Cercetarea criminalistica a materialelor din care sunt constituite documentele
1 Cercetarea criminalistica a suportului documentelor
Sub influenta factorilor de mediu, a diferitilor agenti fizico-chimici, materialele de scriere inregistreaza schimbari care vor fi cu atat mai pronuntate cu cat actul este mai vechi. Gradul modificarilor pe care le sufera diferitele materiale de scriere, pe masura scurgerii timpului, nu este uniform. El depinde de genul fiecarui material si de conditiile concrete de intocmire si de pastrare a actului.
Hartia care serveste drept suport pentru celelalte materiale de scriere ofera relativ put 525c25f ine indicii ale datei intocmirii actului. Unul din ele este acela al schimbarii nuantei de culoare, ca urmare a ingalbenirii sale pe masura trecerii timpului. Gradul ingalbenirii-care se constata prin comparare cu alte hartii similare sau prin compararea fibrelor din stratul superior al hartiei cu cele din stratul inferior-variaza in functie de compozitia hartiei si de conditiile de pastrare. O hartie care contine masa lemnoasa se va ingalbeni mult mai repede decat una care are la baza fibre din in sau bumbac; hartia pastrata la loc inchis, ferita de lumina sau de alti agenti, va avea un ritm de ingalbenire mult mai lent decat hartia pastrata in loc deschis. Indiciul ingalbenirii, precum si altele care atesta vechimea hartiei (fragilitatea crescuta, ruperea partilor pliate, dantelarea marginilor) nu sunt intotdeauna semnificative in ceea ce priveste datarea cu exactitate a actului, deoarece acesta se putea intocmi recent, dar pe o hartie veche si uzata. Nu trebuie scoasa din calcul nici posibilitatea unei invechiri artificiale prin incalzirea hartiei, expunerea indelungata la lumina soarelui, patarea, mototolirea,tratarea cu substante chimice-coloranti cu anilina sau esenta de ceai.
2 Cercetarea criminalistica a cernelurilor si a altor materiale de scriere
In ceea ce priveste cerneala, pasta si substanta creioanelor din scrisul actului la randul lor sufera numeroase schimbari pe masura trecerii timpului, atat in privinta culorii cat si a gradului de oxidare.
Trebuie mentionat ca textele scrise cu creionul simplu de grafit sau cu creioanele colorate nu prezinta metamorfoze notabile, de natura sa furnizeze elemente asupra varstei lor. Celelalte materiale de scriere, indeosebi cernelurile ofera o serie de indicii de constatare a vechimii actelor. Ele sunt susceptibile de transformari odata cu trecerea timpului, dar aceste transformari sunt determinate direct si de alti factori, de care urmeaza sa se tina cont la stabilirea datarii documentului. Printre elementele de natura a oferi informatii utile asupra timpului cand cerneala a fost aplicata pe hartie se afla: nuanta de culoare, solubilitatea, copiabilitatea, viteza de reactie si migrarea culorilor sau sulfatilor in stratul hartiei.
A) Nuanta de culoare
Trecerea timpului, influenta luminii, a umiditatii, a oxigenului si a altor agenti fizici si chimici, aflati in mediul inconjurator si in hartie produc o modificare a nuantei cernelii,ca urmare a procesului de oxidare. De exemplu, la inceput cerneala ferogalica are culoarea gri deschisa, apoi gri inchisa si neagra. Dupa o perioada mai indelungata capata culoarea maro si, mai tarziu neagra.Ceneala de bacan are la inceput o nuanta verde care, treptat devine neagra. Cerneala cu alizarina este la inceput de culoare albastru deschis, dupa care se innegreste si apoi se ingalbeneste. Acest proces de innegrire a cernelurilor sus-mentionate are loc intre 1 si 2 ani, nuanta inchisa pastrandu-se timp de 6 pana la 10 ani. Cernelurile pe baza de coloranti organici sunt mai putin constante, dupa un timp devin palide si apoi se pot chiar decolora.
Gradul de oxidare difera si in functie de conditiile de pastrare a actului, care trebuie avute in vedere la stabilirea vechimii documentului. De asemenea, nerespectarea intocmai a procesului de fabricare al hartiei duce la oxidarea prematura a acesteia. Nuanta de culoare difera si de existenta unor impuritati in cerneala, de tipul penitei stiloului, de cantitatea depozitata in trasaturile de cerneala, de faptul daca s-a folosit sau nu sugativa, de capacitatea de absorbtie a hartiei si de componentii acesteia care pot interactiona cu cei ai cernelii. Aprecierea nuantei de culoare se recomanda a se efectua prin metode obiective de determinare a lungimii undei electromagnetice (colorimetrie, fotometrie, spectroscopie). In figura 56 se pot remarca mai multe tipuri de cerneala folosite pentru completarea unui document, reprezentand indicii ale falsului prin adaugare.
Figura 56
Tipuri de cerneala diferite pe acelasi document relevate prin fotografiere
B) Solubilitatea
In principiu, cerneala mai veche se dizolva mai greu decat cea proaspata. Gradul de solubilitate este si el influentat de diferiti factori care tin de compozitia cernelii si de modul de pastrare al actului. Aceasta metoda nu este insa deosebit de eficienta deoarece s-a demonstrat ca solubilitatea nu variaza atat de net de la o perioada la alta incat sa se poata determina limite precise ale gradului si timpului de dizolvare in diferite solutii.
C) Copiabilitatea
Contactul trasaturilor de cerneala cu o hartie foarte neteda, din celuloza pura, peste care se aseaza o hartie de filtru umectata cu un solvent corespunzator (apa, alcool, acetona etc) sau contactul cu partea gelatinata a hartiei fotografice, dupa ce a fost eliberata de halogenura de argint, releva o aderenta mai mare sau mai mica in raport cu vechimea hartiei. Gradul de copiabilitate descreste pe masura trecerii timpului, dar trebuie avut in vedere ca el poate fi influentat si de catre alti factori. Se impune si aici crearea unei colectii de mostre, obtinute experimental cu diferite tipuri de cerneala si in conditii de pastrare cat mai variate.
D) Viteza de reactie
Vechimea aproximativa a scrisului se poate aprecia si dupa viteza de reactie a cernelii cu diversi reactivi chimici. Cerneala mai veche va avea o reactie mai intarziata decat una proaspata, aplicata recent, prin scriere pe hartie. Observarea reactiei are loc sub lupa sau sub microscop, rapiditatea cu care ea se desfasoara putandu-se cronometra. Este indicat sa se foloseasca reactivi chimici incolori si care actioneaza incet, pentru a se facilita urmarirea proceselor de transformare care au loc .De obicei se foloseste alcoolul, terebentina, acetona, solutia de 5% acid oxalic, solutia de 1% hidrosulfit de sodiu, solutia de 5% substanta alcalina amestecata, in parti egale cu 3% apa oxigenata.
E) Migrarea clorurilor si a sulfatilor
Toate cernelurile contin intr-o masura mai mare sau mai mica saruri clorice si sulfurice. Acestea sunt la inceput localizate doar pe trasatura de cerneala aplicata pe hartie in momentul scrierii .Apoi ele depasesc limitele trasaturii de cerneala, migrand in hartie- in lateral si in profunzime. S-a constatat ca aceasta difuzie se produce in timp. Fenomenul incepe aproape imediat dupa depunerea cernelii si se termina in 18-24 de luni. Migrarea sulfatilor este mai lenta; ea se poate constata dupa aproximativ 10 ani de la data scrierii, terminandu-se dupa circa 20 de ani.
Imaginea migrarii se pune in evidenta cu ajutorul reactivilor chimici. Colorantul cernelii si ceilalti constituenti sunt inlaturati prin dizolvare, ramanand nealterati doar ionii de clor si de sulf, care se transforma in clorura de argint si sulfat de plumb. Aprecierea vechimii cernelii se face prin luarea in considerare a latimii urmelor de clor si de sulf, mai precis a distantei parcurse de sarurile clorice si sulfurice de la trasatura initiala de cerneala precum si a intensitatii de culoare a urmei. Cunoscand exact compozitia cernelii analizate, facand teste cu privire la clorul din hartie, avand informatii asupra conditiilor de pastrare a actului si fiind in posesia unor date deduse din cercetari prealabile se pot obtine informatii utile in privinta vechimii scrisurilor executate cu cerneala.
3 Elemente de protectie sau de securitate destinate sa previna falsificarea sau contrafacerea documentelor
Diversitatea falsurilor aparute in decursul timpului au determinat institutiile abilitate ale statului (in calitate de garant al pastrarii securitatii circuitului civil si oficial al diferitelor inscrisuri) sa recurga la o serie de procedee menite sa ingreuneze activitatea de contrafacere sau falsificare a diferitilor infractori, utilizand in acest scop cele mai avansate tehnici. Este evident ca cu cat mai complicat este un document, cu cat mai multe sunt elementele sale de siguranta, cu atat va fi mai greu de falsificat. De asemenea se impune in mod evident o atentie sporita a tuturor persoanelor fata de orice inscris care nu prezinta garantii de autenticitate sau care la o examinare prealabila apare suspect.
In acest sens se impune si o politica a statului de popularizare a trasaturilor caracteristice a unor categorii de acte, sigilii sau hartii de valoare pentru a preintampina necunoasterea de catre public a specificului lor. Relativ recent, pentru realizarea acestui deziderat a fost lansata in mijloacele de comunicare in masa (presa, televiziune) o campanie de informare asupra noilor bancnote “euro” pentru ca populatia sa fie familiarizata cu imaginea acestora si pentru a putea fi preintampinate situatii (cateodata de-a dreptul comice) precum cea din Rusia.
Acum cativa ani un grup de infractori bine organizati care au dispus de o logistica dezvoltata au pus in circulatie o emisiune de bancnote false de 20 ruble- care nu au existat niciodata in realitate.
Atragem atentia asupra aspectului falsului privind bancnotele deoarece jurisprudenta ne ofera exemple de incercari de contrafacere, uneori puerile, dar altele prezentand o reala periculozitate. Teoretic, pentru a putea realiza un fals perfect de bancnote ar trebui sa se foloseasca o hartie identica cu cea originala, avand aceeasi compozitie, acelasi mod de prelucrare si de filigranare, sa se foloseasca cerneluri cu compozitie identica, imprimarea sa se faca in conditii si forme similare la care trebuie adaugate celelalte masuri auxiliare de siguranta, or, in conditii normale acest lucru este practic imposibil.
Modalitatile de falsificare a bancnotelor sau a altor instrumente de plata, precum si activitatea autoritatilor competente pentru prevenirea si combaterea acestor activitati ilicite fac obiectul altor lucrari de licenta.
|
