Concurs de admitere la Institutul
National al Magistraturii - 2005
Partajul
succesoral: a) poate avea ca obiect fructele naturale produse de bunurile
succesorale dupa deschiderea succesiunii; b) nu este posibil
daca unul dintre mostenitori nu are capacitate deplina de
exercitiu; c) are efect constitutiv de drepturi reale.
Sotul
supravietuitor: a) nu este mostenitor sezinar; b) poate veni la
mostenire prin reprezentare daca a divortat anterior
deschiderii succesiunii; c) are un drept de abitatie recunoscut numai
în concurs cu clasele III-IV de mostenitori legali.
Actiunea
oblica: a) nu confera creditorului care a exercitat-o vreun
drept de preferinta fata de ceilalti creditori ai
debitorului; b) poate fi admisa atunci când creditorul solicita
obligarea debitorului sa îsi închirieze locuinta
proprietatea sa exclusiva pe care nu o foloseste; c) prin care
se solicita revocarea donatiei pentru ingratitudine se va admite
daca a fost exercitata în cel mult 20 de zile de la data
intervenirii cauzei de ingratitudine.
În materia
simulatiei: a) daca exista un conflict între terti,
vor avea câstig de cauza acei terti care invoca actul
secret; b) tertii de buna-credinta sunt
îndreptatiti sa invoce, în beneficiul lor si
împotriva partilor, efectele actului secret; c) admiterea
actiunii în simulatie nu valideaza contractul secret
daca, la încheierea acestuia, nu au fost respectate toate
conditiile de validitate.
Clauza
penala: a) este o conventie accesorie ce se încheie dupa
producerea prejudiciului si prin care partile stabilesc
cuantumul despagubirilor ce urmeaza a fi platite de
catre debitor; b) nu confera debitorului dreptul de a se libera
valabil de obligatia asumata prin executarea altei
prestatii; c) nu este datorata daca nu sunt întrunite
conditiile necesare acordarii de despagubiri.
Remiterea
de datorie: a) facuta fidejusorului nu libereaza pe
debitorul principal; b) trebuie sa îmbrace forma solemna a
înscrisului autentic; c) este un act juridic unilateral, deoarece nu
presupune consimtamântul debitorului.
Descendentii
fratilor si surorilor defunctului: a) împart, în toate cazurile,
mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine în mod egal;
b) au vocatie succesorala generala indiferent de gradul de
rudenie cu defunctul; c) nu sunt mostenitori rezervatari.
Forta
majora constituie o cauza de: a) suspendare a cursului
prescriptiei extinctive în cazul actiunii în
granituire; b) suspendare a cursului prescriptiei
extinctive în cazul actiunii confesorii întemeiate pe dreptul de
servitute; c) împlinire a prescriptiei extinctive.
În materia
contractului de locatiune: a) tacita relocatiune nu poate fi exclusa 24324x2322y printr-o clauza
contractuala expresa; b) expirarea termenului
prevazut în contract atrage încetarea de drept a locatiunii; c)
pieirea bunului atrage încetarea contractului numai daca a intervenit
anterior încheierii contractului si este totala.
Este
imprescriptibila extinctiv actiunea: a) în constatarea
dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10 pâna la 20
ani exercitata împotriva adevaratului proprietar care a locuit
în raza teritoriala a instantei unde se afla situat
imobilul; b) redhibitorie; c) de iesire din indiviziunea
succesorala.
Sumele de bani cuvenite mandantului si întrebuintate de
mandatar în propriul folos: a) produc dobânzi de la data când mandantul a
cerut acele sume; b) produc dobânzi de la data întrebuintarii
acelor sume de catre mandatar; c) pot fi solicitate oricând de
catre mandant sau succesorii acestuia.
Conversiunea
actului juridic: a) este un caz particular de novatie; b) este posibila
si în cazul nulitatii c) este o conditie
necesara exercitarii actiunii în simulatie prin
deghizare totala.
