Centrele financiare offshore
Renuntarea la controlul de granita al circulatiei capitalului a pus în miscare o dinamica proprie care submineaza însa si rolul suveranitatii nationale, dobândind trasaturi anarhice. Statele încep sa-si piarda suveranitatea în domeniul confiscarii capitalurilor.
Nimic nu ilustreaza mai drastic evolutia ostila statului angajata în sistemul financiar mondial, decât dezvoltarea asa-numitelor centre offshore. Pe traseul Caraibe, Liechtenshtein, Singapore sunt raspândite peste 100 de centre în care s-au stabilit banci, societati de asigurare si fonduri de investitii care administreaza banii unor clienti bogati si se sustrag în masa, planificat, competenta statului din care provin. Conceptia celor care ofera adapost capitalului evaziv este peste tot aceeasi: ei promit o impozitare redusa sau chiar desfiintarea oricaror impozitari a depunerilor strainilor si sanctioneaza divulgarea identitatii proprietarilor de conturi, chiar si atunci când acest lucru este solicitat de organele de stat.
Insulele Cayman au constituit primul centru offshore inspectat de G.A.F.I. în 1995, si sub presiunile comunitatii internationale, autoritatile au adoptat în1996 o lege împotriva spalarii banilor, ale carei dispozitii echivaleaza cu legea britanica în materie. Cu toate acestea, rezultatele sunt departe de cele asteptate. Se demonstreaza înca o data ca succesul luptei împotriva banilor murdari nu depinde exclusiv de reglementarea juridica. Sunt necesare mijloace eficace de lupta (specialisti, logistica, vointa politica) si evaluarea punctelor vulnerabile ale tuturor celor implicati în reciclarea fondurilor criminale.
Finanta asiatic& 24524t1921y #259;
Succesele obtinute într-o perioada scurta de timp au determinat aparitia unor centre offshore în alte zone ale lumii, dezvoltându-se o concurenta acerba. Pentru a se departaja si pentru a atrage clientela, serviciile financiare devin mai putin scumpe, iar aceste noi paradisuri fiscale sunt gata sa faca orice, ceea ce înseamna acoperirea activitatilor mai mult decât dubioase. O data cu deplasarea centrului de greutate de pe axa Atlanticului-S.U.A., Europa - spre axa Pacificului- Asia de Sud- Est, asistam si la proliferarea centrelor offshore din regiune. Acestea prezinta avantajul lipsei de reglementari si sub presiunea celor interesati si construiesc o arhitectura juridica minimala de lupta împotriva spalarii banilor.
Cum declara în 1995 la Conventia anuala a juristilor australieni, Isekeli Motaitoza , atunci ministru de justitie al insulelor Fiji "Juristii, consultantii, finantistii sunt primii care profita de pe urma laxismului în materia legilor bancare în Pacificul de Sud".
Cea mai avansata piata offshore retinuta ca prioritate de ordin mediu de catre Departamentul de Stat american este Vanuatu, arhipelagul format din 80 de insule cu 175 de mii locuitori a fost implicat într-un scandal bancar care a permis sa se descopere ca Dragon Bank, o institutie care dispunea, chipurile, de o licenta bancara emisa de Vanuatu, opera în realitate în Indonezia si Filipine. De atunci, îndoiala planeaza asupra a 2500 de societati offshore si a bancilor înregistrate în Vanuatu.
Statul nu controleaza schimburile financiare, secretul bancar este strict respectat, iar licentele pentru înfiintarea unei societati offshore continua sa fie acordate fara nici o dificultate - toate conditiile pentru a favoriza spalarea banilor murdari.
Eforturile facuta de autoritati de a relansa financiar si economic statul, se lovesc de mostenirea unei reputatii de centru financiar care ar avea priza la profesionistii spalarii banilor organizatiilor criminale asiatice.
