Cum percep cetatenii fenomenul coruptiei la nivelul Primariei Cluj-Napoca?
Avand o istorie de mii de ani, incepand inca din antichitate, coruptia reprezinta unul dintre modelele comportamentale dintre cele mai rele, dar in acelasi timp, extrem de raspandite in cadrul functionarilor oficiali sau reprezentantilor alesi ai comunitatii. Interesul si ingrijorarea fata de acest fenomen au crescut, avand loc reactii pe plan national si international.
La nivelul mentalitatii colective, in cei 15 ani de tranzitie tema sociala a coruptiei a parcurs drumul de la disputa la consens. Astfel, in ultimii ani, Barometrul de Opinie Publica al FSD inregistreaza in mod constant opinii conform carora coruptia din Romania este “mare”, “generalizata”, mai degraba “in crestere”, opinii exprimate de marea majoritate a populatiei cu drept de vot.
In lista principalelor probleme cu care se confrunta
De asemenea, in rapoartul anual al Comisiei Europene din 6 noiembrie 2004 este specificat faptul ca, “ coruptia ramane o problema serioasa, care este in mare parte nerezolvata”. “Cu toate ca seriozitatea problemei coruptiei este general recunoscuta, masurile luate au fost limitate si nu se pot mentiona reduceri ale nivelurilor coruptiei”.
Alegerea temei de cercetare si a institutiei vizate am facut-o pe considerentul ca, coruptia este un fenomen cu care ne intalnim foarte des in viata de zi cu zi, iar Primaria Cluj-Napoca este o institutie reprezentativa a administratiei publice, unde are loc o interactiune complexa intre cetatean si functionarul public.
Ipotezele de la care am pornit sunt:
1. In acceptiunea cetatenilor coruptia la nivel actual este influentata de perioada comunista.
2. Nivelul coruptiei depinde/este determinat de amploarea fenomenului birocratic si remuneratia scazuta a functionarilor publici.
3.Cetatenii sunt dispusi sa ofere mita.
Inainte de a incepe cercetarea propriu-zisa trebuie sa mai intai sa stabilim ce este coruptia, formele acesteia, legislatia in vigoare si metodele sau strategiile de comba 111h73b tere ale fenomenului.
Definita ca o stare de abatere de la moralitate, de la datorie , coruptia inseamna folosirea abuziva de catre o persoana a functiei de intermediar sau de decizie pe care o indeplineste, pentru a acorda celui care corupe sau comunitatii de interese pe care acesta o reprezinta, un avantaj economic sau administrativ, in schimbul unor suma de bani, a unor cadouri, a unor deplasari, excursii, concedii sau distractii sau a primirii unor proprietati. Tot coruptie inseamna si folosirea de catre o persoana a functiei sau pozitiei sale publice, pentru a eluda sau evita indeplinirea unor norme, baremuri sau proceduri legale, la obtinerea in folosul ei a unor avantaje materiale sau a unor functii profesionale sau administrative.
Autorii americani Willam L. Richter, Frances Burke si Jameson W. Doig considera ca exista trei tipuri de definitii referitoare la coruptie.
O prima definitie este legata de conceptul de interes public: “Vorbim de coruptie ori de cate ori un personaj detinator al unei functii publice, printr-o recompensa financiara sau de alta natura, care nu este prevazuta de lege este indemnat sa actioneze in favoarea celui care a furnizat recompensa, prejudiciind in acest fel interesul public” . Aceasta definitie este imprecisa in masura in care este greu de precizat ce anume inseamna interes public.
Cel de-al doilea tip de definitii au ca element central conceptul de “indatorire publica” sau “indatorirea celui care lucreaza intr-o functie publica, mai exact “Un comportament care deviaza de la indatoririle oficiale in scopul de a obtine castiguri personale.” . In acest caz, atat timp cat nu exista confuzii cu privire la ceea ce semnifica “ indatorire publica”, actele de coruptie pot fi identificate cu o mai mare precizie.
O alta categorie de definitii pornesc de la plasarea activitatilor desfasurate de catre sectorul public intr-un context de piata. “Coruptia implica transferul de la criteriile stabilite prin legi si regulamente la criterii care au la baza modelul pietei libere.” Conform acestei definitii normele pe baza carora isi desfasoara activitatea institutiile publice si angajatii lor sunt de multe ori constrangatoare si prin urmare, ele sunt evitate cu ajutorul practicilor corupte.
Coruptia este un fenomen prezent
in toate tarile lumii, in toate tipurile de regim sau sistem politic
si, in acelasi timp este caracteristica tuturor epocilor
istorice. Totusi s-a observat ca gradul de raspandire a
practicilor care pot fi considerate corupte difera substantial de la
tara la
- aspectele culturale, traditionale; in absenta autoritatii statului sau atunci cand statul nu isi exercita dintr-un motiv sau altul autoritatea in mod ferm (nu are capacitatea – cum se intampla in cazul zonelor greu accesibile – sau un anumit domeniu nu este reglementat) sau legislatia nu este bine dezvoltata, societatea isi dezvolta propriile norme, propriile practici care guverneaza relatiile dintre oameni; daca autoritatea publica decide sa reglementeze un astfel de domeniu, pot aparea contradictii sau chiar conflicte intre legile care se incearca a fi impuse si normele proprii ale comunitatii;
- capacitatea institutionala a statului de a impune reguli; se poate intampla ca de multe ori eforturile necesare pentru a tine sub control fenomenul coruptiei sa depaseasca posibilitatile statului; este mai ales cazul tarilor in tranzitie care se confrunta cu lipsa acuta de resurse; este dificil sa lupti impotriva celor care incalca legea atunci cand nu reusesti sa asiguri o salarizare corespunzatoare functionarilor implicati in proces; la fel, se intampla destul de des ca din punct de vedere tehnic, autoritatile publice sa nu fie capabile sa concureze cu infractorii
- gradul de implicare a statului in societate; acest aspect este important in principal in ceea ce priveste domeniul economic; coruptia inseamna utilizarea unor pozitii publice pentru a obtine foloase personale; cu cat mai mai multe sunt aceste “pozitii oficiale”, cu atat mai multe sunt posibilitatile de coruptie;
Tipul de regim politic; experienta a dovedit ca in regimurile in care “circulatia elitelor” este redusa (un anumit partid ramane la putere foarte multa vreme) se creaza structuri sau procese paralele cu cele oficiale, de multe ori mai relevante ca acestea din urma, care se bazeaza pe activitati ilegale sau le alimenteaza.
Forme ale coruptiei
Conflictul de interese
Conflictul de interese este definit ca fiind situatia in care o persoana care detine o functie publica obtine sau poate obtine foloase personale.
Conform art. 70 din Legea 161/2003, 'prin conflict de interese se intelege situatia in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative.'
Cadourile sau “foloasele necuvenite”
Primirea de foloase necuvenite este primirea de catre un functionar, de bani ori alte foloase, dupa ce a indeplinit un act ce intra in atributiile sale de serviciu.
Primirea de foloase necuvenite se deosebeste de luarea de mita prin aceea ca foloasele se dau ulterior indepliniriii actului si nu au conditionat emiterea lui, fiind un spor nelegal la salariu pentru activitatea lui.
Ne reamintim insa, ca Weber insista in teoria sa despre modelul birocratic ideal asupra necesitatii ca singura sursa de venituri a birocratului sa fie salariul, creandu-se in acest fel o dependenta a acestuia fata de locul sau de munca. Cu alte cuvinte scopul este asigurarea unei loialitati a angajatului fata de institutia in care lucreaza si fata de scopurile pentru care functioneaza institutia. Schimbarea prioritatilor in cadrul activitatii (servirea unei persoane “peste rand”) poate afecta eficienta institutiei, imaginea ei in exterior, etc.
In alta ordine de idei, primirea de cadouri poate sa creeze obligatii pentru viitor, obligatii care sa conduca la acte de coruptie mai grave.
Abuzul in functie
Conform Ordonantei de Urgenta Nr. 207 din 15 noiembrie 2000,art. 248 abuzul in serviciu contra intereselor publice reprezinta fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare
insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati .
Darea de mita
reprezinta o forma populara de coruptie si reprezinta fapta oricarui functioanar care pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin si nu o respinge in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indepliniri
Din pacate acest fenomen ne este foarte familiar. In acest caz este pusa in discutie insasi autoritatea statului. Prin intermediul mitei efectul legilor este modificat, regulile fiind stabilite nu de catre institutiile abilitate, ci de catre partile implicate in procesul de dare si luare a mitei. Generalizarea fenomenului poate avea efecte dramatice punand in discutie uneori chiar existenta regimului.
De mentionat este faptul ca sondajul ce urmeaza a fi realizat este relevant pentru “coruptia mica” sau “de supravietuire”, cum se mai numeste, aceasta referindu-se in special la fenomenul de mitei au spagii.
Cadrul legislativ
In contextul interesului din ce in ce mai mare acordat chestiunilor relative la coruptie pe plan mondial si datorita preocuparii autoritatilor romane de indeplinire a criteriilor de aderare in perspectiva largirii Uniunii Europene prin admiterea de noi membri, legislatia nationala privind coruptia a fost seminificativ modificata si completata in ultimii ani.
In pofida tuturor problemelor si deficientelor pe care le intampinam in aplicarea legilor, exista un cadru relativ functional care permite in mod specific sesizarea, urmarirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Legislatia relavanta in ceea ce priveste faptele de coruptie e cuprinsa in urmatoarele reglementari :
- Legea 140/1996 Codul Penal al Romaniei, cu completarile ulteriopare, Art. 254 – 258
- Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
- Legea 544/2001 privind liberul acces la informatia de interes public
- Legea 503/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului 43/2002, privind Parchetul National Anticoruptie
- Legea 682/2002 privind protectia martorului.
- Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si tn mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei modificata si completata de OUG 40/2003
- Legea 7/2004- privind codul de conduita al functionarilor publici
Metode de lupta impotriva coruptiei
Asigurarea transparentei procesului decisional
Transparenta proceselor care se desfasoara in administratia publica, in principal a celor prin care se iau decizii este cruciala pentru pastrarea fenomenului coruptiei in limite acceptabile. Toate tarile democratice au adoptat o legislatie specifica a carei scop este asigurarea accesului la informatii a publicului. Totusi realizarea unei bune transparente ridica unele probleme. In primul rand implica unele costuri suplimentare, atat materiale, dar si, ceea ce este mai important legate de timpul suplimentar pe care il presupun.
In al doilea rand, avand in vedere faptul ca documentele emise de institutiile publice contine de cele mai multe ori detalii tehnice, apar probleme de comunicare, de intelegere a lor de catre cetateanul de rand. Astfel este necesar un efort suplimentar din partea institutiei publice pentru a face materialele accesibile, ori pentru a reveni cu explicatii atunci cand lucrurile nu sunt bine intelese. De multe ori insa institutiile publice nu au resurse suficiente pentru a face acest lucru. Alteori complexitatea tehnica a documentului este folosita pentru a ascunde detaliile care nu se doreste sa fie facute publice.
Ierarhizarea responsabilitatilor si instantelor de control
Prin acest procedeu se urmareste clarificarea responsabilitatilor care sunt detinute intr-o institutie publica. De asemenea, o astfel de ierarhizare permite creerea unor agentii specializate de control, cu o dotare logistica foarte buna si cu un nivel adecvat de salarizare. De regula, aceste agentii au in competenta doar cazurile grave, ceea ce le asigura o mai mare eficienta.
Coduri etice profesionale
O modalitate care s-a dovedit extrem de eficienta in combaterea coruptiei este crearea de catre asociatiile profesionale a celor care activeaza in administratie a unor coduri de conduita. Uneori aceste coduri sunt chiar mai severe decat legislatia elaborata de stat in domeniu. Rolul lor este sa asigure un anumit nivel de profesionalism si de corectitudine in cadrul profesiei.
“Fluieratul in biserica”
O practica careia i se da o importanta din ce in ce mai mare in cadrul organizatiilor publice si nu numai este sesizarea aspectelor negative din cadrul lor chiar de catre unii angajati, denumita in limbaj popular “fluierat in biserica”. In general angajatii unei institutii publice nu apeleaza prea des la acest procedeu. Pe de o parte exista retinerea de a-ti “turna” colegul. Pe de alta parte insa, cel mai adesea cel care “fluiera in biserica” ajunge sa fie pedepsit chiar mai aspru decat cei in legatura cu care a facut sesizarea. Pedeapsa poate sa imbrace forma unei sanctiuni, dar cel mai adesea se produce pe cai informale (izolarea reclamantului, creerea unei atmosfere neplacute in jurul sau etc.)
Fiind o sursa importanta de informatii privitoare la fenomenele de coruptie, multe state occidentale sau chiar autoritati locale sau institutii publice au luat masuri pentru stimularea acestei practici. Metode arhi-cunoscute cum ar fi cutia de sugestii si sesizari sau mai moderne cum ar fi internetul sunt folosite pe scara larga. In unele state exista chiar legi speciale pentru protejarea celor care sesizeaza astfel de aspecte negative.
DESIGN-UL LUCRARII
Alegerea anchetei prin chestionar ca modalitate de masurare a perceptiei fenomenului coruptiei printre cetatenii care interactioneaza direct cu functionarii Primariei Cluj-Napoca se justifica prin adecvarea metodei la tema cercetata. Se apreciaza ca ancheta este o metoda de cercetare cu cea mai larga utilizare in sociologia empirica. Ea este o metoda de culegere a informatiilor de la un numar mai mare de indivizi cu ajutorul instrumentului specific: chestionarul.
Chestionarul sociologic cuprinde o serie de intrebari ce se adreseaza subiectilor investigati, intrebari ce joaca rolul de indicatori ai unor fapte si fenomene sociale. Raspunsurile obtinute la aceste intrebari ofera informatii asupra campului problematic cercetat, informatii al caror statut depinde de natura intrebarilor puse.
Am ales aceasta metoda de investigare sociologica cu intrumentul ei specific, chestionarul, deoarece ofera o mai buna reprezentare a problemei studiate, este mai eficienta si usor de realizat.
Chestionarul cuprinde 21 de intrebari si a fost aplicat unui esantion format din 20 de cetateni la iesirea din Primaria Cluj-Napoca, varsta acestora fiind de peste 20 de ani.
Chestionarul cuprinde:
1. Intrebari inchise – cele insotite de variante posibile de raspuns, subiectul fiind obligat sa aleaga pe cea potrivita. Variantele de raspuns sunt sau pot fi exclusive.
2. Intrebari deschise – sunt cele urmate in chestionar de un spatiu liber in care se va inregistra raspunsul. Subiectul va umple cum crede de cuviinta patial realizand un comentariu larg al problemei sau un rezumat.
Schema de operationalizare
Concept 1: coruptia
Variabila: nivelul coruptiei
Indici: foarte ridicat, ridicat, scazut, foarte scazut
Concept 2 : comunismul
Variabila: perioada comunista
Concept 3 : birocratia
Variabila: fenomenul birocratic
Indici: foarte amplu, amplu, scazut, foarte scazut
Concept 4 : salarizarea
Variabila: nivel de salarizare
Indici: foarte ridicat, ridicat, mediu,scazut, foarte scazut
Chestionar
1. In ce categorie de varsta va situati?
a. 20-29ani
b. 30-39ani
c. 40-49ani
d. 50-59ani
2. Dupa parerea Dvs., cat de raspandita este coruptia in in randul functionarilor publici din Primaria Cluj-Napoca ?
a. toti functionarii sunt corupti
b. majoritatea sunt corupti
c. unii sunt corupti
d. nu exista corupti
3. Cat de des vi s-a intamplat ca functionarii publici din Primaria Cluj sa va creeze greutati cu scopul de a primi bani sau cadouri?
a. se intampla de obicei
b. in unele situatii
c. depinde de ce problema
d. niciodata
(daca la intrebarile 2 si 3 ati ales varianta de raspuns d. atunci va opriti aici)
4. Ati oferit vreodata mita vreunui functionar din Primaria Cluj-Napoca?
(daca la intrebarile 2 si 3 ati ales varianta de raspuns d. atunci va opriti aici)
a. da, foarte des
b. des
c. rar
d. foarte rar
e. niciodata
5. Folosirea banilor,cadourilor, serviciilor sau relatiilor pentreu a influenta functionarii publici este…..
a. este rezultat al trecutului comunist
b. este o criza morala specifica tranzitiei
c. este un aspect al traditiei nationale
d. alte mentiuni.
e. nu stiu
6. Cand credeti ca a fost atins cel mai mare nivel al coruptiei in Romania?
a. inainte de Decembrie 1989
b. dupa Decembrie 1989
c. in toate perioadele a fost cam la fel
d. nu stiu
7. Credeti ca intre 1990 si 1999 coruptia a fost diferita de la o perioada la alta?
a. nu
b. da ( daca da detaliati). .
c. nu stiu
8. Care credeti ca sunt principalele doua motive pentru care exista coruptie in Romania?
a. mostenirea regimului comunist
b. insuficienta cunoastere si respectare a drepturilor cetatenilor
c. este doar un mod de a rezolva lucrurile
d. lipsa controlului si evaluarii activitatii functionarilor publici
e. sistem juridic imperfect
f. amestecul indatoririlor profesionale cu interesele personale
g. slaba aplicare a legii
h. legislatia imperfecta
i. birocratie foarte mare
j. salariile mici ale lucratorilor din serviciile publice
k. dorinta de castig personal
9. Care este principalul motiv pentru care ati dat aceasta 'atentie'?
a. pentru a nu astepta la rand
b. altfel nu puteam rezolva
c. pentru a evita alte probleme
d. pentru a evita birocratia
e. pentru a multumi ca mi s-a rezolvat problema
f. pentru ca asa se obisnuieste
g. alt motiv. …
10. Dupa parerea d-voastra, pentru combaterea coruptiei in Primaria Cluj-Napoca s-au luat masuri?
a. foarte multe masuri
b. multe
c. putine
d. foarte putine masuri
e. nici o masura
11. Ce ar trebui facut pentru combaterea coruptiei?
a. as convinge oamenii sa nu dea nimic
b. salarii mai bune pentru functionari
c. oameni competenti in administratie, schimburi politice
d. aplicarea legii, imbunatatirea ei
e. amenzi, arestare, pedepsirea coruptilor, inasprirea legilor
f. nu stiu ce se poate face/ nu pot face nimic
12. Care dintre urmatorii factori credeti ca ar avea un impact major pentru consolidarea unui comportament etic adecvat al functionarilor publici?
a. salarizarea
b. aplicarea de sanctiuni disciplinare
c. alti factori………….
13. Cum credeti ca ar putea fi oprita practica de a oferi/solicita bani sau cadouri
pentru rezolvarea unor probleme?
a. sa existe birouri sau linii telefonice speciale la care pot fi reclamati functionarii care pretind bani sau cadouri
b. sa se instituie taxe pentru rezolvarea problemelor in regim de urgenta
c. functionarii publici sa fie mai bine platiti
d. sa existe si sa se aplice un sistem de sanctiuni pentru functionarii care accepta bani sau cadouri in schimbul unor servicii preferentiale
e. cetateniii sa inceteze a mai oferi functionarilor bani (in afara taxelor oficiale) sau cadouri pentru a-si rezolva problemele
14. Ati accepta sa oferiti functionarilor publici din Primaria Cluj bani sau cadouri pentru ……
a. obtinerea de locuinte
b. obtinerea de diferite spatii
c. obtinerea de autorizatii de constructie
d. calcularea taxelor/ impozitelor /plata taxelor /impozitelor
15. Credeti ca cele oferite v-au ajutat?
a. Da
b. Nu
16. Care este opinia dvs privind folosirea banilor, cadourilor, serviciilor sau relatiilor pentru a-i influenta pe functionarii publici?
a. este rea pentru tara si pentru cei implicati
b. este rea pentru tara dar nu poate fi evitata de catre cei care locuiesc in aceasta tara
c. este benefica pentru ca, daca ai nevoie de ceva de la un functionar, poti obtine
d. nu stiu
17. Cum ati reactiona daca un functionar v-ar solicita in mod direct bani pentru a va rezolva o problema?
a. as plati daca mi-as permite
b. as refuza chiar daca mi-as permite
18. Daca ati fi un functionar public si un cetatean v-ar oferi bani sau cadouri, cum ati reactiona?
a. as fi tentat sa ofer servicii mai bune acelei persoane
b. i-as cere mai mult
c. m-as simti ofensat de acea oferta
d. nu m-as simti ofensat, dar nu as primi
19. Ce parere aveti despre initiativa primarului prin care s-au pus pe toate usile din sediul Primariei afise cu “aici nu se ia mita” ?
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
20. Ce credeti ca ati putea d-voastra ca si cetatean sa faceti pentru a stopa acest fenomen?
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
21. Credeti ca daca cetatenii nu ai mai oferi mita nivelul coruptiei ar scadea?
a. Ar scadea categoric
b. Nu ar scadea deloc
c. Nu stiu
Interpretarea datelor
Ipoteza 1. . In acceptiunea cetatenilor coruptia la nivel actual este influentata de perioada comunista. – ipoteza este confirmata
Exista o reprezentare consistenta asupra raspandirii largi a coruptiei in societatea romaneasca, mai exact in cadrul Primariei Cluj-Napoca.
Intrebati cat de ridicat li se pare nivelul coruptiei la nivelul Primariei Cluj-Napoca, jumatate (50%) din numarul cetatenilor chestionati considera ca aceasta se afla la un nivel foarte ridicat , iar restul de 35% si 15 % din ei considera ca coruptia este la un nivel ridicat, respectiv scazut, nici unul din ei nu a considerat ca aceasta nu ar exista deloc sau ca ar fi la un nivel foarte scazut.
Ipoteza noastra conform careia nivelul coruptiei este influentat de perioada comunista a fost confirmat . La intrebarea “Cand credeti ca a fost atins cel mai mare nivel al coruptiei in Romania?”, cetatenii au raspuns in proportie de 35% ca nivelul coruptiei a fost mai ridicat inainte de Decembrie 1989 , decat dupa aceasta perioada., acestia considerand totodata , in proportie de 30% ca coruptia este un rezultat al trecutului comunist.
Ipoteza 2. . Nivelul coruptiei depinde/este determinat de amploarea fenomenului birocratic si remuneratia scazuta a functionarilor publici. – ipoteza este confirmata.
Birocratia foarte mare (30%), din nou mostenirea trecutului comunist(25%) si salariile mici ale functionarilor publici (20%) sunt percepute a fi principalii factori care determina coruptia, demonstrand ipoteza mai sus amintita. Legislatia imperfecta si confuza completeaza ansambulul celor mai des invocati determinanti ai coruptiei.
Ipoteza 3. Cetatenii sunt dispusi sa ofere mita. – ipoteaza este infirmata
Dintre cei care declara ca au dat spaga, printre motivele invocate cel mai adesea se mentioneaza ideea de a evita birocratia (30%), fie spun ca asa se obisnuieste (20%), “altfel nu puteam rezolva problema” (15%) sau “in semn de multumire” (15%).
In ceea ce priveste varsta, cei mai dispusi sa faca acest lucru sunt respondentii cu grupa de varsta intre 40 si 49 de ani urmati de cei de 50-59 de ani, dupa cum reiese din tabelul de mai jos:
Analizand raspunsurile respondentilor, cele mai multe optiuni exprimate cu privire la ce ar trebui facut pentru combaterea coruptiei se indrepta spre masuri punitive legislative, 30% din cei care au raspuns la intrebarea respectiva indicand in primul rand masuri de tipul amenzii, arestarii.
Urmatoarele in ordinea importantei sunt marirea salariilor functionarilor publici (25%), modificarea legilor si schimbari de ordin politic si administrative (25%), insa aceste doua op]iuni se afla la distanta considerabila de prima alegere. Pe urmatoarele locuri se afla masuri precum aplicarea legii si imbunatatirea ei si sfatuirea cetatenilor sa nu dea nimic.
Rugati sa raspunda la intrebarea deschisa “Ce parere aveti despre initiativa primarului prin care s-au pus pe toate usile din sediul Primariei afise cu “aici nu se ia mita” ?”, majoritatea celor intervievati au privit problema ca si pe o actiune foarte pozitiva , spunand ca poate asa functionarii nu vor mai lua mita, fiindu-le frica de consecintele care ar putea urma daca ar fi prinsi, iar pe de alta parte cetatenii vor fi sti ca in aceasta institutie nu se primeste mita, pe cand o mai mica parte a respondentilor considera ca acele afise nu schimba cu nimic faptul ca in aceasta institutie exista acte de coruptie.
Surprinzator, intrebati ce ar putea face ei ca si cetateni pentru combaterea coruptiei, majoritatea au spus ca nu stiu, nu sta in putinta lor sa faca ceva, pe cand doar cativa au spus ca un prim pas ar fi sa nu mai ofere mita.
Opiniile in ceea ce priveste fenomenul coruptiei sunt destul de dispersate, atat in ceea ce priveste incidenta si cauzele acesteia, efectele si combaterea ei, dar se observa totusi o omogenitate a parerilor cetatenilor referitorare la disponibilitatea acestora de a nu mai oferi mita pe viitor.
Bibliografie
1. Willliam L. Richter, Frances Burke si Jameson W. Doig, Combating Coruption, Encouraging Ethics, ASPA Publications, Washington 1990
2. Barometrul de opinie publica, mai 2003
3. https://www.euractiv.ro/www/storage/analize/136.pdf
4. Dictionarul explicativ al limbii romane, 1998
5. https://www.transparency.org/
6.https://www.fdsc.ro/
|