Imobilul
ipotecat: a) este afectat în întregime de garantie pâna la
executarea în totalitate a obligatiilor garantate; b) poate fi înstrainat
fara acordul creditorului ipotecar, afara de cazurile în
care legea prevede în mod expres contrariul; c) poate fi expropriat numai
daca se plateste datoria garantata.
În materia
uzucapiunii: a) nu poate fi invocata pe cale de exceptie, ci
doar pe cale de actiune; b) posesorul este considerat proprietar de
la data împlinirii termenului uzucapiunii; c) justul titlu, în cazul
uzucapiunii prescurtate, trebuie dovedit separat de
buna-credinta.
În cazul
în care succesibilul ascunde bunuri ale mostenirii: a) este
decazut din dreptul de a veni la mostenire; b) este
îndreptatit sa solicite instantei pastrarea
bunurilor ascunse numai daca actiunea este exercitata în
termen de 6 luni de la data ascunderii; c) datoriile sau creantele
sale fata de defunct se sting prin confuziune.
În cazul
proprietatii comune pe cote-parti: a) posesia
exercitata de unul dintre coproprietari este, în principiu,
echivoca; b) actele juridice de conservare pot fi efectuate numai cu
consimtamântul expres al tuturor coproprietarilor; c) fructele
civile se cuvin coproprietarului care le-a perceput.
În lipsa de stipulatie contrara, cheltuielile
vânzarii sunt suportate de: a) cumparator; b)
vânzator; c) ambele parti, în mod egal.
Cauza
falsa: a) reprezinta o eroare asupra scopului mediat; b) atrage
nulitatea absoluta a actului juridic, care poate fi invocata de
orice persoana interesata sau de instanta din oficiu;
c) constituie motiv de nulitate relativa, care poate fi invocata
numai de vânzatorul de buna-credinta.
Dreptul de
uz: a) nu poate fi înstrainat; b) nu poate fi închiriat; c) are ca
obiect o locuinta.
Testamentul:
a) este revocabil numai în mod exceptional; b) este revocabil prin
esenta sa; c) nu poate fi încheiat prin reprezentare.
Nulitatea
absoluta: a) nu poate fi invocata de partea careia îi este
imputabil motivul de nulitate; b) opereaza de drept în cazul
împrumutului fara dobânda si al contractului de
întretinere daca este invocata de creditorul
obligatiei de întretinere; c) intervine, între altele, în cazul
nerespectarii principiului specialitatii
capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
În cazul
împrumutului de consumatie: a) cheltuielile de conservare sunt în
sarcina împrumutatorului, ca efect al suportarii riscului
contractual; b) împrumutatorul raspunde pe temei contractual de
daunele cauzate prin viciile ascunse ale lucrului, chiar daca nu le-a
cunoscut la data încheierii contractului; c) împrumutatul are
obligatia de a restitui la scadenta lucruri de acelasi
gen, în aceeasi cantitate si de aceeasi calitate, chiar daca
obligatia nu a fost prevazuta în contract.
În
privinta dobândirii fructelor de catre posesorul de
buna-credinta: a) este suficient ca buna-credinta
sa existe la data dobândirii lucrului; b) titlul posesorului trebuie
sa aiba o existenta reala, nefiind suficient un
titlu putativ; c) toate fructele sunt dobândite numai daca au fost
percepute.
Partea
contractanta victima a unui dol este îndreptatita
sa solicite: a) constatarea nulitatii absolute a
contractului respectiv; b) declararea nulitatii relative a contractului
respectiv; c) executarea obligatiei asumate de cealalta parte.
Daca
fapta ilicita si prejudiciabila a fost
savârsita de prepusii unor comitenti
diferiti: a) solidaritatea prepusilor atrage solidaritatea
comitentilor; b) actiunea în regres a prepusului platitor
se va diviza corespunzator vinovatiei celorlalti
prepusi; c) victima este îndreptatita sa
pretinda de la fiecare comitent numai partea de despagubire
aferenta vinovatiei propriului prepus.