Insula vecina, Nauru nu face nici un secret din faptul ca accepta fara nici o restrictie orice societate doritoare sa realizeze aici tranzactii. Surse americane au dezvaluit ca cel putin 18 banci sunt legate între ele prin interese obscure sau implicate în operatiuni suspecte.
Numele Principatului Sealand este necunoscut si nu apare în nici un atlas de geografie pentru simplul motiv ca nu exista aici o bucata de pamânt care sa poarte acest nume. Principatul reprezinta, de fapt, o platforma de metal si beton abandonat dupa cel de-al 2-lea Razboi Mondial, în lungul Coastelor Engleze. În 1967, un militar englez, Roy Bates, a decis sa ocupe platforma, si-a instalat acolo sotia si fiul si, sub semnatura de printul Roy de Sealand, a trimis Regatului Unit o declaratie de independenta. Adresa oficiala a Principatului este o casuta postala din Villach în Austria.
În 1995 "autoritatile" au lansat o campanie promotionala a activitatii financiare a Principatului iar Ministrul Afacerilor Externe a anuntat deschiderea de reprezentante comerciale în Bulgaria, Turcia, Pakistan si Siria. Dupa câtiva ani, în mai multe ziare din tari ale Golfului Persic, s-au gasit anunturi care propun achizitionarea de pasapoarte pentru Principatul Sealand, o cale de acces, se spune, privilegiata catre UE.
O banca-Sterling Bank of Sealand a fost, de asemenea, creata si condusa de un individ bine cunoscut de politie, Teddy Huusakar. Principatul Sealand, te-ar putea face sa râzi daca faptele nu ar fi dovedit ca platforma are o existenta juridica si poseda capacitati de dezvoltare a activitatilor si serviciilor de financiare în totala independenta.
Paguba produsa de sistemul offshore poate fi cu greu calculata, acesta reprezentând un tren extrem de prielnic pentru criminalitatea internationala organizata. Depistarea averilor dobândite ilegal a devenit practic imposibila. Existenta si volumul câstigurilor provenind din tot felul de infractiuni infiltrate prin intermediul centrelor offshore în circuitul monetar legal nu pot fi stabilite.
Politia elvetiana apreciaza ca din 1990 numai din Rusia au fost transportate peste 50 miliarde de dolari din surse ilegale. Capul de pod al tehnicii financiare apartinând diverselor mafii rusesti este Cipru, unde 300 de banci rusesti întretin filiale proforme si raporteaza o cifra anuala de afaceri de 12 miliarde de dolari. În ceea ce-i priveste, expertii vienezi apreciaza valoarea depunerilor de provenienta mafiota în Austria la 19 miliarde de dolari. La rândul lor specialistii germani semnaleaza pericolul pe care îl reprezinta exodul de capital organizat. Peste 200 miliarde marci au fost depuse de bogatii din Germania numai la filialele si la fondurile de investitii ale bransei financiare germane din Luxemburg. În acest fel, anual, sunt sustrase Ministerului Federal de Finante venituri de zeci de miliarde. Cea mai mare parte a banilor emigrati este investita din nou în Germania de catre administratia fondurilor în care a fost plasata, acestia au investit banii murdari, de cele mai multe ori în împrumuturile de stat.
În acest fel, statul devine debitor fata de acela care îl escrocheaza prin evaziune fiscala si le plateste chiar dobânzi creditorilor, ceea ce le aduce cadou si un venit suplimentar neimpozabil. Conform statisticilor FMI, mai mult de 2000 de miliarde de dolari sunt gestionati de centrele offshore aparent insignifiante, fiind sustrase în acest fel autoritatilor statelor ale caror economii produc acesti bani. Numai Insulele Cayman anunta de mai bine de un deceniu depuneri de la straini decât toate bancile straine la un loc.
În aceste centre aproape ca nu exista o infrastructura care ar fi necesara pentru gestionarea banilor. În mai multe cazuri este suficient sa existe o caruta postala si un reprezentant sau un custode. Restul este facut de computer, pentru ca emigrarea banilor nu se realizeaza fizic. Centralele acestora se afla în Germania , Marea Britanie, Japonia sau S.U.A. dar bancile declara în cadrul interconectarii lor mari parti componente ale memoriei computerelor lor drept zona extrateritoriale.
În ciuda vointei afisate de un numar mare de centre offshore de a se debarasa de activitati ilegale si de a-si construi o imagine de reala credibilitate pe scena finantei internationale, paradisurile fiscale ramân totusi o cale de acces utilizate pe masa larga pentru a integra masa de bani negri în sistemul financiar mondial.
Nu exista o definitie unanim acceptata a centrelor offshre, astfel ca o vom utiliza pe aceea retinuta de G.AF.I.: "Centrul care asigura în mod esential prestari de servicii financiare particularilor sau întreprinderilor în favoarea non rezidentilor".
Centrele offshore nu formeaza un grup omogen: Singapore constituie, de exemplu o piata financiara de prim ordin în care sunt implicate filialele tuturor marilor banci internationale.
Natura si volumul fluxurilor financiare care tranziteaza zilnic aceasta tara nu se compara cu activitatea unui mic centru caraibean, reprezentat de Insulele Virgine britanice. Acestea au reusit sa contracareze concurenta regionala, dezvoltând servicii originale si devenind astfel lideri pe un segment de piata specific pentru International Business Companies (IBC).
Autorii cartii "Blanchiment d´argent et crime organise la dimension juridique", Jean Choixs Herail et Patrick Ramael, clasificând paradisurile fiscale în functie de protectia anonimatului proprietarilor si beneficiarilor sumelor manipulate, disting trei tipuri:
paradisurile fiscale de tip anglo-saxon în care secretul bancar este garantat, dar identitatea operatorilor poate sa apara;
paradisurile fiscale de tip elvetian care nu prevad controlul schimburilor, dar în care identitatea adevaratului proprietar nu apare decât la nivelul contractului de fiducie;
paradisurile fiscale care ofera structuri ce garanteaza anonimatul: ele nu sunt supuse controlului schimburilor, iar actiunile sunt emise la purtator fara actiuni de garantie ale administratorilor.
Aceste criterii de diferentiere sunt evident foarte sensibile pentru cei care spala bani si care vor alege paradisul fiscal cel mai potrivit tipului de operatiune pe care o desfasoara.
În continuare vom prezenta doua tipuri de centre offshore.
Despre localizarea, avantajele si felul în care sa folosesti astfel de centre financiare cu statut special nu exista prea multe secrete. Un exemplu elocvent în acest sens ar putea fi: " Ghidul cu adevarat practic al paradisurilor fiscale" de Claude Dauphin (1999- Edition Générales Paris-France) fost director al Operatiunilor Speciale a unui mare grup financiar francez. Autorul si-a propus ca "într-o lume tot conflictuala si globalizata, bulversata tot mai mult de foamete si mizerii, în dezastre economice si morale sa ofere un îndrumar despre modul în care poate investi într-un sistem offshore cât mai profitabil, despre felul în care el- se poate evita legal plata sau se poate plati doar simbolic taxele si impozitele pe venit, investitii, capital real, vânzari, succesiuni. Desigur, în afara aspectului comercial al publicatiei sunt de retinut modalitatile practice de a " ascunde" bani cu o aparenta legalitate.
Revenind la ratiunea existentei acestor paradisuri fiscale, explicatia este extrem de simpla: tarile în care functioneaza astfel de centre îsi pot permite ca din resursele financiare imense acumulate - reinvestite în afaceri dintre cele mai profitabile - sa acorde facilitati pe masura.
Scopul utilizarilor paradisurilor fiscale este simplu: sa platesti mai putin si sa câstige cât mai mult.
Anumite tari nu percep nici un impozit pe venituri, pe plusvalori în capital sau pe avere. Altele au stabilit pe veniturile aferente unei baze teritoriale: daca beneficiile nu îsi au nume în tara respectiva, nu exista impozit. Unele tari au rate de impozitare scazute. În fine, anumite tari ofera avantaje speciale pentru tipuri precise de societati( ex. holding-uri, societati scutite).
Pentru societati avantajele sunt urmatoarele:
paradisurile fiscale sunt adesea folosite pentru a efectua tranzactii de brevete, marci si procedee de fabricatie, care constituie bunuri încorporate;
în anumite tari, beneficiile sunt impozitate în anul imediat urmator realizarilor, impozitul fiind calculat pe ansamblul beneficiilor nationale si straine. Aceasta permite întreprinderilor care au filiale în strainatate sa întârzie impozitarea care este asadar subordonata repatrierii beneficiilor;
folosirea unui paradis fiscal faciliteaza elaborarea si punerea în circulatie a documentelor comerciale justificând respectarea reglementarilor comerciale;
investitiile realizate sub acoperirea unui " paradis fiscal" numai antreneaza impozite pe plusvalori în cazul cedarii lor;
conturilor în monede convertibile si secretul bancar pot usura obligatiile gestionarilor în perioada fluctuatie monedelor si a impozitelor pe dobânzi;
înfiintarea unei filiale într-un " paradis fiscal " permite o mai mare discretie în gestiune;
o filiala în cadrul unui " paradis fiscal " poate fi utilizata de o întreprindere ca punct de cumparare pentru propriile marfuri. Aceste din urma sunt revândute uzinelor din strainatate, profitându-se remizele obtinute fara a pierde beneficiul vânzarii;
cumpararea de material la pretul pietei locale printr-o filiala implantata într-un " paradis fiscal " permite realizarea de beneficii neimpozabile;
companiile captive de asigurari sunt utilizate de firme multinationale, fiind astfel invitate sa devina propriul lor asigurator datorita conturilor substantiale ale asigurarilor ( în plus, rezervele de asigurari nu sunt deductibile în beneficii impozabile ) precum si caracterul neasigurabil al unora dintre activitatile lor. Compania captiva de asigurari poate deveni un mijloc de finantare al investitiilor firmei;
bancile captive sunt organisme create pentru necesitatile proprii ale unui grup de indivizi. Acestea au statut de banca nonrezidenta si pot efectua operatiuni de orice natura, cu exceptia celor care implica rezidenti din tarile în care acestea sunt instalate. În acelasi timp, dupa 1975, numeroase obstacole legale se opun crearii acestora;
constituirea unui trust este usurata în mare parte pentru persoanele originale dintr-o tara guvernata prin British Common Low; în general trustul este utilizat pentru perceperea si redistribuirea veniturilor cu un minim de impozitare. Din nefericire anumite tari ( printre care si Franta )nu cunosc conceptul de trust. Din punct de vedere juridic, administratorul devine asadar singurul interlocutor confruntat cu creditorii trustului. În plus transferul averii va fi sanctionat de impozitul pe donatii. În fine, existenta trustului poate fi considerata drept o valoare a dreptului succesiunilor- în detrimentul mostenitorilor naturali ai constitrustului;
" paradisurile fiscale " abunda în juristi, bancheri si contabili extrem de competenti începând din momentul în care utilizatorul si a definit obiectivele.
Asa cum aratam mai sus, în privinta accesului si modului de utilizare a unui astfel de centru offshore nu numai ca nu exista secrete, dar si posibilii amatori de a-l folosi au la dispozitie suficiente materiale care sa îi îmbie sa o faca. Iata un astfel de exemplu:
Cipru
M. Martin a decis sa cumpere un vapor si sa-l înregistreze în Cipru. Asadar, vaporul sau va naviga sub pavilion cipriot. În acest scop va înfiinta în Cipru, în deplina legalitate o societate în care el nu va aparea - o societate prin reprezentanti. Societatea cipriota si M. Martin beneficiaza de scutiri de taxe si impozite în special pentru toate operatiunile efectuate de o nava între Cipru si alte porturi. Sunt exceptate de impozite profiturile realizate cu navele sub pavilion cipriot de catre capitan, ofiteri si echipaj. Se bucura de reducere de taxe de tonaj pretutindeni unde vaporul este administrat de o companie cipriota : nu exista retinere la sursa pe dividentele platite, nu exista taxa pe capital pe transferul de actiuni în momentul vânzarii navei sau a actiunilor.
Impozitarea societatii cipriote se ridica la 4,25% din beneficiu. Salariile echipajului sunt scutite, deci eliberate de impozitele pe venit ca si de cheltuielile sociale. Gratie tratatului de dubla impozitare cu Franta, strainii care fac parte din echipaj sunt în totalitate scutiti de impozitul pe venit al persoanei fizice, adica acestia sunt de nationalitate franceza sau cetateni ai unei tari semnatare a tratatului de dubla impozitare.
O înregistrare paralela a navelor se poate face de asemenea în Cipru în cazul în care un vapor navigheaza sub alt pavilion decât cel cipriot. Este suficient ca acesta sa fie charter al unei societati cipriote si ca statul în care vaporul a fost înregistrat înainte de a-si da acordul. Înregistrarea este, în general, valabila timp de doi ani, dar se poate prelungi prin perioade succesive. Exista acorduri între Cipru si aproape 20 de tari între care si Franta, referitoare la acest tip de înregistrari.
Cum a devenit Cipru un "paradis fiscal"?
Acest fenomen s-a petrecut odata cu conflictul libanez. Într-adevar ar fi trebuit sa continue sa traiasca precum Beirutul. Ciprul este situat la o distanta de doar 80 Km de Coastele Libaneze si miile de refugiati libanezi au navalit aici si au început sa construiasca si sa dezvolte insula. În 15 ani insula a fost dotata cu o infrastructura turistica de prim rang. În prezent nivelul de trai în Cipru se mentine în limite acceptabile. Plajele sunt sigure pentru copii, apa este clara si limpede, întreaga coasta a fost amenajata astfel încât sa se gaseasca orice aici. Este Europa în Orientul Mijlociu, având în plus siguranta. Din pacate foamea de câstig a cipriotilor si costul prestatiilor au stabilit acest "paradis fiscal" care mai ofera totusi anumite avantaje.
Stabilitatea politica
Ciprul este o republica independenta membra a Commonwealth- ului, începând cu 1960. Divergentele politico- economice între comunitatea greaca si cea turca au provocat lovitura de stat din 1974, care a sfârsit prin ocuparea partii de Nord- Vest a insulei de catre armata turca. Marea Britanie a reluat protectia fostei sale colonii, armata sa fiind omniprezenta în toata partea greaca a insulei.
Insula a fost separata în doua. În zona greaca economia este bazata în principiu pe agricultura (fructe, orez, masline, rosii), permitând cresterea animalelor (oi, capre, bovine), minerit (pirita de Fe, azbest, crom, sulf), turism cât si pe veniturile din resursele financiare offshore. Ciprul a profitat de disparitia Libanului ca "paradis fiscal" (aproape 15 mii libanezi refugiati pe insula). Dupa 1975 peste 4500 de societati offshore au fost înregistrate de non rezidenti. Însa, Ciprul este unul dintre cele mai scumpe "paradisuri fiscale" din lume în ceea ce priveste înfiintarea si mentinerea societatilor. Este posibil ca situatia economica datorita presiunilor exercitate de S.U.A. si interpunerii cu Siria, sa împiedice Libanul sa ramâna un "paradis fiscal" viabil, situatie în care Ciprul va ramâne utilizabil. În caz contrar, Libanul va oferi mai multe avantaje.
Caracteristicile unei societati
Societatile offshore pot fi constituite în trei variante:
societate cu raspundere limitata (SARL) înregistrata conform legii cipriote: Companies Law;
sucursala unei societati straine, înregistrata conform legii cipriote;
asociatii care depind de legea cipriota la asociere.
|
