Concurs de admitere la Institutul
National al Magistraturii - 2005
În cazul în care succesibilul ascunde bunuri ale
mostenirii: a) este decazut din dreptul de a veni la
mostenire; b) este îndreptatit sa solicite
instantei pastrarea bunurilor ascunse numai daca
actiunea este exercitata în termen de 6 luni de la data
ascunderii; c) datoriile sau creantele sale fata de defunct
se sting prin confuziune.
Testamentul: a) este revocabil numai în mod
exceptional; b) este revocabil prin esenta sa; c) nu poate fi
încheiat prin reprezentare.
Clauza penala: a) este o conventie
accesorie ce se încheie dupa producerea prejudiciului si prin
care partile stabilesc cuantumul despagubirilor ce
urmeaza a fi platite de catre debitor; b) nu confera
debitorului dreptul de a se libera valabil de obligatia asumata
prin executarea altei prestatii; c) nu este datorata daca
nu sunt întrunite conditiile necesare acordarii de
despagubiri.
Dreptul de uz: a) nu poate fi înstrainat; b) nu
poate fi închiriat; c) are ca obiect o locuinta.
Cauza falsa: a) reprezinta o eroare asupra
scopului mediat; b) atrage nulitatea absoluta a actului juridic, care
poate fi invocata de orice persoana interesata sau de
instanta din oficiu; c) constituie motiv de nulitate
relativa, care poate fi invocata numai de vânzatorul de
buna-credinta.
Forta majora constituie o cauza de:
a) suspendare a cursului prescriptiei extinctive în cazul
actiunii în granituire; b) suspendare a cursului
prescriptiei extinctive în cazul actiunii confesorii întemeiate
pe dreptul de servitute; c) împlinire a prescriptiei extinctive.
Nulitatea absoluta: a) nu poate fi
invocata de partea careia îi este imputabil motivul de nulitate;
b) opereaza de drept în cazul împrumutului fara
dobânda si al contractului de întretinere daca este
invocata de creditorul obligatiei de întretinere; c)
intervine, între altele, în cazul nerespectarii principiului
specialitatii capacitatii de folosinta a
persoanei juridice.
Este imprescriptibila extinctiv actiunea:
a) în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de
10 pâna la 20 ani exercitata împotriva adevaratului
proprietar care a locuit în raza teritoriala a instantei unde se
afla situat imobilul; b) redhibitorie; c) de iesire din
indiviziunea succesorala.
În privinta dobândirii fructelor de catre
posesorul de buna-credinta: a) este suficient ca
buna-credinta sa existe la data dobândirii lucrului; b)
titlul posesorului trebuie sa aiba o existenta
reala, nefiind suficient un titlu putativ; c) toate fructele sunt
dobândite numai daca au fost percepute.
Conversiunea actului juridic: a) este un caz particular
de novatie; b) este posibila si în cazul nulitatii
c) este o conditie necesara exercitarii actiunii
în simulatie prin deghizare totala.
Daca fapta ilicita si
prejudiciabila a fost savârsita de prepusii unor
co 24324h722y mitenti diferiti: a) solidaritatea prepusilor atrage
solidaritatea comitentilor; b) actiunea în regres a prepusului
platitor se va diviza corespunzator vinovatiei
celorlalti prepusi; c) victima este îndreptatita
sa pretinda de la fiecare comitent numai partea de
despagubire aferenta vinovatiei propriului prepus.
În materia simulatiei: a) daca exista
un conflict între terti, vor avea câstig de cauza acei
terti care invoca actul secret; b) tertii de
buna-credinta sunt îndreptatiti sa
invoce, în beneficiul lor si împotriva partilor, efectele
actului secret; c) admiterea actiunii în simulatie nu
valideaza contractul secret daca, la încheierea acestuia, nu au
fost respectate toate conditiile de validitate.
