Conducerea si Administrarea Instantelor Judecatoresti
Nu pot fi avute in vedere atributii de control in activitatea de judecata.
Ministerul Justitiei:
Potrivit hot. de Guv. nr. 83/2005, Ministerul Justitiei este organul de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalit 232d38c ate juridica, in subordinea Guvernului, care asigura elaborarea, coordonarea si aplicarea strategiei si a programului de guvernare in domeniul justitiei, si vegheaza la stricta aplicare a legii in conformitate cu principiul "stat de drept" .
Art. 1. - (1) Ministerul Justitiei este organul de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalit 232d38c ate juridica, in subordinea Guvernului, care asigura elaborarea, coordonarea si aplicarea strategiei si a programului de guvernare in vederea bunei functionari a justitiei ca serviciu public si vegheaza la stricta aplicare a legii, in conformitate cu principiile democratice ale statului de drept.
(2) Ministerul Justitiei are sediul in municipiul Bucuresti, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5.
Art. 2. - Relatiile Ministerului Justitiei cu Consiliul Superior al Magistraturii, instantele judecatoresti si Ministerul Public sunt stabilite prin lege.
Functii:
elaboreaza strategia si progresul de guvernare
supravegheaza organizarea si functionarea intregului sistem al justitiei pe baza aplicarii Constitutiei si a legii organice in domeniu
reprezentarea Guvernului sau a statului pe planul intern sau extern al justitiei
functia de autoritate centrala ronana in domeniul cooperari nationale.
Atributii: - realizarea proiectelor codurilor juridice.
Consiliul Suprem al Magistraturii:
A fost infiintat in perioada postdecembrista, reluandu-se o traditie datand de la inceputul sec. XX. Asigura protectia magistratilor fata de ingerintele care se succed asupra lor, de natura administrativa. Rolul ei este de a garanta independenta justitiei fata de toate celelalte autoritati publice, acordanduise o atentie deosebita in modul de organizare si constituire, care au fost prevazute in Constitutie.
Critici:
- permiterea unor persoane, din afara structurii de magistratura, ar deschide usa unor
presiuni din exterior, de natura politica sau admninistrativa.
Art. 133 din Constitutie prevede ca numarul membrilor Curtii Supreme a Magistraturii este de 19. Acestia sunt:
14 dintre ei sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor, si
sunt validati de Senat. Acestia,
fac parte din: 
2 dintre ei, sunt reprezentanti ai Societatii Civile, specialisti in domeniul dreptului, sunt alesi de Senat si participa la Adunarile in Plen.
3 dintre ei sunt membrii de drept.
Acestia sunt: 
Mandatul membilor CSM, a sporit de la 4 la 6 ani, iar Presedintele CSM este ales pentru un mandat de 1 an ce nu poate fi reannoit, dintre magistratii alesi in consiliu.
Potrivit legii 317, modul de alcatuire a sectiilor este urmatorul:
sectia pentru judecatori, este formata din: - 2 judecatori ai ICCJ
- 3 judeatori ai Curtii de Apel
- 2 judecatori de la Tribunal
- 2 judecatori de la Judecatorie.
Sectia pentru procurori, este formata din:
- 1 procuror de la Parchetul de pe langa ICCJ, sau de la DNA
- 1 procuror de la Parchetul de pa langa Curtea de Apel
- 2 procurori de la Parchetul de pe langa Tribunal
- 1 procuror de la Parchetul de pe langa Judecatorie.
Toti acesti membrii sunt alesi in adunari generale ale judecatorilor si procurorilor,
dintre judecatorii, respectiv, procurorii, care au fost numiti de catre Presedintele Romaniei. Nu se stabilesc nici un fel de criteriu special de xperienta, fiind suficienta calitatea de magistrat. CSM verifica legalitatea alegerilor, procedand din oficiu, sau la sesizarea lor. Se pot depune contestatii in timp de 15 zile. CSM centralizeaza voturile si alcatuieste lista finala cuprinzand magistratii alesi. Aceasta este trimisa la biroul permanent al Senatului, este examinata de Comisia juridica a senatului, iar apoi este supusa votului Senatului. Senatul Roman nu poate interveni in desemnarea CSM, si este tinut sa valideze aceasta lista, cu exceptia situatiilor cand a fost incalcata legea cu privire la alegerea membrilor CSM, si numai daca aceasta a incalcat legea cu privire la lista membrilor CSM.
Membrii societatii civile trebuie:
sa fie specialisti in drept cu vechime de peste 7 ani
sa se bucure de reputatie morala
sa nu fi facut parte din securitate inainte de 1990
sa nu aibe nici un interes personal care i-ar afecta obiectiv si impartial
sa nu aibe calitatea de membru de partid
sa nu fi avut functii de demnitar in ultimii 5 ani
Structura si actele CSM:
functioneaza ca organ cu activitate permanenta
hotararile se iau in plen sau pe sectii
Presedintele si Vice-presedintele CSM:
nu-si exercita activitatea de judecatori sau procurori, in timpul mandatului
ceilalti membrii au obligatia sa-si suspende activitatea de judecatori sau procurori
cei doi trebuie sa provina din sectii diferite pentru un mandat de un an.
Atributii: - reprezinta CSM in relatiile interne si internationale
- coordoneaza activitatea CSM
- prezideaza lucrarile CSM cu exceptia participarii Presedintelui Romaniei la
acestea.
- propune plenului proceduri necesare pentru revocari
- se sesizeaza Curtea Constitutionala in vederea solutionarii conflictelor
juridice dintre autoritatile publice
- prezinta in sedintele plenului raportul anual al magistratilor care se transmite
mai departe si se publica.
Consiliul se intalneste in sectii ori de cate ori este necesar sau la convocarea lor de catre Presedintele Romaniei. Consiliul este legal doar in prezenta a 15 membrii. Cand sectiile indeplinesc rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare, cei trei membrii de drept participa la sedinte si nu au drept de vot. Membrii societatilor civile care fac parte din CSM, participa la lucrarile in plen.
Legea 317/2004 stabileste principiul publicitatii din cadrul CSM, sub rezerva hotararii care poate fi luata la nivel de plen sau de sectii, ca hotararea sa nu fie publicata. Hotararile comisiilor magistratilor, se iau in mod secret si se motiveaza, publicandu-se in Buletinul oficial al CSM. Hotararile privind cariera si drepturile judecatorilor pot fi atacate cu recurs de orice persoana interesata, in termen de 15 zile de la comunicare sau publicare. Competenta recursului revine sectiei de contencios administrativ a ICCJ.
Plenul CSM indeplineste atributii importante in domeniul:
carierei judecatorilor si procurorilor
a admiterii in magistratura
formarii examenelor
instantei si parchetului.
Atributii:
propune Presedintelui Romaniei, numirea in functie si eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor, cu exceptia stagiarilor.
numeste judecatorii si procurorii stagiari pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a INM.
dispune promovarea judecatorilor si procurorilor.
elibereaza din functie procurorii si judecatorii stagiari.
propune Presedintelui Romaniei distinctii pentru judecatori si procurori.
durata mandatului este de 6 ani.
membrii CSM au calitatea de demnitari
revocarea din functia de membru ales al CSM se propune de presedintele sau vice-presedintele CSM, atunci cand persoana respectiva nu mai indeplineste activitatea corespunzatoare sau cand a savarsit o activitate indisciplinara
calitatea de reprezentant a societatii civile, ales membru CSM este incompatibila cu calitatea de parlamentar, functionar public, judecator sau procuror in activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecatoresc
din CSM nu pot face parte, in mod concomitent sotii, rudele sau afinii, pana la gradul IV.
Revendicarea din functia de CSM
la expirarea mandatului
prin demisie
revendicarea din functie
nerespectarea starii de incompatibilitate in termeni legali
imposibilitatea exercitarii atributiilor pe o perioada mai mare de 3 luni
deces.
|
