Conditiile de forma ale actului juridic.
Forma actului juridic civil
Definitie. Prin forma actului juridic civil, se ntelege acea conditie care consta n modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
In doctrina expresia forma actului juridic civil este folosita n sens restr ns si n sens larg si anume:
- n sens restr ns - prin forma actului juridic civil se desemneaza tocmai modalitatea de exteriorizare a vointei juridice
- n sens larg - prin forma actului se desemneaza trei cerinte de forma
1. forma ceruta pentru nsasi valabilitatea actului - ad validitatem
2. forma ceruta pentru probarea actului - ad probationem
3. forma ceruta pentru opozabilitatea actului fata de terte persoane.
Principiul consensualismului
Acest principiu poate fi definit si n sensul ca este regula de drept potrivit careia, pentru a produce efecte juridice, manifestarea de vointa nu trebuie sa mbrace o forma speciala
Acest principiu nu este consacrat expres, cu caracter general, de catre Codul civil.
Clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic civil
Principala clasificare este n functie de consecintele juridice ale nerespectarii lor:
- forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil - nerespectarea ei atrage nulitatea actului;
- forma ceruta pentru probarea actului juridic civil - nerespectarea ei atrage imposibilitatea dovedirii cu alt mijloc de proba
- forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti - nerespectarea ei se sanctioneaza cu inopozabilitatea fata de tert ( o persoana terta poate sa ignore acest act).
1. Forma ceruta ad validitatem
Caracterele juridice ale acestei forme:
- este un element constitutiv, esential al actului juridic - care atrage nulitatea absoluta n caz de nerespectare;
- este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa - deoarece aceasta forma presupune manifestarea expresa de vointa
- este exclusiva - adica pentru un anumit act juridic civil solemn trebuie ndeplinita o anumita forma, cea autentica (exceptie face testamentara
Conditii ce trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem.
- ntregul act trebuie sa mbrace forma ceruta pentru valabilitatea sa;
- actul aflat īn interdependenta cu actul solemn trebuie sa īmbrace si el forma speciala;
- actul care determina ineficienta unui act solemn trebuie, īn principiu sa īmbrace si el forma speciala solemna.
Aplicatii ale formei ad validitatem
In cāmpul larg al actelor juridice civile, sunt acte solemne:
- donatia art. 813 Codul civil;
- subrogarea īn drepturile creditorului consimtita de debitor;
- ipoteca conventionala (art.1772 Codul civil);
- testamentul;
- actele juridice ntre vii de nstrainare a terenurilor de orice fel;
- contractele de arendare scrise;
- revocarea expresa a unui legat
- renuntarea expresa la succesiune;
- acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;
- actele constitutive ale asociatiilor si fundatiilor;
- actul constitutiv al societatilor comerciale.
2. Forma ceruta ad probationem
Aceasta forma reprezinta acea cerinta care consta īn īntocmirea unui īnscris care sa probeze actul juridic civil.
Caracteristicile formei ad probationem
- este obligatorie, sub acest aspect se aseamana cu cerinta ad validitatem
- nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului cu alt mijloc de proba;
- reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului (deoarece actul trebuie sa mbrace forma scrisa
Sanctiunea nerespectarii acestei formalitati cerute de art.1180 Codul civil este aceea ca nscrisul este lipsit de putere probatorie, ceea ce nu afecteaza conventia ca act juridic.
Aplicatii ale formei ad probationem
- art. 1191 alin.1 Codul civil : "" Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decāt prin act autentic, sau prin act sub semnatura privata;
- depozitul voluntar (art.1597);
- tranzactia (art.1705);
- contractul de nchiriere de locuinte;
- acordul petrolier (L.134/1995 art.13 al.4(;
- contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor (L.8/1996 art.42 sI art.68 al.2);
- contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala (L.8/1996 art.69 al.1);
- contractul de asigurare (L.136/1996 art.10).
3. Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti
Aceasta forma consta īn acele formalitati care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozibil si persoanelor care n-au participat la īncheierea lui, īn scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor lor.
Aceasta cerinta īsi gaseste justificarea n ideea de protectie a tertilor.
Prin nerespectarea acestei cerinte de forma - sanctiunea consta n inopozabilitatea actului juridic. Inseamna ca, actul juridic produce efecte ntre parti, dar este ineficace fata de terti.
Aplicatii
- publicitatea imobiliara prin cartile funciare (L.7/1996 art.21);
- publicitatea constituirii gajului si a oricarei garantii reale (art.3 L.99/1999);
- notificarea cesiunii de creanta (L.99/1999 art.2);
- darea de data certa nscrisului sub semnatura privata (art.1182 Codul civil);
- īnregistrarea īn materia inventiilor, desenelor si modelelor industriale (L.64/1991, L.129/1992, L.84/1998);
- mentiunile cu caracter de protectie si īnregistrarile īn materia dreptului de autor si a drepturilor conexe (art.126 sI 148 din L.8/1996);
- īnregistrarea contractelor de arendare (L.16/1994 art.6);
|