Sotul supravietuitor: a) nu este
mostenitor sezinar; b) poate veni la mostenire prin reprezentare
daca a divortat anterior deschiderii succesiunii; c) are un
drept de abitatie recunoscut numai în concurs cu clasele III-IV de
mostenitori legali.
Partea contractanta victima a unui dol
este îndreptatita sa solicite: a) constatarea
nulitatii absolute a contractului respectiv; b) declararea
nulitatii relative a contractului respectiv; c) executarea
obligatiei asumate de cealalta parte.
Sumele de bani cuvenite
mandantului si întrebuintate de mandatar în propriul folos: a)
produc dobânzi de la data când mandantul a cerut acele sume; b) produc
dobânzi de la data întrebuintarii acelor sume de catre
mandatar; c) pot fi solicitate oricând de catre mandant sau succesorii
acestuia.
În lipsa de
stipulatie contrara, cheltuielile vânzarii sunt suportate
de: a) cumparator; b) vânzator; c) ambele parti,
în mod egal.
Descendentii fratilor si surorilor
defunctului: a) împart, în toate cazurile, mostenirea sau partea din
mostenire ce li se cuvine în mod egal; b) au vocatie
succesorala generala indiferent de gradul de rudenie cu
defunctul; c) nu sunt mostenitori rezervatari.
Partajul succesoral: a) poate avea ca obiect
fructele naturale produse de bunurile succesorale dupa deschiderea
succesiunii; b) nu este posibil daca unul dintre mostenitori nu
are capacitate deplina de exercitiu; c) are efect constitutiv de
drepturi reale.
În cazul proprietatii comune pe
cote-parti: a) posesia exercitata de unul dintre
coproprietari este, în principiu, echivoca; b) actele juridice de
conservare pot fi efectuate numai cu consimtamântul expres al
tuturor coproprietarilor; c) fructele civile se cuvin coproprietarului
care le-a perceput.
Remiterea de datorie: a) facuta
fidejusorului nu libereaza pe debitorul principal; b) trebuie sa
îmbrace forma solemna a înscrisului autentic; c) este un act juridic
unilateral, deoarece nu presupune consimtamântul debitorului.
În cazul împrumutului de consumatie: a)
cheltuielile de conservare sunt în sarcina împrumutatorului, ca efect
al suportarii riscului contractual; b) împrumutatorul
raspunde pe temei contractual de daunele cauzate prin viciile ascunse
ale lucrului, chiar daca nu le-a cunoscut la data încheierii
contractului; c) împrumutatul are obligatia de a restitui la
scadenta lucruri de acelasi gen, în aceeasi cantitate
si de aceeasi calitate, chiar daca obligatia nu a fost
prevazuta în contract.
Actiunea oblica: a) nu confera
creditorului care a exercitat-o vreun drept de preferinta
fata de ceilalti creditori ai debitorului; b) poate fi
admisa atunci când creditorul solicita obligarea debitorului
sa îsi închirieze locuinta proprietatea sa exclusiva
pe care nu o foloseste; c) prin care se solicita revocarea
donatiei pentru ingratitudine se va admite daca a fost
exercitata în cel mult 20 de zile de la data intervenirii cauzei de
ingratitudine.
În materia uzucapiunii: a) nu poate fi invocata
pe cale de exceptie, ci doar pe cale de actiune; b) posesorul
este considerat proprietar de la data împlinirii termenului uzucapiunii;
c) justul titlu, în cazul uzucapiunii prescurtate, trebuie dovedit separat
de buna-credinta.
În materia contractului de locatiune: a) tacita
relocatiune nu poate fi
exclusa printr-o clauza contractuala expresa;
b) expirarea termenului prevazut în contract atrage încetarea de
drept a locatiunii; c) pieirea bunului atrage încetarea contractului
numai daca a intervenit anterior încheierii contractului si este
totala.
Imobilul ipotecat: a) este afectat în întregime de
garantie pâna la executarea în totalitate a obligatiilor
garantate; b) poate fi înstrainat fara acordul creditorului
ipotecar, afara de cazurile în care legea prevede în mod expres
contrariul; c) poate fi expropriat numai daca se plateste
datoria garantata.
În cazul în care cererea reconventionala
nu este formulata în termenul prevazut de lege, instanta:
a) o respinge ca tardiv formulata; b) o încuviinteaza în
principiu numai daca partile consimt; c) dispune judecarea
separata a cererii reconventionale, de cererea principala,
daca partile nu convin judecarea împreuna.
Cererea de chemare în garantie trebuie: a)
depusa de reclamant pâna la începerea dezbaterilor asupra
fondului; b) solutionata în functie de solutia
data cererii principale; c) încuviintata în principiu de
instanta.
Schimbarea domiciliului pârâtului în cursul
judecatii: a) trebuie adusa la cunostinta
instantei si a partii potrivnice, sub pedeapsa
neluarii ei în seama; b) are ca efect, în cazul actiunilor
personale, declinarea competentei în favoarea instantei de la
noul domiciliu al pârâtului; c) nu trebuie adusa si la
cunostinta reclamantului, daca intervine dupa prima zi
de înfatisare.
Repunerea în termenul în care partea trebuia sa
efectueze actul de procedura: a) poate fi dispusa daca nu
s-a respectat un termen prohibitiv; b) produce aceleasi efecte ca
si decaderea; c) nu poate fi dispusa din oficiu.
Cererea de îndreptare a unei erori materiale: a) se
judeca în camera de consiliu, spre deosebire de cererea de completare
a hotarârii; b) se solutioneaza, în toate cazurile, prin
încheiere irevocabila; c) nu poate fi formulata de catre
pârât.
În cazul înscrierii în fals: a) este obligatorie
suspendarea judecarii cauzei si trimiterea dosarului
procurorului, daca partea indica pe autorul falsului; b)
încheierea de trimitere a dosarului catre procuror trebuie
semnata de parti; c) dupa depunerea înscrisului pentru
verificare, partile pot fi reprezentate si prin mandatari
cu procura speciala, daca dovedesc o împiedicare bine
întemeiata.
Nu constituie o forma de participare a
procurorului la procesul civil: a) semnarea minutei; b) exercitarea
cailor de atac; c) semnarea hotarârii redactate ulterior.
Interogatoriul: a) administrat oricarei
persoane juridice implica citarea reprezentantului legal, cu
mentiunea prezentarii personale pentru a raspunde; b) trebuie
încuviintat de presedintele instantei, daca s-a
solicitat prin cerere; c) încuviintat de instanta poate fi
administrat chiar daca partea care va fi audiata nu stie
sa scrie.
Unirea exceptiei procesuale cu fondul este: a)
obligatorie daca exceptia se refera la puterea de lucru
judecat; b) posibila daca pentru rezolvarea exceptiei este
necesara administrarea unor dovezi în legatura cu
dezlegarea în fond a pricinii; c) obligatorie daca nici una dintre
parti nu se opune la administrarea dovezilor necesare
rezolvarii exceptiei.
Cererea de interventie voluntara
principala: a) se încuviinteaza în principiu printr-o
încheiere preparatorie; b) trebuie formulata cel mai târziu la prima
zi de înfatisare; c) se va solutiona chiar daca
cererea de chemare în judecata se respinge ca prematur
introdusa.
Contestatia în anulare: a) se introduce, în
toate cazurile, la instanta la care hotarârea atacata a
ramas irevocabila; b) este inadmisibila daca se
exercita împotriva unei hotarâri de divort; c) poate fi
admisa daca partea nu a fost legal citata la instanta
de recurs.
În cazul transmisiunii calitatii
procesuale active, dobânditorul: a) preia procesul în starea în care se
gaseste în momentul în care a avut loc transmisiunea; b) este
îndreptatit sa solicite refacerea doar a actelor de
procedura defavorabile îndeplinite anterior de autorul sau; c)
este îndreptatit sa invoce exceptiile relative
neinvocate în termen de autorul sau.
