Conditiile actului juridic

Conditiile actului juridic sunt elementele care alcatuiesc acest act.

In functie de aspectul la care se refera distingem:

- Conditii de fond cele care privesc continutul actului juridic civil.

- Conditii de forma cele care se refera la exteriorizarea vointei.

In functie de obligativitatea sau neobligativitatea lor, aceste conditii se mpart n :

- esentiale - cele cerute pentru valabilitatea actului

- neesentiale - nt mplatoare, cele care pot fi prezente ori pot lipsi fara sa puna n discutie valabilitatea actului.

Conditiile de fond, esentiale ale actului juridic sunt prevazute n art.948 Cod civil, care dispune:

1) capacitatea de a contracta

2) consimtam ntul valabil al partii ce se obliga

3) un obiect determinat

4) o cauza licita

1. Capacitatea de a ncheia actul juridic civil

Definitie : Capacitatea de a ncheia actul juridic civil reprezinta acea conditie de fond si esentiala care consta n aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin ncheierea actelor de drept civil.

Aceasta reprezinta o parte a capacitatii de folosinta a persoanei fizice.

- In legatura cu aceasta conditie de fond este de retinut - ca principiul sau regula este capacitatea de a face actul juridic civil, exceptia fiind incapacitatea.

Acest principiu se desprinde din Decretul 31/1954 art.6 alin.1 Nimeni nu poate fi ngradit n capacitatea de folosinta si nici lipsit n tot sau n parte, de capacitatea de exercitiu, dec t n cazurile si n conditiile stabilite de lege

Capacitatea este o stare de drept - de jure (asa cum o prevede legea, iar discernam ntul este o stare de fapt.

2. Consimtam ntul

Stim ca actul juridic civil este manifestarea de vointa cu intentia de a produce efecte juridice.

Sub aspect juridic, vointa este complexa n structura sa intr nd: consimtam ntul si cauza sau scopul.

Principiile vointei juridice n dreptul civil

Codul civil consacra doua principii care c rmuiesc vointa juridica

- principiul libertatii actelor juridice civile numit si principiul autonomiei de vointa

- principiul vointei reale (principiul vointei interne).

Principiul libertatii actelor juridice - poate fi exprimat astfel (Beleiu)

- subiectele de drept civil sunt libere sa ncheie ori nu un act juridic; civil

- partile sunt libere sa stabileasca, continutul (clauzele) actului juridic civil;

- partile sunt libere, prin acordul lor, sa modifice, ori sa puna capat actului juridic civil pe care l-au ncheiat.

Limitele principiului libertatii actelor juridice civile sunt:

a) ordinea publica (norme care reglementeaza ordinea economica, sociala si politica de stat)

b) morala (bunele moravuri)

c) normele imperative (de la care nu se poate deroga).

2. Principiul vointei reale (interne)

In solutionarea acestei probleme exista doua conceptii:

- conceptia subiectiva - care da prioritate vointei interne, reale

- conceptie obiectiva - prefera vointa declarata exteriorizata.

Codul civil rom n a consacrat principiul vointei interne sau reale.

Acest principiu se sprijina pe urmatoarele argumente :

- art.977 Codul civil Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, nu dupa sensul literal al termenului

- art 953: Consimtam ntul nu este valabil c nd este dat prin eroare, smulsul prin violenta, sau surprins prin dol.

- art.1175 : n materie de simulatie Actul secret modifica un act public, nu poate avea putere dec t ntre partile contractante si succesoriilor universali

Definitia consimtam ntului

Consimtam ntul reprezinta hotar rea de a ncheia un act juridic civil manifestata n exterior.

Conditiile de valabilitate a consimtam ntului.

1. sa provina de la o persoana cu discernam nt

2. sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice

3. sa fie exteriorizat

4. sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtam nt.

1. Consimtam ntul trebuie sa provina de la o persoana cu discernam nt

Aceasta conditie decurge din caracterul constient al actului juridic civil.

Persoana fizica cu deplinatate capacitate cu exercitiu este prezumata ca are discernam nt juridic necesar pentru a ncheia acte juridice civile.

Persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul sub 14 ani su cel pus sub interdictie judecatoreasca, este prezumata a nu avea discernam nt.

Minorul ntre 14 su 18 ani are discernam ntul juridic n curs de formare.

Pentru persoana juridica nu se pune probleme deoarece reprezentantul ei este, o persoana fizica cu deplina capacitate de exercitiu.

In afara de incapacitatile legale - cazuri n care legea prezuma persoana ca lipsita de discernam nt exista si cazuri de incapacitati naturale n care se gasesc persoane capabile dupa lege, n drept capabile cu discernam nt), iar n fapt persoana lipsita temporar de discernam nt, ex.: betie, hipnoza, somnambulism, m nie puternica

2. Consimtam ntul trebuie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice

- aceasta decurge din esenta actului juridic civil.

Aceasta conditie nu este ndeplinita c nd:

- manifestarea de vointa a fost facuta n gluma, prietenie, curtoazie;

- c nd s-a facut sub conditie pur potestativa din partea celui care se obliga" ma oblig daca vreau

- c nd manifestarea de vointa este prea vaga

- c nd manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mintala (ex.: actul fictiv n caz de simulatie.

Consimtamāntul trebuie sa fie exteriorizat

Principiul aplicabil exteriorizarii consimtamāntului este acela al consensualismului, care īnseamna ca partile sunt libere sa aleaga forma de exteriorizare a vointei lor.

Manifestarea de vointa poate fi exteriorizata īntr-o forma expresa sau tacita (implicata) (acceptarii mostenirii art.689 Codul civil).

Modalitatile de exteriorizare a consimtam ntului sunt : n scris, verbal prin gesturi ori fapte concludente, neechivoce.

In principiu n dreptul civil tacerea nu valoreaza consimtam nt exteriorizat. Prin exceptie, tacerea valoreaza consimtam nt:

1. cānd legea prevede expres aceasta

2. c nd, prin vointa expresa a partilor, se atribuie o anumita semnificatie juridica tacerii

3. c nd tacerea are valore de consimtam nt potrivit obiceiului.

4. Consimtam ntul trebuie sa nu fie alterat printr-un viciu de consimtam nt

Sunt vicii de consimtam nt : eroarea, dolul (viclenia), violenta si leziunea.

a) Eroarea

Def.: Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la ncheierea unui act civil

Eroarea este reglementata n art.953 Codul civil, 954.

Clasificare

- Dupa criteriul consecintelor care intervin, eroarea este de trei feluri:

1- eroarea obstacol (distructiva de vointa) este cea mai grava forma a erorii - fiind si ea de doua feluri:

- asupra naturii actului juridic ( o parte crede ca ncheie un anumit act juridic, iar cealalta parte, are gresita credinta ca ncheie alt act juridic;

- asupra identitatii obiectului - o parte crede ca trateaza cu privire la un anumit bun ( pe c nd cealalta parte are n vedere alt bun).

2- eroarea viciu de consimtam nt - este falsa reprezentare a realitatii ce cade

- fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului (error in substantiam);

- fie asupra persoanei contractante (error in personam).

3 - eroarea indiferenta - este falsa reprezentare a unor mprejurari mai putin importante care nu afecteaza valabilitatea actului.

In cazul erorii obstacol - sanctiunea ce intervine este nulitatea absoluta pentru ca nu s-a format acordul de vointa

In cazul erorii viciu de consimtam nt ( n ambele forme) - sanctiunea este nulitate relativa

Pentru cazul de eroare indiferenta - sanctiunea este diminuarea valorica a prestatiei, fara nici o consecinta juridica

Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata nt lnim:

- eroare de fapt - este valoarea de o reprezentare falsa a unei situatii faptice la ncheierea actului juridic (obiectul actului, valoarea etc);

- eroarea de drept - pentru care se formuleaza opinia at t a neadmiterii c t si a admiterii acesteia ca viciu de consimtam nt. Eroarea de drept este reprezentarea falsa a existentei ori consimtam ntului unei norme de drept civil.

Conditiile cerute pentru ca eroarea sa fie viciu de consimtam nt

- se cer ntrunite doua conditii cumulative:

1. elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fost hotar tor, determinant pentru ncheierea actului, astfel nc t, daca ar fi fost cunoscuta realitatea, actul nu s-ar fi ncheiat.

2. īn cazul actelor bilaterale, cu titlu oneros, este necesar ca si contractantul sa fi stiut sau sa fi trebuit sa stie ca elementul asupra caruia cade falsa reprezentare a realitatii este determinant.

In actele bilaterale, nu e necesar ca fiecare parte sa se gaseasc īn eroare.

Dolul sau viclenia

- Def. - Este viciu de consimtamānt care consta īn inducerea īn eroare a unei persone, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa īncheie un act juridic

- Dolul este o eroare provocata

Dupa consecintele pe care le are, ori nu, asupra valabilitatii actului juridic, distingem:

- dolul principal - care este dolul ce cade asupra unor elemente importante la īncheierea actului si care atrage anularea actului

- dolul incident (sau secundar), ce cade asupra unor īmprejurari nedeterminante pentru īncheierea actului juridic, si care nu atrage nevalabilitatea actului.

Elementele dolului

1. un element material, obiectiv - ce consta īn utilizarea de mijloace viclene pentru a induce īn eroare siretenii, manopere dolosive)

2. un element subiectiv , intentional, ce consta īn intentia de a induce īn eroare o persoana, pentru a determina sa īncheie un act juridic.

Conditii

Dolul trebuie sa īndeplineasca, conditiile:

- sa fie determinant pentru ncheierea actului juridic

- sa provina de la cealalta parte.

De retinut, nsa, ca aria elementelor determinante, pentru dol, este mai ntinsa dec t la eroare unde trebuie sa fie vorba ori de calitatile substantiale ale obiectului ori de calitatile persoanei contractante.

In doctrina se admite n legatura cu o conditie si urmatoarele doua situatii:

1. dolul sa provina de la un tert, dar cocontractantul are cunostinta de aceasta mprejurare (un fel de complicitate la dol)

2. dolul sa provina de la reprezentantul (ex.mandatarul) cocontractantului.

Dovada dolului

Potrivit art.960 al.2 Codul civil Dolul nu se presupune ceea ce nseamna ca persoana care-l invoca trebuie sa-l dovedeasca

Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba inclusiv martori sau prezumtii simple.

3.Violenta

Este un viciu de consimtam nt ce consta n amenintarea unei persoane cu un rau care I produce o temere ce o determina sa ncheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi ncheiat.

Violenta este reglementata n Codul civil prin articolele 955, 956, 957, 958.

Clasificare

Dupa natura raului cu care se ameninta, distingem ntre:

- violenta fizica - vis - c nd amenintarea priveste integritatea fizica sau bunurile persoanei;

- violenta morala - metus - c nd amenintarea se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei.

Dupa caracterul amenintarii, deosebim īntre:

- amenintarea legitima, justa, care nu este viciu de consimtamānt (creditorul īl ameninta pe debitor cu darea īn judecata īn cazul īn care nu-si īndeplineste īndatorirea pe care o are).

- amenintarea nelegitima, injusta, cu un rau - careare semnificatia juridica a viciului de consimtamānt.

Elementele violentei

Violenta este alcatuita din doua elemente:

- un element obiectiv exterior - ce consta n amenintarea cu un rau

- un element subiectiv - consta n insuflarea unei temeri persoanei amenintate.

Conditiile violentei

Pentru a fi viciu de consimtam nt, violenta trebuie sa ntruneasca cumulativ, doua conditii:

- sa fie determinanta pentru ncheierea actului juridic civil. - sa fie injusta (nelegitima, ilicita

Leziunea

Def. Leziunea este acel viciu de consimtam nt care consta n disproportia vadita de valoare ntre doua prestatii. Codul civil reglementeaza n numeroase dispozitii leziunea: art.951, 1157, 1158, 1160, 1162, 1163, 1164, 1165.

Exista doua conceptii care stau la baza reglementarii leziunii:

- conceptia subiectiva potrivit careia leziunea presupune doua elemente: unul obiectiv- const nd n disproportia de valoare ntre contraprestatii si altul subiectiv - const nd n profitarea de stare de nevoie n care se gaseste cealalta parte.

- conceptia obiectiva ,potrivit careia leziunea are un singur element - paguba egala cu disproportia de valoare ntre contraprestatii.

Conditiile leziunii

1. leziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv

2. leziunea sa existe n raport cu momentul ncheierii actului

3. disproportia de valoare ntre contraprestatii trebuie sa fie vadita

Domeniu de aplicare

Leziunea are un domeniu de aplicare mai restr ns at t din punct de vedere al persoanelor care o pot invoca drept cauza de anulare, c t si din acela al actelor susceptibile de anulare pentru leziune.

Leziunea priveste minorii ntre 14 si 18 ani - adica minorii cu capacitate de exercitiu restr nsa

In legatura cu al doilea aspect, sunt anulate pentru leziune numai actele juridice civile care, n acelasi timp:

- sunt acte de administrare

- au fost ncheiate de minorul ntre 14 si 18 ani singur, fara ncuviintarea ocrotitorului legal

- sunt lezionare pentru minor

- sunt comutative.

3. Obiectul actului juridic

Definitie - Prin obiect al actului juridic se ntelege conduita partilor stabilita prin acel act juridic civil, respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt ndreptatite sau de care sunt tinute

art.962 Codul civil face referire doar la conventii Obiectul conventiiloer este acela la care partile sau numai una din parti se obliga"

Iar ca obiect derivat al actului juridic consideram obiectele, lucrurile. Cu privire la acest nteles art.963 dispune Numai lucrurile ce sunt n comert pot fi obiectul unui contract

C nd conduita partilor priveste lucrurile ori bunurile , acestea sunt privite ca obiect derivat al actului juridic civil. Dupa cum vom arata unele conditii de modalitate ale obiectului actului juridic civil se refera tocmai la bunuri

Conditii de valabilitate

Pentru a fi valabil, obiectul juridic civil trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:

- Conditii generale:

- sa existe;

- sa fie n circuitul civil;

- sa fie determinat sau determinabil;

- sa fie posibil;

- sa fie licil si moral.

Conditiile speciale sunt:

- Cel ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv;

- Sa existe autorizatie administrativa prevazuta de lege;

- Obiectul sa constea ntr-un fapt personal al debitorului.

Continutul conditiilor de validitate

Obiectul actului juridic civil trebuie sa existe

- este o conditie primordiala pentru valabilitatea obiectului;

- daca bunul a existat, dar numai exista la data ncheierii actului juridic, conditia nu mai exista

- bunul,prezent n momentul ncheierii actului juridic ndeplineste conditia sa existe

- un bun viitor poate forma obiect valabil al actului juridic civil, cu o exceptie - cea a succesiunilor viitoare.

2. Obiectul trebuie sa fie n circuitul civil, este prevazuta expres de art.963 Codul civil si reluata de art.1310 Codul civil.

Sintagma circuit civil n plan juridic, are doua ntelesuri:

- n sens larg, prin circuit civil se ntelege totalitatea actelor si faptelor juridice, n virtutia carora se nasc raporturi de drept civil;

- n sens restr ns circuitul civil se reduce la actele si faptele juridice succeptibile sa conduca la nstrainarea sau dob ndirea valabila a unui avut sau bun.

3. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie determinat ori determinabil (conditie prevazuta de art.948 pct.3 c t si de art.964 Codul civil).

- C nd obiectul consta n res certa, conditia este ndeplinita prin ipoteza

- C nd obiectul consta n res genera conditia este ndeplinita numai prin stabilirea unor criterii de determinare a cantitatii, calitatii, care se vor folosi la momentul executarii actului.

4. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie posibil

Este o conditie impusa de regula de drept potrivit careia nimeni nu poate fi obligat la imposibil. Imposibilitatea trebuie apreciata dinamic, n functie de procesul tehnico-stiintific (pentru ca, ceea ce nu este posibil azi, poate fi posibil m ine).

5. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie licit si moral

Aceasta conditie are ca actiunea ori inactiunea partilor actului juridic civil sa fie n concordanta cu legea si morala.

- n actele cu titlu gratuit - scopul imediat l reprezinta intentia de a gratifica;

- īn actele reale - scopul imediat īl reprezinta prefigurarea remiterii lucrului;

īn contractele aleatorii - o cauza imediata este riscul consta īn motivul determinant al īncheierii unui act juridic civil.

4. Cauza

Conditiile de valabilitate a cauzei actului juridic civil

a) sa existe

b) sa fie reala

c) sa fie licita si morala

a) Sa existe : Aceasta conditie a cauzei actului juridic civil - este consacrata expres, n art. 966 Codul civil Obligatia fara cauza....nu poate avea nici un efect

C nd lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernam nt, ambele elemente ale cauzei - scopul mediat su scopul imediat - lipsesc - lipsa cauzei va atrage nulitatea relativa a actului juridic civil.

- C nd lipsa cauzei se datoreaza

- lipsei contraprestatiei ( n contr.sinalagmatice);

- lipsei predarii bunului (īn actele reale);

- lipsei riscului ( n contr.aleatorii);

- lipsei intentiei de a gratifica n contr. cu titlu gratuit).

sanctiunea aplicabila este aceea a nulitatii absolute.

b) Sa fie reala prevazuta n art.966 Codul civil Obligatia....fondata pe o cauza falsa...nu poate avea nici un efect . Cauza este falsa c nd exista eroare asupra motivului determinant care este tocmai scopul mediat).

Falsitatea cauzei atrage nulitatea relativa a actului juridic civil.

c) Sa fie licita si morala prevazuta expres n acelasi art.966 Codul civil : Obligatia nelicita, nu poate avea nici un efect

Art.968 Codul civil prevede Cauza este nelicita c nd este prohibita de legi, c nd este contrarie bunurilor moravuri si ordinii publice

Ilicit poate fi doar scopul mediat.

Proba cauzei

Cauza este prezumata p na la dovada contrarie art.967 Codul civil prevede. Conventia este valabila , cu toate ca, cauza nu este expresa"

Se institue astfel doua prezumtii:

- prezumtia de valabilitate a cauzei , indiferent ca se mentioneaza sau nu

- prezumtia de existenta a cauzei; cauza nu trebuie dovedita (ea este prezumata de lege).

Prin urmare, cine invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei actului juridic, acela trebuie sa dovedeasca aceasta.