Cauzele care înlatura raspunderea penala
Este actul de clementa acordat prin lege de Parlament, prin care, din consideren-te de politica penala, este înlaturata raspunderea penala, executarea pedepsei si celelalte consecinte ale condamnarii, pentru infractiuni conise pâna la data aparitiei legii de amnistie.
Clasificare
I. Dupa aria de cuprindere, de întindere:
Amnistie generala - Când priveste orice infractiune indiferent de gravitate.
Amnistie speciala - Când priveste anumite infractiuni, particularizate prin cuantumul pedepsei, natura lor, ori calitatea infractorilor.
II. Dupa conditiile în care amnistia devine incidenta:
Amnistia neconditionata (pura sau simpla) - Când incidenta ei nu este sub-ordonata îndeplinirii vreunei conditii speciale.
Amnistia conditionata - Incidenta acesteia este subordonata îndeplinirii anumitor conditii.
III. Dupa momentul în care intervine:
Amnistia antecondamnatorie - Când intervine dupa savârsirea infractiunii, dar înainte de condamnarea definitiva pentru aceasta.
Amnistia postcondamnatorie - Când intervine dupa ce hotarârea de con-damnare a ramas definitiva.
Efectele amnistiei
I. Efectele amnistiei antecondamnatorii
Amnistia are ca efect înlatu 131o149b rarea raspunderii penale pentru fapta savârsita. Astfel, daca nu a fost declansat procesul penal, acesta nu va mai fi pornit, iar daca procesul a început deja, acesta va înceta în momentul aplicarii actului de amnistie. Exista o exceptie în acest caz, atunci când procesul va continua la cererea inculpa-tului pentru ca acesta sa-si poata dovedi nevinovatia. Daca la finalizarea procesului inculpatul este gasit nevinovat, instanta va pronunta o solutie de achitare. În cazul în care se constata vinovatia inculpatului el nu va fi condamnat, facându-se aplica-rea prevederilor actului de amnistie.
II. Efectele amnistiei postcondamnatorii
Amnistia are ca efect încetarea executarii pedepsei, precum si înlaturarea tuturor consecintelor care decurg din condamnare. Aceasta înseamna ca respectiva con-damnare nu se ia în considerare la stabilirea starii de recidiva si ca nu va constitui un impediment la acordarea liberarii conditionate. De asemenea, daca pedeapsa a fost pusa în executare, executarea va înceta, iar daca nu a fost pusa în executare, aceasta nu va mai începe.
Efectele amnistiei postcondamnatorii se produc întotdeauna numai pentru viitor. Astfel, amenda platita pâna în momentul intervenirii actului de amnistie nu se va restitui, iar condamnatul nu va primi despagubiri pentru partea executata din pedeapsa.
Limitele amnistiei
Limita temporala
Reprezinta momentul pâna la care opereaza actul de amnistie. Prevederile actu-lui de amnistie se aplica infractiunilor savârsite pâna la data indicata în cuprinsul actului sau, în lipsa unei asemenea precizari, pâna la data intrarii în vigoare a legii de amnistie. Amnistia este, prin esenta ei, o lege cu aplicare retroactiva.
O problema discutata în doctrina este cea referitoare la efectele amnistiei în legatura cu infractiunile cu durata de executare. Astfel, se discuta ce se întâmpla în cazul unei infractiuni continuate ale carei acte sunt savârsite o parte înainte de intervenirea amnistiei si o parte dupa intervenirea acesteia. În unele sisteme de drept (Italia) se prevede ca amnistia înlatura raspunderea penala pentru actele savârsite anterior interventiei amnistiei. Daca este vorba de o infractiune continua, se considera ca, pentru a beneficia de amnistie, aceasta trebuie sa se fi epuizat ante-rior intervenirii amnistiei. În sprijinul acestor argumente se sustine ca infractiunea continuata este o forma a unitatii legale (este o interventie a legiuitorului) si ca, pe calea unui act de amnistie, legiuitorul poate scinda o astfel de infractiune. În schimb, infractiunea continua apartine unitatii naturale de infractiuni, astfel încât legiuitorul nu poate interveni spre a scinda aceasta unitate.