Instanta
poate încuviinta masura sechestrului judiciar: a) prin
sentinta, în cazul bunurilor care formeaza obiectul
procesului; b) prin încheiere, numai în cazul în care nu exista
proces; c) cu citarea partilor.
Schimbarea
domiciliului pârâtului în cursul judecatii: a) trebuie
adusa la cunostinta instantei si a
partii potrivnice, sub pedeapsa neluarii ei în seama;
b) are ca efect, în cazul actiunilor personale, declinarea competentei
în favoarea instantei de la noul domiciliu al pârâtului; c) nu
trebuie adusa si la cunostinta reclamantului,
daca intervine dupa prima zi de înfatisare.
Cererea de
interventie voluntara principala: a) se
încuviinteaza în principiu printr-o încheiere preparatorie; b)
trebuie formulata cel mai târziu la prima zi de
înfatisare; c) se va solutiona chiar daca cererea
de chemare în judecata se respinge ca prematur introdusa.
Contestatia
în anulare: a) se introduce, în toate cazurile, la instanta la care
hotarârea atacata a ramas irevocabila; b) este
inadmisibila daca se exercita împotriva unei hotarâri
de divort; c) poate fi admisa daca partea nu a fost legal
citata la instanta de recurs.
Mandatarul
neavocat poate pune concluzii fara a fi nevoie sa fie
asistat de catre avocat daca: a) are o procura
generala; b) este reprezentantul unei rude pâna la gradul trei
si procesul se judeca de catre curtea de apel; c) este
doctor în drept si îl reprezinta pe copilul fratelui sau în
fata Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
Conexarea:
a) poate fi dispusa chiar daca una din parti se opune;
b) poate avea loc si atunci când o pricina se afla la
judecata în prima instanta, iar cealalta în apel; c)
este obligatorie în cazul existentei identitatii de
parti, obiect si cauza.
Comunicarea
citatiei unei persoane juridice se poate realiza prin afisare:
a) numai în cazul pârâtului; b) numai la judecata în fata primei
instante; c) daca se refuza primirea citatiei.
În cazul
înscrierii în fals: a) este obligatorie suspendarea judecarii cauzei
si trimiterea dosarului procurorului, daca partea indica pe
autorul falsului; b) încheierea de trimitere a dosarului catre
procuror trebuie semnata de parti; c) dupa depunerea
înscrisului pentru verificare, partile pot fi reprezentate
si prin mandatari cu procura speciala, daca dovedesc o
împiedicare bine întemeiata.
Litispendenta
se poate invoca: a) numai daca ambele procese se afla în
prima instanta; b)
daca ambele procese se afla în fata instantelor de
fond; c) dupa prima zi de înfatisare doar de
pârât.
Unirea
exceptiei procesuale cu fondul este: a) obligatorie daca
exceptia se refera la puterea de lucru judecat; b) posibila
daca pentru rezolvarea exceptiei este necesara
administrarea unor dovezi în legatura cu dezlegarea în fond a
pricinii; c) obligatorie daca nici una dintre parti nu se
opune la administrarea dovezilor necesare rezolvarii exceptiei.
Cererea de
chemare în judecata: a) care nu cuprinde semnatura se respinge
ca nesemnata, daca reclamantul nu a complinit aceasta
lipsa în termenul acordat; b) se depune în doua exemplare
daca sunt chemati în judecata doi pârâti, iar unul
dintre acestia îl reprezinta pe celalalt; c) se
socoteste de lege ca modificata daca reclamantul
solicita valoarea obiectului pierdut.
Este
incompatibil judecatorul care: a) este sesizat cu o revizuire
îndreptata împotriva hotarârii pe care a pronuntat-o; b)
este sotul avocatului uneia dintre parti; c) a fost martor
în aceeasi pricina.
Cererea de
îndreptare a unei erori materiale: a) se judeca în camera de
consiliu, spre deosebire de cererea de completare a hotarârii; b) se
solutioneaza, în toate cazurile, prin încheiere
irevocabila; c) nu poate fi formulata de catre pârât.
Renuntarea
la dreptul pretins: a) nu poate fi partiala; b) implica
pronuntarea unei hotarâri executorii de drept; c) nu
necesita consimtamântul celeilalte parti.
Prorogarea
legala a competentei: a) constituie un caz de litispendenta;
b) opereaza si în cazul în care cererea
reconventionala este disjunsa de cererea principala,
iar aceasta din urma a fost respinsa ca nefondata; c) nu
îsi va mai produce efectele în caz de disjungere.
În cazul
transmisiunii calitatii procesuale active, dobânditorul: a)
preia procesul în starea în care se gaseste în momentul în care
a avut loc transmisiunea; b) este îndreptatit sa solicite
refacerea doar a actelor de procedura defavorabile îndeplinite
anterior de autorul sau; c) este îndreptatit sa invoce
exceptiile relative neinvocate în termen de autorul sau.
În cazul
în care, la primire, cererea de chemare în judecata trebuie completata
sau modificata, iar acest lucru nu se poate face pe loc: a) se
înregistreaza si se suspenda judecata; b) se restituie
reclamantului; c) se înregistreaza si se acorda un termen
scurt.
Repunerea
în termenul în care partea trebuia sa efectueze actul de
procedura: a) poate fi dispusa daca nu s-a respectat un
termen prohibitiv; b) produce aceleasi efecte ca si decaderea;
c) nu poate fi dispusa din oficiu.
Daca
nulitatea este expres prevazuta de lege, atunci: a) poate fi
invocata de instanta din oficiu, în toate cazurile; b) este
vorba de o nulitate care opereaza de drept; c) vatamarea se
presupune.
Nu
constituie o forma de participare a procurorului la procesul civil:
a) semnarea minutei; b) exercitarea cailor de atac; c) semnarea
hotarârii redactate ulterior.
Cererea de
chemare în garantie trebuie: a) depusa de reclamant pâna la
începerea dezbaterilor asupra fondului; b) solutionata în
functie de solutia data cererii principale; c)
încuviintata în principiu de instanta.
În cazul
în care cererea reconventionala nu este formulata în termenul
prevazut de lege, instanta: a) o respinge ca tardiv
formulata; b) o încuviinteaza în principiu numai daca
partile consimt; c) dispune judecarea separata a cererii
reconventionale, de cererea principala, daca
partile nu convin judecarea împreuna.
În materia
ordonantei presedintiale: a) conform mentiunii din
lege, întâmpinarea nu este obligatorie; b) hotarârea nu este
supusa apelului; c) în caz de admitere, executarea hotarârii se
face fara somatie, în toate cazurile si indiferent de
consimtamântul pârâtului.
Hotarârea
de declinare a competentei este corecta daca: a) pârâtul a
invocat exceptia de necompetenta teritoriala dupa
prima zi de înfatisare, dar pâna la închiderea
dezbaterilor, în cazul unei actiuni în revendicare imobiliare,
instanta sesizata nefiind cea de la locul situarii
imobilului; b) instanta sesizata cu o cerere de încredintare
a minorului este cea de la domiciliul reclamantului; c) actiunea
mostenitorului vânzatorului prin care se solicita
rezolutiunea unui contract de vânzare-cumparare a unui imobil
pentru neplata pretului este introdusa la instanta locului
situarii imobilului.
Interogatoriul:
a) administrat oricarei persoane juridice implica citarea
reprezentantului legal, cu mentiunea prezentarii personale
pentru a raspunde; b) trebuie încuviintat de presedintele
instantei, daca s-a solicitat prin cerere; c) încuviintat
de instanta poate fi administrat chiar daca partea care va
fi audiata nu stie sa scrie.
Reabilitarea
de drept are loc, daca în decurs de trei ani condamnatul nu savârsit nici o alta
infractiune, în cazul condamnarii la: a) pedeapsa amenzii; b)
pedeapsa închisorii de doi ani; c) pedeapsa închisorii de cinci ani.
Tentativa
nu este posibila la infractiunea de: a) omor; b) vatamare
corporala din culpa; c) ucidere din culpa.
Infractiunea
de pruncucidere: a) reprezinta uciderea noului nascut de
catre oricare dintre parinti, daca acesta se afla
într-o stare de tulburare pricinuita de nastere; b) are ca
subiect pasiv copilul nou nascut cu conditia ca acesta sa
fie viabil; c) poate avea ca subiect activ doar mama copilului nou
nascut, aflata într-o stare de tulburare pricinuita de
nastere.
Infractiunea
de înselaciune: a) poate avea ca obiect material si un bun
imobil; b) are ca urmare imediata crearea unei pagube; c) se
retine în varianta agravata daca se comite prin prezentarea
ca adevarata a unei fapte mincinoase.
Fapta
celui care falsifica un înscris sub semnatura privata,
înscris pe care ulterior îl foloseste în vederea producerii unor
consecinte juridice reprezinta: a) doar infractiunea de
fals în înscrisuri sub semnatura privata; b)
infractiunea de fals în înscrisuri sub semnatura
privata în concurs cu infractiunea de uz de fals; c) doar
infractiunea de uz de fals.
Sunt
pedepse: a) detentiunea pe viata si închisoarea; b)
amenda si degradarea militara; c) confiscarea speciala
si interzicerea de a reveni în
locuinta familiei pe o perioada determinata.
Infractiunea
continuata este o forma a: a) unitatii naturale de
infractiune; b) pluralitatii de infractiuni; c) unitatii
legale de infractiune.
Daca
la comiterea furtului autorul a fost ajutat nemijlocit de alte persoane,
care însa nu au stiut ca se comite o infractiune,
încadrarea juridica va fi: a) furt "simplu"; b) furt calificat
(savârsit de doua sau mai multe persoane împreuna); c)
furt calificat si instigare la furt (în forma participatiei
improprii).
Daca
functionarul corupt, în scopul de a satisface solicitarea
mituitorului nu îndeplineste un act privitor la îndatoririle lui de
serviciu, iar aceasta neîndeplinire constituie prin ea
însasi o infractiune: a) luarea de mita va intra în
concurs cu respectiva infractiune; b) luarea de mita absoarbe
respectiva infractiune; c) luarea de mita se retine în
varianta agravata.
Infractiunea
de incest: a) are ca element material actul sexual de orice natura;
b) se poate realiza între frati si surori; c) poate fi
comisa de tata asupra fiului având în vedere ca
acestia sunt rude în linie directa.
Sunt
masuri de siguranta: a) obligarea la tratament medical; b) internarea
medicala; c) libertatea supravegheata.
Se poate
retine infractiunea de omor calificat, în varianta omorului
savârsit din interes material atunci când faptuitorul
urmareste: a) dobândirea unei succesiuni în raport cu victima;
b) stingerea unei datorii fata de victima; c) sustragerea
unei sume de bani din posesia victimei.
Este
cauza care înlatura raspunderea penala: a) gratierea;
b) lipsa plângerii prealabile în cazul infractiunii de abuz de
încredere; c) amnistia.
La
infractiunea de marturie mincinoasa subiectul activ poate
fi: a) orice persoana care face afirmatii mincinoase în public;
b) martorul ascultat într-o cauza penala; c) expertul chemat
sa realizeze o expertiza într-o cauza civila.
Sunt
aplicabile dispozitiile art. 210 C.P. (pedepsirea unor furturi la
plângerea prealabila) în cazul în care subiectul activ este: a)
militarul în termen care sustrage bunuri din dormitorul comun; b)
gazduitorul care savârseste furtul în paguba celui pe
care îl gazduieste; c) gazduitul care sustrage bunuri de la
persoana care îl gazduieste.
Fapta
inculpatului care primeste de la partea vatamata un
obiect spre pastrare si la împlinirea termenului convenit
refuza restituirea bunului afirmând în mod mincinos ca nu l-a
primit reprezinta: a) infractiunea de înselaciune; b)
infractiunea de furt; c) infractiunea de abuz de încredere.
Constituie
circumstanta agravanta: a) savârsirea faptei de
doua persoane împreuna; b) savârsirea
infractiunii din motive josnice; c) savârsirea
infractiunii prin acte de cruzime.
Infractiunea
de lipsire de libertate: a) nu poate avea obiect material; b) se poate realiza
printr-o inactiune; c) poate fi absorbita de infractiunea
de viol.
Infractiunea de trafic de
influenta: a) are un subiect activ necircumstantiat; b) se
poate comite si printr-o inactiune, respectiv prin nerespingerea
unei promisiuni; c) are ca urmare imediata o stare de pericol pentru
normala evolutie a relatiilor de serviciu.
Minorul
care la 15 ani savârseste o infractiune de furt: a) nu
raspunde penal; b) raspunde penal daca se dovedeste
ca a savârsit fapta cu discernamânt; c) raspunde
penal fiind prezumat a avea discernamânt.
Fapta de a
produce probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri nedrepte
reprezinta: a) infractiunea de denuntare calomnioasa;
b) infractiunea de marturie mincinoasa; c)
infractiunea de represiune nedreapta.
Exista
infractiunea de tâlharie în cazul în care: a) furtul este urmat
de întrebuintarea de amenintari pentru pastrarea
bunului furat; b) furtul este savârsit prin întrebuintarea
unor mijloace frauduloase; c) furtul este savârsit asupra unei
persoane care se afla în stare de inconstienta.
Recidiva
exista atunci când: a) la un an de la executarea unei pedepse de doi
ani închisoare pentru savârsirea unei infractiuni de
ucidere din culpa, cel condamnat savârseste din nou o
infractiune de vatamare corporala grava, pentru
care legea prevede pedeapsa închisorii de la doi la sapte ani; b) a
doua zi de la respingerea recursului declarat împotriva hotarârii
judecatoresti de condamnare la pedeapsa închisorii de un an
pentru savârsirea unei infractiuni de tâlharie, cel
condamnat savârseste din nou o infractiune de
vatamare corporala grava, pentru care legea prevede
pedeapsa închisorii de la doi la sapte ani; c) în timpul întreruperii
executarii pedepsei de cinci ani închisoare, aplicata
pentru o infractiune de
vatamare corporala grava, cel condamnat
savârseste din nou o infractiune de vatamare
corporala grava, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la doi la sapte ani.
Nu
constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala
savârsita: a) pentru a înlatura un atac material, direct,
imediat si injust îndreptat împotriva unui interes obstesc si care pune în pericol
grav interesul obstesc; b) pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin
violenta într-o locuinta; c) de acela care în momentul
când a savârsit fapta si-a dat seama ca
pricinuieste urmari vadit mai grave decât cele care s-ar fi
putut produce daca pericolul nu era înlaturat.
Aruncarea
cu putere, de la mica distanta, a unei pietre de pavaj
stradal spre capul unei persoane si ranire acesteia, la
cap, cu urmarea unor leziuni ce
necesita 25 de zile de îngrijiri medicale reprezinta: a)
tentativa la infractiunea de omor; b) vatamare
corporala; c) vatamare corporala grava.
Împotriva
ordonantei procurorului prin care se dispune luarea masurii
obligarii de a nu parasi localitatea, inculpatul poate face
plângere: a) la prim procurorul parchetului, în termen de trei zile de la
luarea masurii; b) la instanta careia i-ar reveni
competenta sa judece cauza în prima instanta, în
termen de trei zile de la luarea masurii; c) la instanta
superioara aceleia careia i-ar reveni competenta de a
judeca cauza în prima instanta, în termen de cinci zile de
la luarea masurii.
Hotarârea
judecatoriei de condamnare a inculpatului pentru savârsirea
unei infractiuni de tainuire devine executorie: a) la data
pronuntarii; b) la data expirarii termenului de apel, când
apelul declarat a fost retras înauntrul termenului; c) la data
pronuntarii hotarârii prin care s-a respins recursul
declarat împotriva deciziei din apel.
Presedintele
completului de judecata înainte de a încheia dezbaterile da
ultimul cuvânt: a) inculpatului personal; b) procurorului; c) partii
civile.
Actiunea
penala are ca obiect tragerea la raspundere penala a
persoanelor care au savârsit: a) infractiuni; b) fapte prevazute de
legea penala; c) contraventii.
Plângerea
este încunostiintarea facuta de: a) o persoana
fizica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin
savârsirea infractiunii; b) o persoana despre
savârsirea unei infractiuni; c) o persoana
juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin
savârsirea infractiunii.
Instanta
se desesizeaza si restituie cauza procurorului: a) când se
constata, înainte de terminarea cercetarii
judecatoresti, ca în cauza supusa judecatii s-a
efectuat cercetare penala de un alt organ decât cel competent; b) când
se constata, dupa începerea dezbaterilor, ca în cauza
supusa judecatii s-a efectuat cercetarea penala de un
alt organ decât cel competent; c) când instanta, în urma
cercetarii judecatoresti, schimba încadrarea
juridica a faptei într-o alta infractiune pentru care cercetarea penala ar fi
revenit altui organ de cercetare.
Plângerea
prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sau
procurorului în cazul infractiunilor de: a) amenintare; b) vatamare
corporala; c) abandon de familie.
Ascultarea
inculpatului: a) poate începe cu citirea declaratiilor pe care acesta
le-a dat anterior în cauza; b) poate începe cu reamintirea
declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior în cauza; c) nu
poate începe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care acesta
le-a dat anterior în cauza.
Efectuarea
unei expertize psihiatrice a inculpatului este obligatorie în cazul unei
infractiuni de: a) omor deosebit de grav; b) loviri sau
vatamari cauzatoare de moarte, daca instanta are îndoieli asupra starii psihice
a inculpatului; c) ucidere din culpa.
Sarcina
administrarii probelor în procesul penal revine: a) avocatului
inculpatului; b) procurorului; c) instantei de judecata.
În caz de
încetare a procesului penal în fata instantei de judecata,
prin retragerea plângerii prealabile de catre partea
vatamata, cheltuielile de judecata sunt suportate de: a)
partea vatamata; b) inculpat; c) inculpat si partea vatamata.
În cursul
urmaririi penale, arestarea inculpatului minor in vârsta de 15 ani nu
poate depasi: a) un termen rezonabil si nu mai mult de 180
de zile, pentru savârsirea unei infractiuni de omor
deosebit de grav, pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe
viata alternativ cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani,
fiecare prelungire neputând depasi 15 zile; b) un termen
rezonabil si nu mai mult de 60 de zile, pentru savârsirea
unei infractiuni de tâlharie, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii între 3 si
18 ani, fiecare prelungire neputând depasi 15 zile; c) maximul pedepsei
prevazute de lege pentru fapta savârsita.
Persoana
fata de care se efectueaza urmarirea penala se
numeste, cât timp nu a fost pusa în miscare actiunea
penala împotriva sa: a) faptuitor; b) învinuit; c) inculpat.
In caz de
retragere a plângerii prealabile în cursul urmaririi penale, de
catre persoana vatamata, fata de inculpatul
care a solicitat continuarea procesului penal, procurorul va dispune: a) suspendarea
urmaririi penale; b) scoaterea de sub urmarire penala, daca
faptei îi lipseste unul dintre elementele constitutive; c) clasarea
cauzei.
Persoana
vatamata, având capacitate de exercitiu deplina,
se poate constitui parte civila contra inculpatului care nu este de
acord cu acoperirea prejudiciului: a) în cursul urmaririi penale; b) în
fata instantei de judecata, pâna la citirea actului de
sesizare; c) în fata instantei de judecata, pâna la
pronuntarea unei hotarâri judecatoresti definitive.
Este
flagranta infractiunea: a) descoperita în momentul
savârsirii; b) a carei pedeapsa prevazuta de
lege este mai mare de 15 ani; c) al carei faptuitor este
surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu obiecte de
natura a-l presupune participant la acea infractiune.
Revizuirea
poate fi ceruta când: a) s-au descoperit fapte si
împrejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la
solutionarea cauzei; b) procedura de citare a partii la
termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a
fost îndeplinita conform legii; c) împotriva aceleiasi persoane
s-au pronuntat doua hotarâri definitive pentru aceeasi
fapta.
Interceptarile
si înregistrarile pe banda magnetica ale unor
convorbiri se efectueaza cu autorizarea motivata a
instantei, la cererea procurorului, în cazurile si în
conditiile prevazute de lege, daca înregistrarea se impune
pentru aflarea adevarului si sunt date privind
savârsirea unei infractiuni de: a) tâlharie; b) abuz de încredere; c) înselaciune.
Este caz
de conexitate atunci când: a) s-au
savârsit în acelasi
timp si în acelasi loc, prin acte diferite, cu intentie, o
infractiune de omor si o infractiune de viol, de catre aceeasi persoana; b) s-a savârsit, de catre mai
multe persoane, o infractiune de omor, prin lovituri cu cutitul
aplicate în zone vitale, aceleiasi victime, dupa o
prealabila întelegere între infractori; c) o infractiune de
omor este savârsita pentru a ascunde comiterea unei
infractiuni de delapidare.
Plângerea
împotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori
efectuate în baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de: a) procurorul care a
luat masura; b) prim procurorul parchetului; c) procurorul ierarhic
superior, daca masurile si actele sunt ale prim
procurorului sau au fost efectuate în baza dispozitiilor date de
acesta.
Procurorul
este obligat sa participe la sedintele de judecata ale
judecatoriilor: a) în cauzele în care instanta a fost
sesizata prin plângerea prealabila a persoanei
vatamate, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru
infractiunea savârsita este închisoarea de la 15 zile
la un an; b) în cauzele în care instanta a fost sesizata prin rechizitoriu; c) în cauzele în care
unul dintre inculpati se afla în stare de detinere.
Fapta
inculpatului, care a ucis din culpa o persoana, va fi
judecata în prima instanta de: a)judecatorie; b) tribunal;
c) curte de apel.
În cursul
judecatii asistenta juridica este obligatorie,
daca legea prevede pentru infractiunea savârsita:
a) pedeapsa detentiunii pe viata; b) pedeapsa închisorii de
cinci ani sau mai mare; c) pedeapsa închisorii de cel mult un an.
Amânarea
executarii pedepsei, atunci când, din cauza unor împrejurari
speciale executarea imediata a acesteia ar avea consecinte grave
pentru condamnat, se dispune: a) pe o durata nedeterminata; b) pe
o durata de cel mult un an; c) pe o durata de cel mult trei luni
si numai o singura data.
În cazul
savârsirii unei infractiuni de santaj, pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii de la 6 luni la cinci ani, masura arestarii
preventive a inculpatului înceteaza de drept în cursul judecatii
atunci când, înainte de pronuntarea unei hotarâri de condamnare
în prima instanta, durata arestarii a atins: a)
sase luni; b) doi ani si sase luni; c) cinci ani.
Document Info
Accesari:
1938
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta