Clasificarea normelor juridice
Cunoasterea temeinica a normelor, corecta interpretare, determina necesitatea impartiri normelor de drept in mai multe grupe potrivit unor criterii:
Dupa obiectul si metoda reglementarii
juridice, se disting normele de drept constitutional, civil, administrativ,
penal etc.
Dupa forta juridica a actului normativ
in care sunt cuprinse: legi, decrete, hotarari ale guvernlui, ordine si
instructiuni ale ministrilor.
Dupa sfera aplicarii si gradul lor de
generalitate: generale, specifice si de exceptie.
Dupa modul de redactare: complete si
incomplete.
Dupa caractrul conduitei prescrise:
onerative, prohibitive si permisive.
Normele onerative prescriu in mod expres obligatia unei actuni.
Normele prohibitive interzic cu desavarsire anumite actuni
Normele permisive permit fara a obliga sau a interzice savarsirea unei actiuni, prevazand posibilitatea ca subiectul sa uzeze de anumite drepturi.
Norme de imputernicire, formuleaza
anumite drepturi subiectilor si da posibilitatea savarsiri anumitor actiuni in
numele si pentru anumiti subiecti.
Suplitive, o categorie a normelor
permisive in care subiectului i se da posibilitatea sa aleaga anumite variante.
Aceste norme suplinesc vointa atunci cand ea nu se manifesta.
Norme stimulative, ce intituie
decoratii si titluri de onoare.
Norme de recomandare, prevad o anumita
conduita pe care statul o recomanda de obicei organizatiilor sociale.
Normele ce nu sunt complete in acelas act sunt norme de trimitere.
Normele ce au elemente lipsa sunt norme albe.
|