Doctrina româna nu a împartasit aceasta distinctie. Desi nu exista un text de lege expres, atât doctrina, cât si jurisprudenta româneasca apreciaza ca amnistia poate produce efecte cu privire la o infractiune continua, continuata sau de obicei numai în masura în care ea s-a epuizat anterior adoptarii actului de amnistie sau datei pre-vazute pentru aplicabilitatea actului de amnistie.
Limita materiala
Se refera la sfera infractiunilor pentru care legea de amnistie poate fi aplicata. Aceasta limita poate fi determinata în functie de mai multe criterii:
Dupa natura infractiunilor
Dupa valoarea prejudiciului
Dupa persoana sau vârsta condamnatului
Dupa limita pedepsei
Efectele amnistiei
Potrivit art. 119 (2), cod penal amnistia nu produce efecte asupra masurilor de siguranta, a masurilor educative, a despagubirilor civile sau asupra drepturilor per-soanei vatamate.
Exceptii:
În cazul masurilor de siguranta produc efecte în anumite situatii. Astfel, interzicerea aflarii într-o anumita localitate si interzicerea întoarcerii în locuinta fa-miliala nu se poate dispune decât daca persoana a fost condamnata la o anumita pe-deapsa. Daca nu a fost condamnata ca efect al amnistiei, nu se pot dispune aceste masuri.
În doctrina exista discutii cu privire la faptul daca se vor mai executa masurile de siguranta atunci când amnistia intervine dupa ce acestea au fost aplicate. În legatura cu aceasta problema exista doua opinii. Prima opinie spune ca se vor apli-ca oricum masurile de siguranta. Cea de-a doua sustine ca acestea nu se vor mai executa, deoarece art. 119 (1), cod penal arata ca pe data aplicarii actului de amnistie înceteaza toate consecintele condamnarii.
Referitor la masurile educative, marea majoritate a actelor de amnistie adoptate în ultimii ani au prevazut ca amnistia se aplica si masurilor educative, legiuitorul derogând de la art. 119 (2), cod penal.
Spre deosebire de celelalte doua cazuri, amnistia nu produce efecte asupra drep-turilor persoanelor vatamate (despagubirile civile).
B. Gratierea
Este un act de clementa adoptat de catre Parlament, pe cale de lege sau de catre seful statului, prin decret care are ca efect înlatu 131o149b rarea executarii unei pedepse, redu-cerea unei pedepse sau înlocuirea acesteia cu o specie de pedeapsa mai usoara.
Clasificare
I. În functie de întinderea efectelor:
1) Gratiere totala - Când se înlatura în întregime executarea pedepsei.
Gratiere partiala - Când produce efecte doar asupra unei parti din pedeapsa.
II. Dupa numarul subiectilor vizati:
1) Gratiere individuala - Acordata de presedinte prin decret prezidential. Inter-vine, întotdeauna, dupa ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare.
2) Gratiere colectiva - Acordata de Parlament, prin lege. Poate interveni si an-terior ramânerii definitive a hotarârii, dar aplicarea ei se va face doar dupa ce hota-rârea a ramas definitiva.
III. Dupa modul în care se produc efectele gratierii:
Gratiere neconditionata - Când efectele sale se produc definitiv si irevoca-bil de la data aplicarii actului de gratiere.
Gratiere conditionata - Când efectele definitive se produc doar la expirarea unui termen de încercare stabilit prin actul de gratiere. Desi Codul penal nu o mentioneaza în mod expres în art. 120, gratierea conditionata se regaseste în numeroase legi de gratiere. Efectele definitive ale acesteia, respectiv considerarea ca executata a pedepsei ori a unei parti din pedeapsa, se produc la expirarea termenului de încercare. Acest termen este stabilit prin fiecare lege, dar, de regula, el este de 3 ani.
La fel ca amnistia, gratierea opereaza retroactiv cu privire la fapte savârsite anterior adoptarii actului de gratiere. În schimb, spre deosebire de amnistie, chiar daca intervine anterior condamnarii, gratierea va produce efecte doar dupa ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare. În caz de gratiere intervenita înainte de condamnare este obligatorie continuarea procesului penal pâna la finalizarea acestuia si abia apoi se va face aplicarea actului de gratiere.
Efectele gratierii
Indiferent de forma gratierii se vor produce aceleasi efecte. Acestea pot fi:
Considerarea ca executata a pedepsei în întregul sau, considerarea ca executata a unei parti din pedeapsa sau comutarea pedepsei într-o specie mai usoara (comutarea detentiunii pe viata în pedeapsa cu închisoarea, sau comutarea acesteia din urma în pedeapsa cu amenda).
Daca este vorba de o gratiere neconditionata, aceste efecte se produc de la momentul aplicarii gratierii. Daca intervine o gratiere conditionata, efectele se produc la momentul expirarii termenului de încercare.
Caracteristic gratierii conditionate este si faptul ca în cazul acesteia poate interveni revocarea ei. Aceasta intervine atunci când condamnatul savârseste o noua infractiune (uneori, legiuitorul prevede ca orice infractiune poate atrage revocarea, alteori limiteaza acest efect doar la infractiunile intentionate) în termenul de încercare. În caz de revocare a gratierii conditionate se aplica cumulul aritmetic, pedeapsa gratiata adaugându-se la pedeapsa aplicata pentru infractiunea care a atras revocarea gratierii.
Gratierea poate interveni si cu privire la o pedeapsa a carei executare a fost sus-pendata. Într-un asemenea caz, partea de pedeapsa care a fost gratiata se va scadea din termenul de încercare al suspendarii. Daca gratierea e totala, din termenul de încercare al suspendarii va ramâne doar acel termen fix de 2 ani, care va continua sa curga, functionând ca un termen de reabilitare special. Termenul de încercare al gratierii începe sa curga de la data aplicarii actului de gratiere.
Daca în termenul de încercare condamnatul nu savârseste o alta infractiune, pedeapsa se va considera executata de la data aplicarii actului de gratiere. În cazul în care infractorul comite o noua infractiune, exista mai multe posibilitati pentru revocarea gratierii dispusa pentru o pedeapsa a carei executare a fost suspendata, în functie de momentul în care este comisa aceasta infractiune (în termenul de încer-care al gratierii, în termenul de încercare al suspendarii sau în ambele termene). Vom avea în acest caz doua termene de încercare: termenul de încercare al suspendarii si termenul de încercare al gratierii. Comiterea unei noi infractiuni poate atrage atât revocarea suspendarii, cât si revocarea gratierii.
Avem 4 situatii:
Când infractiunea este comisa doar în termenul de încercare al suspendarii.
 |
Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata
Termenul de încercare la
gratierii
I2
În acest caz, dat fiind ca termenul de încercare al gratierii a expirat, efectele gratierii s-au produs în mod irevocabil. Astfel, partea din pedeapsa care a fost gratiata va fi considerata ca executata în mod irevocabil. În exemplul dat, va opera revocarea suspendarii conditionate si se va aplica sistemul cumulului aritmetic. Astfel, pedeapsa pentru noua infractiune se va adauga la restul negratiat din pe-deapsa initiala.
2) Infractiunea e savârsita în termenul de încercare al gratierii si în termenul partii gratiate din pedeapsa.
Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata Termenul
de încercare la gratierii
I2
În aceasta situatie, noua infractiune fiind savârsita în termenul de încercare al gratierii, se va revoca gratierea. Efectul revocarii gratierii consta în reîntregirea termenului de încercare al suspendarii. Astfel, se constata ca noua infractiune e comisa si în termenul de încercare al suspendarii, ceea ce va atrage revocarea suspendarii, iar infractorul va executa pedeapsa pentru noua infractiune adaugata la pedeapsa initiala în întregul ei.
3) Infractiunea e savârsita dupa expirarea termenului de încercare al suspendarii, dar în termenul de încercare al gratierii.
Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata Termenul
de încercare la gratierii
I2
În aceasta ipoteza se va revoca gratierea, caci infractiunea este savârsita în termenul de încercare al gratierii. Efectul revocarii este reîntregirea termenului de încercare al suspendarii. Totusi, se constata ca acest din urma termen, chiar reîntregit, se împlinise la momentul comiterii noii infractiuni si, deci, nu mai este posibila revocarea suspendarii. În concluzie, infractorul va executa doar pedeapsa pentru infractiunea savârsita ulterior.
4) Infractiunea e savârsita dupa expirarea termenului de încercare al gratierii si în timpul fractiunii de pedeapsa ce a fost gratiata.
Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata
Termenul
de încercare la gratierii
I2
În aceasta situatie, dat fiind ca termenul de încercare al gratierii a expirat, efectele sale s-au produs cu titlu definitiv, adica partea de pedeapsa gratiata este în mod irevocabil considerata ca executata. Astfel, aceasta fractiune iese din structura termenului de încercare al suspendarii (care acum se compune din perioada fixa de 2 ani si partea negratiata din pedeapsa) si se considera ca noua infractiune e savârsita dupa epuizarea acestui termen. În concluzie, nu mai poate opera revocarea si infractorul va executa doar pedeapsa prevazuta pentru noua infractiune.
Limitele efectelor gratierii
Limita temporala
Aceste limite sunt similare cu cele de la amnistie. si în cazul gratierii, aceasta opereaza cu privire la o infractiune continua, continuata sau de obicei doar daca s-a epuizat anterior datei stabilite prin actul de gratiere.
2) Limita materiala
Priveste sfera infractiunilor la care se aplica gratierea. Aceasa limitare este stabilita în fiecare caz în parte prin legea de gratiere.
3) Limita efectelor pedepsei
Gratierea nu produce efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul când prin actul de gratiere se dispune astfel. Art. 120 (4), cod penal prevede ca gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si asupra masurilor educative. Însa, în practica legislativa, au existat numeroase acte de gratiere a caror aplicabili-tate a fost extinsa si în cazul masurilor educative. Nu au fost însa extinse si asupra masurilor de siguranta. De asemenea, gratierea nu produce efecte asupra drepturilor persoanei vatamate.
Condamnarile în privinta carora a intervenit gratierea pot fi luate în calculul starii de recidiva. Este important de precizat ca gratierea nu are ca efect reabilitarea de drept.
Exista doua feluri de prescriptie extinctiva:
Prescriptia raspunderii penale
Prescriptia executarii pedepsei
În dreptul penal nu exista un termen general de prescriptie, ci sunt termene spe-ciale pentru fiecare caz.
1) Prescriptia raspunderii penale
Are ca efect înlatu 131o149b rarea raspunderii penale pentru fapta savârsita. De aceea se considera ca, în dreptul penal, prescriptia reprezinta o sanctiune la adresa pasivitatii organelor judecatoresti care au avut dreptul sa-l traga la raspundere pe infractor. Efectul prescriptiei raspunderii penale este similar cu cel al amnistiei antecon-damnatorii.
Prescriptia opereaza indiferent de gradul de gravitate a infractiunii, cu exceptia infractiunilor contra pacii si omenirii. Termenele de prescriptie se determina în functie de natura si durata sanctiunii prevazute de lege pentru fapta care se prescrie, avându-se în vedere maximul special al acestei pedepse:
- Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu închisoarea mai mare de 15 ani, termenul este de 15 ani.
- Daca este o pedeapsa cuprinsa între 10-15 ani, termenul este de 10 ani.
- Daca este o pedeapsa cuprinsa între 5-10 ani, termenul este de 8 ani.
- Daca este o pedeapsa cuprinsa între 1-5 ani, termenul este de 5 ani.
- Daca este o pedeapsa cu închisoarea pâna la un an sau amenda, termenul este de 3 ani.
Termenul de prescriptie începe sa curga de la data savârsirii infractiunii (când se produce rezultatul în cazul infractiunilor de rezultat, când are loc actiunea sau inactiunea în cazul infractiunilor formale si când se epuizeaza infractiunea în cazul infractiunilor cu durata de executare). În cazul minorilor termenele de prescriptie se reduc la jumatate. Asadar, în cazul minorilor opereaza o dubla reducere, pentru ca termenul de încercare se calculeaza în functie de limitele pedepsei reduse la juma-tate, iar apoi termenul astfel calculat se reduce si el la jumatate.
Ex În cazul unei pedepse cu închisoarea de la 5-15 ani termenul de încercare va fi de 4 ani.
Întreruperea prescriptiei
Are loc atunci când intervine un act de tragere la raspunderea penala a faptuito-rului sau atunci când se efectueaza orice act de procedura care trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului (fac parte din aceasta categorie arestarea, citatia, confruntarea etc.).
Suspendarea cursului prescriptiei
Are loc atunci când, potrivit legii, exista o cauza care împiedica punerea în miscare sau continuarea actiunii nepenale. De exemplu, în cazul infractiunilor care intra sub incidenta legii penale române în baza principiului realitatii, actiunea penala se pune în miscare numai cu autorizarea procurorului general. Pâna când intervine aceasta autorizare, cursul prescriptiei este suspendat.
De asemenea, se considera suspendat cursul prescriptiei si în caz de întrerupere a procesului penal pe motivul existentei unei boli grave a învinuitului sau incul-patului. Alta situatie în care se întrerupe termenul este cea în care intervine un eveniment imprevizibil, care împiedica desfasurarea unor acte de procedura (locali-tatea în care s-a comis infractiunea e izolata din cauza unor calamitati naturale).
Diferenta dintre întreruperea si suspendarea prescriptiei
Dupa întrerupere începe sa curga un nou termen, iar dupa suspendare cursul termenului continua o data cu disparitia cauzei de suspendare, luându-se în calcul si perioada anterioara intervenirii suspendarii.
Pentru a evita o prescriptie perpetua, legiuitorul a reglementat o prescriptie spe-ciala care are ca efect înlatu 131o149b rarea raspunderii penale pentru fapta comisa, indiferent de numarul întreruperilor, daca termenul de prescriptie a fost depasit cu jumatate din durata sa.
2) Prescriptia executarii pedepsei
Are ca efect considerarea ca executata a pedepsei dupa trecerea unui interval de timp prevazut de lege. Termenele de prescriptie, în acest caz, se determina în func-tie de natura pedepsei a carei executare se prescrie, tinându-se cont de durata con-cret stabilita de instanta pentru aceasta pedeapsa:
- Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu închisoarea mai mare de 15 ani, termenul este de 20 de ani.
- Daca este o pedeapsa cu închisoarea de pâna la 15 ani, termenul va fi format dintr-o perioada fixa de 5 ani la care se adauga jumatate din pedeapsa aplicata.
- Daca este o pedeapsa cu amenda, termenul va fi de 3 ani.
- Daca este vorba de sanctiuni cu caracter administrativ aplicate în cazul faptelor care intra sub incidenta art. 181, cod penal, termenul este de un an.
În cazul minorilor termenul de prescriptie se reduce la jumatate.
Întreruperea termenului prescriptiei
Legiuitorul reglementeaza doua cauze de întrerupere:
Când începe executarea pedepsei.
Când infractorul savârseste o noua infractiune.
Suspendarea termenului prescriptiei
Atunci când exista o dispozitie legala ce împiedica, potrivit Codului de procedura penala (în acest cod sunt reglementate institutiile amânarii sau întrerupe-rii pedepsei), punerea în executie sau continuarea executarii pedepsei.
Termenul de prescriptie a executarii pedepsei curge de la data ramânerii definitive a hotarârii de condamnare. În cazul revocarii suspendarii conditionate, a suspendarii sub supraveghere, a executarii pedepsei la locul de munca sau a revocarii liberarii conditionate, termenul curge de la data ramânerii definitive a hotarârii de revocare.
Pe perioada termenului de prescriptie a executarii pedepsei opereaza pedepsele accesorii, iar dupa expirarea acestui termen opereaza pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.
Efectul e doar considerarea pedepsei ca executate, nu si înlaturarea raspunderii penale pentru fapta comisa. Astfel, o pedeapsa prescrisa se considera executata si se ia în considerare la starea de recidiva.
De regula, actiunea penala se pune în miscare din oficiu. Exista, totusi, si excep-tii, atunci când promovarea unor actiuni este lasata la latitudinea persoanei vatamate. Aceasta se face fie în considerarea pericolului social redus al infractiunii, fie datorita faptului ca desfasurarea procesului i-ar putea cauza prejudicii morale partii vatamate.
De obicei actiunea este pusa în miscare la plângerea prealabila a victimei în cazul urmatoarelor infractiuni: insulta, calomnie, loviri, vatamare corporala, viol în forma simpla (chiar daca aceasta infractiune prevede un pericol social ridicat, actiunea se va pune în miscare doar la plângerea victimei tocmai pentru ca este o situatie stânjenitoare pentru aceasta si îi poate aduce prejudicii morale).
Daca legea prevede ca actiunea se pune în miscare doar la plângerea prealabila a partii vatamate, absenta acestei plângeri înlatura raspunderea penala. Prin exceptie, actiunea penala se poate pune în miscare si din oficiu atunci când persoana vatamata e lipsita de capacitate de exercitiu sau e o persoana cu capacitate de exer-citiu restrânsa.
Retragerea plângerii
Are acelasi efect ca si lipsa acesteia, adica înlatura raspunderea penala. Pentru aceasta trebuiesc îndeplinite conditiile urmatoare:
Rretragerea plângerii trebuie facuta de persoana prevazuta de lege, adica de catre persoana vatamata sau de reprezentantul legal ori contractual al acesteia.
Retragerea trebuie sa fie explicita, adica sa constea într-o declaratie în fata in-stantei prin care persoana vatamata arata ca renunta la actiunea penala introdusa. Prin exceptie, retragerea poate fi si implicita daca sunt îndeplinite conditiile:
- Este vorba de una dintre infractiunile prevazute de art. 279, lit. a), cod pr. pen., adica de insulta, calomnie, amenintare, lovire în forma simpla, abuz de încre-dere.
- Persoana vatamata sa fi lipsit nejustificat de la doua termene consecutive. Aceasta conditie nu e îndeplinita atunci când partea vatamata nu a fost legal citata sau când a fost prezent aparatorul legal al acesteia.
- Cauza sa se afle în curs de judecata la prima instanta.
Retragerea plângerii sa intervina înainte de ramânerea definitiva a hotarârii.
Retragerea sa fie totala si neconditionata. Nu e posibila o retragere sub condi-tia executarii unei prestatii de catre inculpat.
Plângerea prealabila e guvernata de principiul solidaritatii active si pasive. A-tunci când exista mai multe persoane vatamate, se va angaja raspunderea penala a inculpatului, chiar daca plângerea a fost introdusa sau mentinuta doar de o singura persoana. Potrivit principiului solidaritatii pasive, atunci când fapta a fost comisa în participatie este suficienta introducerea ori mentinerea plângerii pentru unul singur dintre participanti pentru a se antrena raspunderea penala a tuturor participantilor.
În cazul retragerii plângerii penale inculpatul poate cere continuarea procesului pentru a-si dovedi nevinovatia. Retragerea plângerii trebuie sa intervina înaintea finalizarii procesului.
Este un act bilateral prin care inculpatul si partea vatamata consimt sa puna capat procesului, înlaturând raspunderea penala si stingând actiunea civila.
Spre deosebire de retragerea plângerii prealabile, care opereaza in rem, împaca-rea partilor produce efecte in personam, operând doar între partile care s-au împa-cat. În concluzie, nu opereaza solidaritatea activa sau pasiva.
Pentru a produce efecte, împacarea partilor trebuie sa îndeplineasca conditiile:
Sa fie vorba de o infractiune pentru care legea prevede împacarea partilor. De regula, aceste infractiuni sunt cele care necesita plângerea prealabila a partii vata-mate, fiind infractiuni ce prevad un pericol social redus. Totusi, nu este vorba despre toate infractiunile ce necesita plângerea prealabila a partii vatamate, ci doar de acele infractiuni în care legiuitorul a instituit în mod expres posibilitatea împa-carii partilor. Aceasta opereaza si în cazul unor infractiuni a caror urmarire se dis-pune din oficiu (art. 180 (11) si (21), cod penal).
Împacarea partilor trebuie sa intervina pâna la ramânerea definitiva a hotarârii judecatoresti.
Împacarea sa se faca de catre persoanele abilitate în acest sens. De regula, împacarea intervine între inculpat si partea vatamata. Totusi, în cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, împacarea se face de catre reprezentantii lor legali, iar în cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restrânsa, împacarea se face personal cu încuviintarea ocrotitorului legal.
Împacarea trebuie sa fie totala si neconditionata.
Împacarea trebuie sa fie, întotdeauna, explicita.
Daca partile s-au împacat, tinând cont ca este vorba de un act bilateral, partea vatamata nu mai poate cere continuarea procesului.
|