Litispendenta se poate invoca: a) numai
daca ambele procese se afla în prima instanta; b) daca ambele procese se afla în
fata instantelor de fond; c) dupa prima zi de
înfatisare doar de pârât.
Conexarea: a) poate fi dispusa chiar daca
una din parti se opune; b) poate avea loc si atunci când o
pricina se afla la judecata în prima instanta,
iar cealalta în apel; c) este obligatorie în cazul existentei
identitatii de parti, obiect si cauza;
Instanta poate încuviinta masura
sechestrului judiciar: a) prin sentinta, în cazul bunurilor care
formeaza obiectul procesului; b) prin încheiere, numai în cazul în
care nu exista proces; c) cu citarea partilor.
În cazul în care, la primire, cererea de chemare în
judecata trebuie completata sau modificata, iar acest
lucru nu se poate face pe loc: a) se înregistreaza si se
suspenda judecata; b) se restituie reclamantului; c) se
înregistreaza si se acorda un termen scurt.
Mandatarul neavocat poate pune concluzii
fara a fi nevoie sa fie asistat de catre avocat
daca: a) are o procura generala; b) este reprezentantul
unei rude pâna la gradul trei si procesul se judeca de
catre curtea de apel; c) este doctor în drept si îl
reprezinta pe copilul fratelui sau în fata Înaltei
Curti de Casatie si Justitie.
Daca nulitatea este expres prevazuta
de lege, atunci: a) poate fi invocata de instanta din
oficiu, în toate cazurile; b) este vorba de o nulitate care opereaza
de drept; c) vatamarea se presupune.
În materia ordonantei presedintiale:
a) conform mentiunii din lege, întâmpinarea nu este obligatorie; b)
hotarârea nu este supusa apelului; c) în caz de admitere,
executarea hotarârii se face fara somatie, în toate
cazurile si indiferent de consimtamântul pârâtului.
Renuntarea la dreptul pretins: a) nu poate fi
partiala; b) implica pronuntarea unei hotarâri
executorii de drept; c) nu necesita consimtamântul
celeilalte parti.
Este incompatibil judecatorul care: a) este
sesizat cu o revizuire îndreptata împotriva hotarârii pe care a
pronuntat-o; b) este sotul avocatului uneia dintre
parti; c) a fost martor în aceeasi pricina.
Comunicarea citatiei unei persoane juridice se
poate realiza prin afisare: a) numai în cazul pârâtului; b) numai la
judecata în fata primei instante; c) daca se refuza
primirea citatiei.
Hotarârea de declinare a competentei este
corecta daca: a) pârâtul a invocat exceptia de
necompetenta teritoriala dupa prima zi de
înfatisare, dar pâna la închiderea dezbaterilor, în
cazul unei actiuni în revendicare imobiliare, instanta
sesizata nefiind cea de la locul situarii imobilului; b)
instanta sesizata cu o cerere de încredintare a minorului
este cea de la domiciliul reclamantului; c) actiunea
mostenitorului vânzatorului prin care se solicita
rezolutiunea unui contract de vânzare-cumparare a unui imobil
pentru neplata pretului este introdusa la instanta locului
situarii imobilului.
Prorogarea legala a competentei: a) constituie
un caz de litispendenta; b) opereaza si în cazul în
care cererea reconventionala este disjunsa de cererea
principala, iar aceasta din urma a fost respinsa ca
nefondata; c) nu îsi va mai produce efectele în caz de
disjungere.
Cererea de chemare în judecata: a) care nu
cuprinde semnatura se respinge ca nesemnata, daca
reclamantul nu a complinit aceasta lipsa în termenul acordat; b)
se depune în doua exemplare daca sunt chemati în
judecata doi pârâti, iar unul dintre acestia îl
reprezinta pe celalalt; c) se socoteste de lege ca
modificata daca reclamantul solicita valoarea obiectului
pierdut.
Infractiunea continuata este o forma
a: a) unitatii naturale de infractiune; b) pluralitatii
de infractiuni; c) unitatii legale de infractiune.
Recidiva exista atunci când: a) la un an de la
executarea unei pedepse de doi ani închisoare pentru savârsirea
unei infractiuni de ucidere din culpa, cel condamnat
savârseste din nou o infractiune de vatamare
corporala grava, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii
de la doi la sapte ani; b) a doua zi de la respingerea recursului
declarat împotriva hotarârii judecatoresti de condamnare la
pedeapsa închisorii de un an pentru savârsirea unei
infractiuni de tâlharie, cel condamnat savârseste
din nou o infractiune de vatamare corporala grava,
pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la doi la sapte ani;
c) în timpul întreruperii executarii pedepsei de cinci ani închisoare,
aplicata pentru o infractiune de vatamare corporala
grava, cel condamnat savârseste din nou o
infractiune de vatamare corporala grava, pentru
care legea prevede pedeapsa închisorii de la doi la sapte ani.
Este cauza care înlatura
raspunderea penala: a) gratierea; b) lipsa plângerii
prealabile în cazul infractiunii de abuz de încredere; c) amnistia.
Sunt pedepse: a) detentiunea pe viata
si închisoarea; b) amenda si degradarea militara; c)
confiscarea speciala si interzicerea de a reveni în locuinta familiei pe o perioada
determinata.
Infractiunea de lipsire de libertate: a) nu
poate avea obiect material; b) se poate realiza printr-o inactiune;
c) poate fi absorbita de infractiunea de viol.
Infractiunea de trafic de influenta:
a) are un subiect activ necircumstantiat; b) se poate comite si
printr-o inactiune, respectiv prin nerespingerea unei promisiuni; c)
are ca urmare imediata o stare de pericol pentru normala
evolutie a relatiilor de serviciu.
Infractiunea de înselaciune: a) poate
avea ca obiect material si un bun imobil; b) are ca urmare
imediata crearea unei pagube; c) se retine în varianta
agravata daca se comite prin prezentarea ca adevarata
a unei fapte mincinoase.
Exista infractiunea de tâlharie în
cazul în care: a) furtul este urmat de întrebuintarea de
amenintari pentru pastrarea bunului furat; b) furtul este
savârsit prin întrebuintarea unor mijloace frauduloase; c)
furtul este savârsit asupra unei persoane care se afla în stare
de inconstienta.
Tentativa nu este posibila la infractiunea
de: a) omor; b) vatamare corporala din culpa; c) ucidere
din culpa.
Infractiunea de incest: a) are ca element
material actul sexual de orice natura; b) se poate realiza între
frati si surori; c) poate fi comisa de tata asupra
fiului având în vedere ca acestia sunt rude în linie directa.
Sunt aplicabile dispozitiile art. 210 C.P.
(pedepsirea unor furturi la plângerea prealabila) în cazul în care
subiectul activ este: a) militarul în termen care sustrage bunuri din
dormitorul comun; b) gazduitorul care savârseste
furtul în paguba celui pe care îl gazduieste; c) gazduitul
care sustrage bunuri de la persoana care îl gazduieste.
Se poate retine infractiunea de omor
calificat, în varianta omorului savârsit din interes material
atunci când faptuitorul urmareste: a) dobândirea unei
succesiuni în raport cu victima; b) stingerea unei datorii fata
de victima; c) sustragerea unei sume de bani din posesia victimei.
La infractiunea de marturie
mincinoasa subiectul activ poate fi: a) orice persoana care face
afirmatii mincinoase în public; b) martorul ascultat într-o
cauza penala; c) expertul chemat sa realizeze o
expertiza într-o cauza civila.
Daca la comiterea furtului autorul a fost
ajutat nemijlocit de alte persoane, care însa nu au stiut
ca se comite o infractiune, încadrarea juridica va fi: a)
furt "simplu"; b) furt calificat (savârsit de doua sau mai
multe persoane împreuna); c) furt calificat si instigare la furt
(în forma participatiei improprii).
Nu constituie infractiune fapta
prevazuta de legea penala savârsita: a)
pentru a înlatura un atac material, direct, imediat si injust
îndreptat împotriva unui interes
obstesc si care pune în pericol grav interesul obstesc; b)
pentru a respinge patrunderea
fara drept a unei persoane prin violenta într-o
locuinta; c) de acela care în momentul când a savârsit
fapta si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit
mai grave decât cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era
înlaturat.
Constituie circumstanta agravanta: a)
savârsirea faptei de doua persoane împreuna; b) savârsirea
infractiunii din motive josnice; c) savârsirea
infractiunii prin acte de cruzime.
Fapta celui care falsifica un înscris sub
semnatura privata, înscris pe care ulterior îl foloseste
în vederea producerii unor consecinte juridice reprezinta: a)
doar infractiunea de fals în înscrisuri sub semnatura privata;
b) infractiunea de fals în înscrisuri sub semnatura
privata în concurs cu infractiunea de uz de fals; c) doar
infractiunea de uz de fals.
Minorul care la 15 ani savârseste o
infractiune de furt: a) nu raspunde penal; b) raspunde
penal daca se dovedeste ca a savârsit fapta cu
discernamânt; c) raspunde penal fiind prezumat a avea
discernamânt.
Reabilitarea de drept are loc, daca în decurs
de trei ani condamnatul nu a savârsit nici o alta
infractiune, în cazul condamnarii la: a) pedeapsa amenzii; b) pedeapsa
închisorii de doi ani; c) pedeapsa închisorii de cinci ani
Infractiunea de pruncucidere: a)
reprezinta uciderea noului nascut de catre oricare dintre
parinti, daca acesta se afla într-o stare de tulburare
pricinuita de nastere; b) are ca subiect pasiv copilul nou
nascut cu conditia ca acesta sa fie viabil; c) poate avea
ca subiect activ doar mama copilului nou nascut, aflata într-o
stare de tulburare pricinuita de nastere .
Fapta inculpatului care primeste de la partea
vatamata un obiect spre pastrare si la împlinirea
termenului convenit refuza restituirea bunului afirmând în mod
mincinos ca nu l-a primit reprezinta: a) infractiunea de
înselaciune; b) infractiunea de furt; c) infractiunea
de abuz de încredere.
Aruncarea cu putere, de la mica
distanta, a unei pietre de pavaj stradal spre capul unei
persoane si ranire acesteia, la cap, cu urmarea unor leziuni ce necesita
25 de zile de îngrijiri medicale reprezinta: a) tentativa la
infractiunea de omor; b) vatamare corporala; c)
vatamare corporala grava.
Daca functionarul corupt, în scopul de a
satisface solicitarea mituitorului nu îndeplineste un act privitor la
îndatoririle lui de serviciu, iar aceasta neîndeplinire constituie
prin ea însasi o infractiune: a) luarea de mita va
intra în concurs cu respectiva infractiune; b) luarea de mita
absoarbe respectiva infractiune; c) luarea de mita se
retine în varianta agravata.
Fapta de a produce probe mincinoase în sprijinul
unei învinuiri nedrepte reprezinta: a) infractiunea de
denuntare calomnioasa; b) infractiunea de marturie
mincinoasa; c) infractiunea de represiune nedreapta.
Sunt masuri de siguranta: a) obligarea
la tratament medical; b) internarea medicala; c) libertatea
supravegheata.
Fapta inculpatului, care a ucis din culpa o
persoana, va fi judecata în prima instanta de: a)
judecatorie; b) tribunal; c) curte de apel.
Presedintele completului de judecata
înainte de a încheia dezbaterile da ultimul cuvânt: a) inculpatului
personal; b) procurorului; c) partii civile.
Amânarea executarii pedepsei, atunci când, din
cauza unor împrejurari speciale executarea imediata a acesteia
ar avea consecinte grave pentru condamnat, se dispune: a) pe o
durata nedeterminata; b) pe o durata de cel mult un an; c) pe
o durata de cel mult trei luni si numai o singura
data.
În cursul judecatii asistenta
juridica este obligatorie, daca legea prevede pentru
infractiunea savârsita: a) pedeapsa detentiunii
pe viata; b) pedeapsa închisorii de cinci ani sau mai mare; c) pedeapsa
închisorii de cel mult un an.
Este caz de conexitate atunci când: a) s-au
savârsit în acelasi
timp si în acelasi loc, prin acte diferite, cu intentie, o
infractiune de omor si o infractiune de viol, de catre aceeasi persoana; b) s-a savârsit, de catre mai
multe persoane, o infractiune de omor, prin lovituri cu cutitul
aplicate în zone vitale, aceleiasi victime, dupa o
prealabila întelegere între infractori; c) o infractiune de
omor este savârsita pentru a ascunde comiterea unei
infractiuni de delapidare.
Este flagranta infractiunea: a) descoperita
în momentul savârsirii; b) a carei pedeapsa prevazuta
de lege este mai mare de 15 ani; c) al carei faptuitor este
surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu obiecte de
natura a-l presupune participant la acea infractiune.
În caz de încetare a procesului penal în fata
instantei de judecata, prin retragerea plângerii prealabile de
catre partea vatamata, cheltuielile de judecata
sunt suportate de: a) partea vatamata; b) inculpat; c) inculpat
si partea vatamata.
În cazul savârsirii unei infractiuni
de santaj, pentru care legea
prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la cinci ani, masura
arestarii preventive a inculpatului înceteaza de drept în cursul
judecatii atunci când, înainte de pronuntarea unei
hotarâri de condamnare în prima instanta, durata
arestarii a atins: a) sase luni ; b) doi ani si sase
luni; c) cinci ani.
Revizuirea poate fi ceruta când: a) s-au
descoperit fapte si împrejurari ce nu au fost cunoscute de
instanta la solutionarea cauzei; b) procedura de citare a
partii la termenul la care s-a judecat cauza de catre
instanta de recurs nu a fost îndeplinita conform legii; c) împotriva
aceleiasi persoane s-au pronuntat doua hotarâri
definitive pentru aceeasi fapta.
In caz de retragere a plângerii prealabile în cursul
urmaririi penale, de catre persoana vatamata,
fata de inculpatul care a solicitat continuarea procesului penal,
procurorul va dispune: a) suspendarea urmaririi penale; b) scoaterea
de sub urmarire penala, daca faptei îi lipseste unul
dintre elementele constitutive; c) clasarea cauzei.
Persoana fata de care se efectueaza
urmarirea penala se numeste, cât timp nu a fost pusa
în miscare actiunea penala împotriva sa: a) faptuitor;
b) învinuit; c) inculpat.
În cursul urmaririi penale, arestarea
inculpatului minor in vârsta de 15 ani nu poate depasi: a) un
termen rezonabil si nu mai mult de 180 de zile, pentru
savârsirea unei infractiuni de omor deosebit de grav, pentru
care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata alternativ
cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani, fiecare prelungire neputând depasi
15 zile; b) un termen rezonabil si nu mai mult de 60 de zile, pentru
savârsirea unei infractiuni de tâlharie, pentru care
legea prevede pedeapsa închisorii între 3 si 18 ani, fiecare prelungire
neputând depasi 15 zile; c) maximul pedepsei prevazute de
lege pentru fapta savârsita.
Hotarârea judecatoriei de condamnare a
inculpatului pentru savârsirea unei infractiuni de
tainuire devine executorie: a) la data pronuntarii; b) la
data expirarii termenului de apel, când apelul declarat a fost retras
înauntrul termenului; c) la data pronuntarii hotarârii
prin care s-a respins recursul declarat împotriva deciziei din apel.
Sarcina administrarii probelor în procesul
penal revine: a) avocatului inculpatului; b) procurorului; c) instantei
de judecata.
Efectuarea unei expertize psihiatrice a inculpatului este obligatorie în cazul
unei infractiuni de: a) omor deosebit de grav; b) loviri sau
vatamari cauzatoare de moarte, daca instanta are îndoieli asupra starii psihice
a inculpatului; c) ucidere din culpa.
Împotriva ordonantei procurorului prin care se
dispune luarea masurii obligarii de a nu parasi
localitatea, inculpatul poate face plângere: a) la prim procurorul
parchetului, în termen de trei zile de la luarea masurii; b) la
instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza
în prima instanta, în termen de trei zile de la luarea
masurii; c) la instanta superioara aceleia careia i-ar
reveni competenta de a judeca cauza în prima instanta,
în termen de cinci zile de la luarea masurii.
Plângerea prealabila se adreseaza
organului de cercetare penala sau procurorului în cazul
infractiunilor de: a) amenintare; b) vatamare
corporala; c) abandon de familie.
Procurorul este obligat sa participe la sedintele
de judecata ale judecatoriilor: a) în cauzele în care instanta
a fost sesizata prin plângerea prealabila a persoanei
vatamate, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru
infractiunea savârsita este închisoarea de la 15 zile
la un an; b) în cauzele în care instanta a fost sesizata prin rechizitoriu; c) în cauzele în care
unul dintre inculpati se afla în stare de detinere.
Actiunea penala are ca obiect tragerea la
raspundere penala a persoanelor care au savârsit: a) infractiuni;
b) fapte prevazute de legea penala; c) contraventii.
Interceptarile si înregistrarile pe
banda magnetica ale unor convorbiri se efectueaza cu autorizarea
motivata a instantei, la cererea procurorului, în cazurile
si în conditiile
prevazute de lege, daca înregistrarea se impune pentru aflarea
adevarului si sunt date privind savârsirea unei infractiuni de: a) tâlharie; b)
abuz de încredere; c) înselaciune.
Ascultarea inculpatului: a) poate începe cu citirea
declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior în cauza; b) poate
începe cu reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior
în cauza; c) nu poate începe cu citirea sau reamintirea
declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior în cauza.
Plângerea împotriva masurilor luate sau a
actelor efectuate de procuror ori efectuate în baza dispozitiilor
date de acesta se rezolva de: a)
procurorul care a luat masura; b) prim procurorul parchetului; c) procurorul
ierarhic superior, daca masurile si actele sunt ale prim
procurorului sau au fost efectuate în baza dispozitiilor date de
acesta.
Plângerea este încunostiintarea
facuta de: a) o persoana fizica, referitoare la o
vatamare ce i s-a cauzat prin savârsirea
infractiunii; b) o persoana despre savârsirea unei
infractiuni; c) o persoana juridica, referitoare la o
vatamare ce i s-a cauzat prin savârsirea
infractiunii.
Instanta se desesizeaza si restituie cauza
procurorului: a) când se constata, înainte de terminarea
cercetarii judecatoresti, ca în cauza supusa judecatii
s-a efectuat cercetare penala de un alt organ decât cel competent; b)
când se constata, dupa începerea dezbaterilor, ca în cauza
supusa judecatii s-a efectuat cercetarea penala de un
alt organ decât cel competent; c) când instanta, în urma
cercetarii judecatoresti, schimba încadrarea
juridica a faptei într-o alta infractiune pentru care cercetarea penala ar fi
revenit altui organ de cercetare.
Persoana vatamata, având capacitate
de exercitiu deplina, se poate constitui parte civila
contra inculpatului care nu este de acord cu acoperirea prejudiciului: a) în
cursul urmaririi penale; b) în fata instantei de
judecata, pâna la citirea actului de sesizare; c) în fata
instantei de judecata,
pâna la pronuntarea unei hotarâri judecatoresti
definitive.
Document Info
Accesari:
1950
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta