Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Cauzele care īnlatura raspunderea penala

Drept


Cauzele care īnlatura raspunderea penala



A.     Amnistia

Este actul de clementa acordat prin lege de Parlament, prin care, din consideren-te de politica penala, este īnlaturata raspunderea penala, executarea pedepsei si celelalte consecinte ale condamnarii, pentru infractiuni conise pāna la data aparitiei legii de amnistie.

Clasificare

I. Dupa aria de cuprindere, de īntindere:

Amnistie generala - Cānd priveste orice infractiune indiferent de gravitate.

Amnistie speciala - Cānd priveste anumite infractiuni, particularizate prin cuantumul pedepsei, natura lor, ori calitatea infractorilor.

II. Dupa conditiile īn care amnistia devine incidenta:

Amnistia neconditionata (pura sau simpla) - Cānd incidenta ei nu este sub-ordonata īndeplinirii vreunei conditii speciale.

Amnistia conditionata - Incidenta acesteia este subordonata īndeplinirii anumitor conditii.

III. Dupa momentul īn care intervine:

Amnistia antecondamnatorie - Cānd intervine dupa savārsirea infractiunii, dar īnainte de condamnarea definitiva pentru aceasta.

Amnistia postcondamnatorie - Cānd intervine dupa ce hotarārea de con-damnare a ramas definitiva.

Efectele amnistiei

I. Efectele amnistiei antecondamnatorii

Amnistia are ca efect īnlatu 131o149b rarea raspunderii penale pentru fapta savārsita. Astfel, daca nu a fost declansat procesul penal, acesta nu va mai fi pornit, iar daca procesul a īnceput deja, acesta va īnceta īn momentul aplicarii actului de amnistie. Exista o exceptie īn acest caz, atunci cānd procesul va continua la cererea inculpa-tului pentru ca acesta sa-si poata dovedi nevinovatia. Daca la finalizarea procesului inculpatul este gasit nevinovat, instanta va pronunta o solutie de achitare. Īn cazul īn care se constata vinovatia inculpatului el nu va fi condamnat, facāndu-se aplica-rea prevederilor actului de amnistie.

II. Efectele amnistiei postcondamnatorii

Amnistia are ca efect īncetarea executarii pedepsei, precum si īnlaturarea tuturor consecintelor care decurg din condamnare. Aceasta īnseamna ca respectiva con-damnare nu se ia īn considerare la stabilirea starii de recidiva si ca nu va constitui un impediment la acordarea liberarii conditionate. De asemenea, daca pedeapsa a fost pusa īn executare, executarea va īnceta, iar daca nu a fost pusa īn executare, aceasta nu va mai īncepe.

Efectele amnistiei postcondamnatorii se produc īntotdeauna numai pentru viitor. Astfel, amenda platita pāna īn momentul intervenirii actului de amnistie nu se va restitui, iar condamnatul nu va primi despagubiri pentru partea executata din pedeapsa.

Limitele amnistiei

Limita temporala

Reprezinta momentul pāna la care opereaza actul de amnistie. Prevederile actu-lui de amnistie se aplica infractiunilor savārsite pāna la data indicata īn cuprinsul actului sau, īn lipsa unei asemenea precizari, pāna la data intrarii īn vigoare a legii de amnistie. Amnistia este, prin esenta ei, o lege cu aplicare retroactiva.

O problema discutata īn doctrina este cea referitoare la efectele amnistiei īn legatura cu infractiunile cu durata de executare. Astfel, se discuta ce se īntāmpla īn cazul unei infractiuni continuate ale carei acte sunt savārsite o parte īnainte de intervenirea amnistiei si o parte dupa intervenirea acesteia. Īn unele sisteme de drept (Italia) se prevede ca amnistia īnlatura raspunderea penala pentru actele savārsite anterior interventiei amnistiei. Daca este vorba de o infractiune continua, se considera ca, pentru a beneficia de amnistie, aceasta trebuie sa se fi epuizat ante-rior intervenirii amnistiei. Īn sprijinul acestor argumente se sustine ca infractiunea continuata este o forma a unitatii legale (este o interventie a legiuitorului) si ca, pe calea unui act de amnistie, legiuitorul poate scinda o astfel de infractiune. Īn schimb, infractiunea continua apartine unitatii naturale de infractiuni, astfel īncāt legiuitorul nu poate interveni spre a scinda aceasta unitate.

Doctrina romāna nu a īmpartasit aceasta distinctie. Desi nu exista un text de lege expres, atāt doctrina, cāt si jurisprudenta romāneasca apreciaza ca amnistia poate produce efecte cu privire la o infractiune continua, continuata sau de obicei numai īn masura īn care ea s-a epuizat anterior adoptarii actului de amnistie sau datei pre-vazute pentru aplicabilitatea actului de amnistie.

Limita materiala

Se refera la sfera infractiunilor pentru care legea de amnistie poate fi aplicata. Aceasta limita poate fi determinata īn functie de mai multe criterii:

Dupa natura infractiunilor

Dupa valoarea prejudiciului

Dupa persoana sau vārsta condamnatului

Dupa limita pedepsei

Efectele amnistiei

Potrivit art. 119 (2), cod penal amnistia nu produce efecte asupra masurilor de siguranta, a masurilor educative, a despagubirilor civile sau asupra drepturilor per-soanei vatamate.

Exceptii:

Īn cazul masurilor de siguranta produc efecte īn anumite situatii. Astfel, interzicerea aflarii īntr-o anumita localitate si interzicerea īntoarcerii īn locuinta fa-miliala nu se poate dispune decāt daca persoana a fost condamnata la o anumita pe-deapsa. Daca nu a fost condamnata ca efect al amnistiei, nu se pot dispune aceste masuri.

Īn doctrina exista discutii cu privire la faptul daca se vor mai executa masurile de siguranta atunci cānd amnistia intervine dupa ce acestea au fost aplicate. Īn legatura cu aceasta problema exista doua opinii. Prima opinie spune ca se vor apli-ca oricum masurile de siguranta. Cea de-a doua sustine ca acestea nu se vor mai executa, deoarece art. 119 (1), cod penal arata ca pe data aplicarii actului de amnistie īnceteaza toate consecintele condamnarii.

Referitor la masurile educative, marea majoritate a actelor de amnistie adoptate īn ultimii ani au prevazut ca amnistia se aplica si masurilor educative, legiuitorul derogānd de la art. 119 (2), cod penal.

Spre deosebire de celelalte doua cazuri, amnistia nu produce efecte asupra drep-turilor persoanelor vatamate (despagubirile civile).

B. Gratierea

Este un act de clementa adoptat de catre Parlament, pe cale de lege sau de catre seful statului, prin decret care are ca efect īnlatu 131o149b rarea executarii unei pedepse, redu-cerea unei pedepse sau īnlocuirea acesteia cu o specie de pedeapsa mai usoara.

Clasificare

I. Īn functie de īntinderea efectelor:

1) Gratiere totala - Cānd se īnlatura īn īntregime executarea pedepsei.

Gratiere partiala - Cānd produce efecte doar asupra unei parti din pedeapsa.

II. Dupa numarul subiectilor vizati:

1) Gratiere individuala - Acordata de presedinte prin decret prezidential. Inter-vine, īntotdeauna, dupa ramānerea definitiva a hotarārii de condamnare.

2) Gratiere colectiva - Acordata de Parlament, prin lege. Poate interveni si an-terior ramānerii definitive a hotarārii, dar aplicarea ei se va face doar dupa ce hota-rārea a ramas definitiva.

III. Dupa modul īn care se produc efectele gratierii:

Gratiere neconditionata - Cānd efectele sale se produc definitiv si irevoca-bil de la data aplicarii actului de gratiere.

Gratiere conditionata - Cānd efectele definitive se produc doar la expirarea unui termen de īncercare stabilit prin actul de gratiere. Desi Codul penal nu o mentioneaza īn mod expres īn art. 120, gratierea conditionata se regaseste īn numeroase legi de gratiere. Efectele definitive ale acesteia, respectiv considerarea ca executata a pedepsei ori a unei parti din pedeapsa, se produc la expirarea termenului de īncercare. Acest termen este stabilit prin fiecare lege, dar, de regula, el este de 3 ani.

La fel ca amnistia, gratierea opereaza retroactiv cu privire la fapte savārsite anterior adoptarii actului de gratiere. Īn schimb, spre deosebire de amnistie, chiar daca intervine anterior condamnarii, gratierea va produce efecte doar dupa ramānerea definitiva a hotarārii de condamnare. Īn caz de gratiere intervenita īnainte de condamnare este obligatorie continuarea procesului penal pāna la finalizarea acestuia si abia apoi se va face aplicarea actului de gratiere.

Efectele gratierii

Indiferent de forma gratierii se vor produce aceleasi efecte. Acestea pot fi:

Considerarea ca executata a pedepsei īn īntregul sau, considerarea ca executata a unei parti din pedeapsa sau comutarea pedepsei īntr-o specie mai usoara (comutarea detentiunii pe viata īn pedeapsa cu īnchisoarea, sau comutarea acesteia din urma īn pedeapsa cu amenda).

Daca este vorba de o gratiere neconditionata, aceste efecte se produc de la momentul aplicarii gratierii. Daca intervine o gratiere conditionata, efectele se produc la momentul expirarii termenului de īncercare.

Caracteristic gratierii conditionate este si faptul ca īn cazul acesteia poate interveni revocarea ei. Aceasta intervine atunci cānd condamnatul savārseste o noua infractiune (uneori, legiuitorul prevede ca orice infractiune poate atrage revocarea, alteori limiteaza acest efect doar la infractiunile intentionate) īn termenul de īncercare. Īn caz de revocare a gratierii conditionate se aplica cumulul aritmetic, pedeapsa gratiata adaugāndu-se la pedeapsa aplicata pentru infractiunea care a atras revocarea gratierii.

Gratierea poate interveni si cu privire la o pedeapsa a carei executare a fost sus-pendata. Īntr-un asemenea caz, partea de pedeapsa care a fost gratiata se va scadea din termenul de īncercare al suspendarii. Daca gratierea e totala, din termenul de īncercare al suspendarii va ramāne doar acel termen fix de 2 ani, care va continua sa curga, functionānd ca un termen de reabilitare special. Termenul de īncercare al gratierii īncepe sa curga de la data aplicarii actului de gratiere.

Daca īn termenul de īncercare condamnatul nu savārseste o alta infractiune, pedeapsa se va considera executata de la data aplicarii actului de gratiere. Īn cazul īn care infractorul comite o noua infractiune, exista mai multe posibilitati pentru revocarea gratierii dispusa pentru o pedeapsa a carei executare a fost suspendata, īn functie de momentul īn care este comisa aceasta infractiune (īn termenul de īncer-care al gratierii, īn termenul de īncercare al suspendarii sau īn ambele termene). Vom avea īn acest caz doua termene de īncercare: termenul de īncercare al suspendarii si termenul de īncercare al gratierii. Comiterea unei noi infractiuni poate atrage atāt revocarea suspendarii, cāt si revocarea gratierii.

Avem 4 situatii:

Cānd infractiunea este comisa doar īn termenul de īncercare al suspendarii.


Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata

Termenul de īncercare la gratierii

I2

Īn acest caz, dat fiind ca termenul de īncercare al gratierii a expirat, efectele gratierii s-au produs īn mod irevocabil. Astfel, partea din pedeapsa care a fost gratiata va fi considerata ca executata īn mod irevocabil. Īn exemplul dat, va opera revocarea suspendarii conditionate si se va aplica sistemul cumulului aritmetic. Astfel, pedeapsa pentru noua infractiune se va adauga la restul negratiat din pe-deapsa initiala.

2) Infractiunea e savārsita īn termenul de īncercare al gratierii si īn termenul partii gratiate din pedeapsa.

Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata

Termenul de īncercare la gratierii

I2

Īn aceasta situatie, noua infractiune fiind savārsita īn termenul de īncercare al gratierii, se va revoca gratierea. Efectul revocarii gratierii consta īn reīntregirea termenului de īncercare al suspendarii. Astfel, se constata ca noua infractiune e comisa si īn termenul de īncercare al suspendarii, ceea ce va atrage revocarea suspendarii, iar infractorul va executa pedeapsa pentru noua infractiune adaugata la pedeapsa initiala īn īntregul ei.

3) Infractiunea e savārsita dupa expirarea termenului de īncercare al suspendarii, dar īn termenul de īncercare al gratierii.

Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata

Termenul de īncercare la gratierii

I2

Īn aceasta ipoteza se va revoca gratierea, caci infractiunea este savārsita īn termenul de īncercare al gratierii. Efectul revocarii este reīntregirea termenului de īncercare al suspendarii. Totusi, se constata ca acest din urma termen, chiar reīntregit, se īmplinise la momentul comiterii noii infractiuni si, deci, nu mai este posibila revocarea suspendarii. Īn concluzie, infractorul va executa doar pedeapsa pentru infractiunea savārsita ulterior.

4) Infractiunea e savārsita dupa expirarea termenului de īncercare al gratierii si īn timpul fractiunii de pedeapsa ce a fost gratiata.

Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata

Termenul de īncercare la gratierii

I2

Īn aceasta situatie, dat fiind ca termenul de īncercare al gratierii a expirat, efectele sale s-au produs cu titlu definitiv, adica partea de pedeapsa gratiata este īn mod irevocabil considerata ca executata. Astfel, aceasta fractiune iese din structura termenului de īncercare al suspendarii (care acum se compune din perioada fixa de 2 ani si partea negratiata din pedeapsa) si se considera ca noua infractiune e savārsita dupa epuizarea acestui termen. Īn concluzie, nu mai poate opera revocarea si infractorul va executa doar pedeapsa prevazuta pentru noua infractiune.

Limitele efectelor gratierii

Limita temporala

Aceste limite sunt similare cu cele de la amnistie. si īn cazul gratierii, aceasta opereaza cu privire la o infractiune continua, continuata sau de obicei doar daca s-a epuizat anterior datei stabilite prin actul de gratiere.

2) Limita materiala

Priveste sfera infractiunilor la care se aplica gratierea. Aceasa limitare este stabilita īn fiecare caz īn parte prin legea de gratiere.

3) Limita efectelor pedepsei

Gratierea nu produce efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul cānd prin actul de gratiere se dispune astfel. Art. 120 (4), cod penal prevede ca gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si asupra masurilor educative. Īnsa, īn practica legislativa, au existat numeroase acte de gratiere a caror aplicabili-tate a fost extinsa si īn cazul masurilor educative. Nu au fost īnsa extinse si asupra masurilor de siguranta. De asemenea, gratierea nu produce efecte asupra drepturilor persoanei vatamate.

Condamnarile īn privinta carora a intervenit gratierea pot fi luate īn calculul starii de recidiva. Este important de precizat ca gratierea nu are ca efect reabilitarea de drept.

C. Prescriptia

Exista doua feluri de prescriptie extinctiva:

Prescriptia raspunderii penale

Prescriptia executarii pedepsei

Īn dreptul penal nu exista un termen general de prescriptie, ci sunt termene spe-ciale pentru fiecare caz.

1) Prescriptia raspunderii penale

Are ca efect īnlatu 131o149b rarea raspunderii penale pentru fapta savārsita. De aceea se considera ca, īn dreptul penal, prescriptia reprezinta o sanctiune la adresa pasivitatii organelor judecatoresti care au avut dreptul sa-l traga la raspundere pe infractor. Efectul prescriptiei raspunderii penale este similar cu cel al amnistiei antecon-damnatorii.

Prescriptia opereaza indiferent de gradul de gravitate a infractiunii, cu exceptia infractiunilor contra pacii si omenirii. Termenele de prescriptie se determina īn functie de natura si durata sanctiunii prevazute de lege pentru fapta care se prescrie, avāndu-se īn vedere maximul special al acestei pedepse:

- Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu īnchisoarea mai mare de 15 ani, termenul este de 15 ani.

- Daca este o pedeapsa cuprinsa īntre 10-15 ani, termenul este de 10 ani.

- Daca este o pedeapsa cuprinsa īntre 5-10 ani, termenul este de 8 ani.

- Daca este o pedeapsa cuprinsa īntre 1-5 ani, termenul este de 5 ani.

- Daca este o pedeapsa cu īnchisoarea pāna la un an sau amenda, termenul este de 3 ani.

Termenul de prescriptie īncepe sa curga de la data savārsirii infractiunii (cānd se produce rezultatul īn cazul infractiunilor de rezultat, cānd are loc actiunea sau inactiunea īn cazul infractiunilor formale si cānd se epuizeaza infractiunea īn cazul infractiunilor cu durata de executare). Īn cazul minorilor termenele de prescriptie se reduc la jumatate. Asadar, īn cazul minorilor opereaza o dubla reducere, pentru ca termenul de īncercare se calculeaza īn functie de limitele pedepsei reduse la juma-tate, iar apoi termenul astfel calculat se reduce si el la jumatate.

Ex Īn cazul unei pedepse cu īnchisoarea de la 5-15 ani termenul de īncercare va fi de 4 ani.

Īntreruperea prescriptiei

Are loc atunci cānd intervine un act de tragere la raspunderea penala a faptuito-rului sau atunci cānd se efectueaza orice act de procedura care trebuie comunicat īnvinuitului sau inculpatului (fac parte din aceasta categorie arestarea, citatia, confruntarea etc.).

Suspendarea cursului prescriptiei

Are loc atunci cānd, potrivit legii, exista o cauza care īmpiedica punerea īn miscare sau continuarea actiunii nepenale. De exemplu, īn cazul infractiunilor care intra sub incidenta legii penale romāne īn baza principiului realitatii, actiunea penala se pune īn miscare numai cu autorizarea procurorului general. Pāna cānd intervine aceasta autorizare, cursul prescriptiei este suspendat.

De asemenea, se considera suspendat cursul prescriptiei si īn caz de īntrerupere a procesului penal pe motivul existentei unei boli grave a īnvinuitului sau incul-patului. Alta situatie īn care se īntrerupe termenul este cea īn care intervine un eveniment imprevizibil, care īmpiedica desfasurarea unor acte de procedura (locali-tatea īn care s-a comis infractiunea e izolata din cauza unor calamitati naturale).

Diferenta dintre īntreruperea si suspendarea prescriptiei

Dupa īntrerupere īncepe sa curga un nou termen, iar dupa suspendare cursul termenului continua o data cu disparitia cauzei de suspendare, luāndu-se īn calcul si perioada anterioara intervenirii suspendarii.

Pentru a evita o prescriptie perpetua, legiuitorul a reglementat o prescriptie spe-ciala care are ca efect īnlatu 131o149b rarea raspunderii penale pentru fapta comisa, indiferent de numarul īntreruperilor, daca termenul de prescriptie a fost depasit cu jumatate din durata sa.

2) Prescriptia executarii pedepsei

Are ca efect considerarea ca executata a pedepsei dupa trecerea unui interval de timp prevazut de lege. Termenele de prescriptie, īn acest caz, se determina īn func-tie de natura pedepsei a carei executare se prescrie, tināndu-se cont de durata con-cret stabilita de instanta pentru aceasta pedeapsa:

- Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu īnchisoarea mai mare de 15 ani, termenul este de 20 de ani.

- Daca este o pedeapsa cu īnchisoarea de pāna la 15 ani, termenul va fi format dintr-o perioada fixa de 5 ani la care se adauga jumatate din pedeapsa aplicata.

- Daca este o pedeapsa cu amenda, termenul va fi de 3 ani.

- Daca este vorba de sanctiuni cu caracter administrativ aplicate īn cazul faptelor care intra sub incidenta art. 181, cod penal, termenul este de un an.

Īn cazul minorilor termenul de prescriptie se reduce la jumatate.

Īntreruperea termenului prescriptiei

Legiuitorul reglementeaza doua cauze de īntrerupere:

Cānd īncepe executarea pedepsei.

Cānd infractorul savārseste o noua infractiune.

Suspendarea termenului prescriptiei

Atunci cānd exista o dispozitie legala ce īmpiedica, potrivit Codului de procedura penala (īn acest cod sunt reglementate institutiile amānarii sau īntrerupe-rii pedepsei), punerea īn executie sau continuarea executarii pedepsei.

Termenul de prescriptie a executarii pedepsei curge de la data ramānerii definitive a hotarārii de condamnare. Īn cazul revocarii suspendarii conditionate, a suspendarii sub supraveghere, a executarii pedepsei la locul de munca sau a revocarii liberarii conditionate, termenul curge de la data ramānerii definitive a hotarārii de revocare.

Pe perioada termenului de prescriptie a executarii pedepsei opereaza pedepsele accesorii, iar dupa expirarea acestui termen opereaza pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.

Efectul e doar considerarea pedepsei ca executate, nu si īnlaturarea raspunderii penale pentru fapta comisa. Astfel, o pedeapsa prescrisa se considera executata si se ia īn considerare la starea de recidiva.

D. Lipsa sau retragerea plāngerii prealabile

De regula, actiunea penala se pune īn miscare din oficiu. Exista, totusi, si excep-tii, atunci cānd promovarea unor actiuni este lasata la latitudinea persoanei vatamate. Aceasta se face fie īn considerarea pericolului social redus al infractiunii, fie datorita faptului ca desfasurarea procesului i-ar putea cauza prejudicii morale partii vatamate.

De obicei actiunea este pusa īn miscare la plāngerea prealabila a victimei īn cazul urmatoarelor infractiuni: insulta, calomnie, loviri, vatamare corporala, viol īn forma simpla (chiar daca aceasta infractiune prevede un pericol social ridicat, actiunea se va pune īn miscare doar la plāngerea victimei tocmai pentru ca este o situatie stānjenitoare pentru aceasta si īi poate aduce prejudicii morale).

Daca legea prevede ca actiunea se pune īn miscare doar la plāngerea prealabila a partii vatamate, absenta acestei plāngeri īnlatura raspunderea penala. Prin exceptie, actiunea penala se poate pune īn miscare si din oficiu atunci cānd persoana vatamata e lipsita de capacitate de exercitiu sau e o persoana cu capacitate de exer-citiu restrānsa.

Retragerea plāngerii

Are acelasi efect ca si lipsa acesteia, adica īnlatura raspunderea penala. Pentru aceasta trebuiesc īndeplinite conditiile urmatoare:

Rretragerea plāngerii trebuie facuta de persoana prevazuta de lege, adica de catre persoana vatamata sau de reprezentantul legal ori contractual al acesteia.

Retragerea trebuie sa fie explicita, adica sa constea īntr-o declaratie īn fata in-stantei prin care persoana vatamata arata ca renunta la actiunea penala introdusa. Prin exceptie, retragerea poate fi si implicita daca sunt īndeplinite conditiile:

- Este vorba de una dintre infractiunile prevazute de art. 279, lit. a), cod pr. pen., adica de insulta, calomnie, amenintare, lovire īn forma simpla, abuz de īncre-dere.

- Persoana vatamata sa fi lipsit nejustificat de la doua termene consecutive. Aceasta conditie nu e īndeplinita atunci cānd partea vatamata nu a fost legal citata sau cānd a fost prezent aparatorul legal al acesteia.

- Cauza sa se afle īn curs de judecata la prima instanta.

Retragerea plāngerii sa intervina īnainte de ramānerea definitiva a hotarārii.

Retragerea sa fie totala si neconditionata. Nu e posibila o retragere sub condi-tia executarii unei prestatii de catre inculpat.

Plāngerea prealabila e guvernata de principiul solidaritatii active si pasive. A-tunci cānd exista mai multe persoane vatamate, se va angaja raspunderea penala a inculpatului, chiar daca plāngerea a fost introdusa sau mentinuta doar de o singura persoana. Potrivit principiului solidaritatii pasive, atunci cānd fapta a fost comisa īn participatie este suficienta introducerea ori mentinerea plāngerii pentru unul singur dintre participanti pentru a se antrena raspunderea penala a tuturor participantilor.

Īn cazul retragerii plāngerii penale inculpatul poate cere continuarea procesului pentru a-si dovedi nevinovatia. Retragerea plāngerii trebuie sa intervina īnaintea finalizarii procesului.

E. Īmpacarea partilor

Este un act bilateral prin care inculpatul si partea vatamata consimt sa puna capat procesului, īnlaturānd raspunderea penala si stingānd actiunea civila.

Spre deosebire de retragerea plāngerii prealabile, care opereaza in rem, īmpaca-rea partilor produce efecte in personam, operānd doar īntre partile care s-au īmpa-cat. Īn concluzie, nu opereaza solidaritatea activa sau pasiva.

Pentru a produce efecte, īmpacarea partilor trebuie sa īndeplineasca conditiile:

Sa fie vorba de o infractiune pentru care legea prevede īmpacarea partilor. De regula, aceste infractiuni sunt cele care necesita plāngerea prealabila a partii vata-mate, fiind infractiuni ce prevad un pericol social redus. Totusi, nu este vorba despre toate infractiunile ce necesita plāngerea prealabila a partii vatamate, ci doar de acele infractiuni īn care legiuitorul a instituit īn mod expres posibilitatea īmpa-carii partilor. Aceasta opereaza si īn cazul unor infractiuni a caror urmarire se dis-pune din oficiu (art. 180 (11) si (21), cod penal).

Īmpacarea partilor trebuie sa intervina pāna la ramānerea definitiva a hotarārii judecatoresti.

Īmpacarea sa se faca de catre persoanele abilitate īn acest sens. De regula, īmpacarea intervine īntre inculpat si partea vatamata. Totusi, īn cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, īmpacarea se face de catre reprezentantii lor legali, iar īn cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restrānsa, īmpacarea se face personal cu īncuviintarea ocrotitorului legal.

Īmpacarea trebuie sa fie totala si neconditionata.

Īmpacarea trebuie sa fie, īntotdeauna, explicita.

Daca partile s-au īmpacat, tinānd cont ca este vorba de un act bilateral, partea vatamata nu mai poate cere continuarea procesului.


Document Info


Accesari: 8507
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )