Concepte fundamentale privind evaziunea fiscala legala internationala
Capitolul 1.1 Evaziunea fiscala legala
Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea prin orice mijloace, īn īntregime sau īn parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetelor asigurarilor sociale de stat si al fondurilor speciale extrabugetare, de catre persoane fizice si persoane jurid 14414h723o ice romāne sau straine.
Evaziunea fiscala cunoaste doua forme de manifestare, īn functie de modul īn care poate fi realizata: evaziunea care poate fi īnfaptuita la adapostul legii (evaziune legala) si evaziune care se realizeaza cu īncalcarea legii (evaziune frauduloasa).
Evaziunea fiscala realizata la adapostul legii permite sustragerea unei parti din materia impozabila fara ca acest lucru sa fie considerat contraventie sau infractiune. Evaziunea fiscala internationala este posibila datorita diferentelor de legislatie fiscala dintre tari ce permit scoaterea de sub incidenta impozitelor a unor venituri, parti de venituri, componente ale averii ori a anumitor acte si fapte care, īn conditiile respectarii riguroase a cerintelor principiilor generalitatii si echitatii impunerii, nu ar trebui sa scape de impozitare.
Aceasta forma de evaziune fiscala este una dintre cele mai dificil de contracarat, fiscalitatea blānda din asa-numitele "oaze fiscale" este foarte tentanta pentru orice agent economic ce īncearca sa obtina o mai mare parte din profitul potential pentru necesitatile de finantare a activitatii sale curente sau īn interesul sporirii averii proprietarilor sai.
Este de remarcat si faptul ca au aparut si īn Romānia societati de intermediere ce au ca principal obiect de activitate intermedierea īnfiintarii companiilor offshore īn strānsa colaborare cu autoritatile īmputernicite din paradisurile fiscale vizate. Aceste societati de intermediere se afla īntr-o concurenta acerba pe aceasta nisa nou-aparuta pe "piata evaziunii fiscale", cautānd sa obtina exclusivitatea pentru Romānia a īnfiintarii companiilor offshore īntr-un anumita "oaza fiscala", fiind īn acelasi timp la curent cu cele mai noi modificari legislative atāt din respectiva tara, cāt si din Romānia.
Evaziunea fiscala legala internationala a devenit o alternativa fiabila la modurile "traditionale" de evaziune fiscala frauduloasa pentru principalii jucatori ai economiei subterane, pe fondul aparentei īntetiri a febrei controalelor Garzii Financiare si a Autoritatii Nationale de Control. Avānd īn vedere sumele impresionante ce tranziteaza economia subterana ilegal, este īngrijorator daca banii vor putea fi "spalati" si apoi scosi din tara pentru a-si gasi adapost īn conturile offshore de unde pot fi utilizati aproape fara restrictii.
Aceasta practica a folosirii companiilor offshore pentru a scapa de eventualul climat fiscal prea aspru din tara de origine, poate functiona numai īn anumite conditii:
Existenta unui tratat de evitare a dublei impozitari sau absenta unei conventii semnate de dubla impozitare īntre tara de origine a fondatorului companiei offshore si paradisul fiscal respectiv;
Regimul fiscal din paradisul fiscal sa fie mai blānd decāt cel al tarii de origine;
Compania offshore sa nu desfasoare activitati economice īn tara paradis fiscal, deoarece autoritatile locale pot considera ca se īncearca fraudarea sistemului intern de circulatie a marfurilor si a serviciilor;
Īnfiintarea companiei offshore trebuie sa fie realizata īn conditii de legalitate absoluta, orice abatere minora de la litera legii paradisului fiscal poate duce la eventualitatea anularii actului de constituire, sau īn cazuri mai grave chiar la un control amanuntit care sa duca la descoperirea unor neregularitati care ar putea conduce chiar la incidente penale pentru proprietari sau pentru prepusii lor.
Īn concluzie, aceasta recurgere la solutia companiilor offshore este fiabila pentru un investitor rational, bine informat care cunoaste avantajele diferentelor de legislatie fiscala dintre diferite tari si care recunoaste avantajele potentiale ale comertului international cu marfuri si servicii.
Capitolul 1.2 Dubla impunere juridica internationala
Dubla impunere juridica internationala reprezinta supunerea la impozit a aceleiasi materii impozabile si pentru aceeasi perioada de timp, de catre doua autoritati fiscale din doua tari diferite. Dubla impunere poate aparea īn cazul realizarii de catre rezidentii unui stat a unor venituri pe teritoriul altui stat, si numai īn cazul impozitelor directe.
Īn practica fiscala internationala, pot fi īntālnite mai multe criterii care stau la baza impunerii veniturilor sau a averii.
Potrivit criteriului rezidentei, impunerea veniturilor se efectueaza de autoritatea fiscala din tara careia apartine rezidentul, indiferent daca veniturile sau averea, care fac obiectul impunerii, sunt obtinute, respectiv, se afla pe teritoriul acelui stat sau īnafara acestuia;
Conform criteriului nationalitatii, un stat impune rezidentii sai, care realizeaza venituri sau poseda avere din (īn) statul respectiv, indiferent daca ei locuiesc sau nu īn tara lor;
Īn cazul criteriului originii veniturilor, impunerea se efectueaza de catre organele fiscale din tara pe al carui teritoriu s-au realizat veniturile sau se afla averea, facāndu-se abstractie de rezidenta sau de nationalitatea beneficiarilor de venituri.
Modul īn care aceste criterii sunt aplicate poate conduce la aparitia dublei impuneri juridice internationale. Astfel, de exemplu, daca īntr-o tara impunerea se bazeaza pe criteriul rezidentei, iar īn alta pe criteriul originii veniturilor, atunci o persoana din prima tara, īn eventualitatea realizarii unor venituri īn cea de-a doua tara, va avea de platit impozite pentru acestea atāt īn tara de rezidenta, cāt si īn tara de origine a veniturilor, ceea ce, de fapt, reprezinta o dubla impunere.
Pentru evitarea situatiilor de genul acesta se apeleaza la conventiile de evitare a dublei impuneri, care se aplica impozitelor pe venit si pe avere, instituite de fiecare din statele contractante, de subdiviziunile lor politice si de unitatile administrativ-teritoriale. Sub incidenta conventiei intra persoanele care sunt rezidente ale unui stat contractant sau ale fiecaruia dintre cele doua state, indiferent daca sunt persoane fizice sau juridice.
Unul dintre cele mai relevante aspecte pentru practica societatilor offshore, cuprins īn aceste conventii bilaterale, este acela conform caruia o companie īnfiintata īntr-unul din statele semnatare (paradisul fiscal), īn care īsi are si sediul social, si care īsi desfasoara activitatea īn cel de-al doilea stat semnatar, īn care nu are un sediu permanent, va fi supusa regimului fiscal din tara care īi gazduieste sediul.
Astfel, calitatea de persoana juridica rezidenta se stabileste īn functie de locul unde se afla sediul conducerii sale efective, īn timp ce pentru persoane fizice se considera domiciliu fiscal tara īn care are o locuinta permanenta, fie ca aceasta este proprietate personala, fie ca este luata cu chirie, cu conditia sa locuiasca acolo mai mult timp decāt īn alte tari.
Pentru evitarea propriu-zisa a dublei impuneri, īn practica fiscala internationala se aplica mai multe metode sau procedee tehnice:
Conform procedeului exonerarii totale, venitul realizat de rezidentul unei tari, īn cealalta tara contractanta, īn care acesta a fost impus, se deduce īn īntregime din venitul total impozabil al acestuia īn statul de rezidenta;
Īn cazul procedeului exonerarii progresive, venitul obtinut de rezidentul unui stat īn strainatate se adauga la veniturile realizate de acesta īn statul de rezidenta, urmānd apoi ca la venitul total astfel rezultat sa se stabileasca cota progresiva aferenta. Pentru calcularea impozitului, aceasta cota se va aplica numai asupra venitului realizat īn statul de rezidenta;
Procedeul imputarii ordinare consta īn aceea ca impozitul platit statului strain pentru venitul realizat pe teritoriul acestuia, de rezidentul altui stat, se deduce direct din impozitul datorat īn statul de rezidenta, īnsa numai pāna la limita impozitului intern ce revine la un venit egal cu cel obtinut īn strainatate;
Īn cazul aplicarii procedeului imputarii totale, impozitul platit īn strainatate pentru venitul realizat acolo se deduce integral din impozitele datorate īn statul de rezidenta.
|