Sediul Curtii este la Strasbourg.
Potrivit art. 19 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, modificata prin Protocolul nr. 11, Curtea Europeana a Drepturilor Omului este menita "sa asigure respectarea angajamentelor care decurg pentru Īnaltele Parti Contractante din prezenta Conventie si Protocoalele sale", si īsi desfasoara activitatea īn mod permanent.
Numarul judecatorilor este egal cu cel al Īnaltelor Parti Contractante.
Pentru a putea sa-si exercite functiile, judecatorii trebuie sa se bucure de cea mai īnalta consideratie morala si sa īntruneasca conditiile cerute pentru exercitarea unei īnalte functii judiciare, sau sa fie juristi avānd o competenta recunoscuta.
Este de mentionat ca judecatorii Curtii īsi exercita mandatul cu titlu individual.
Īn cursul mandatului lor, judecatorii nu pot exercita nici o activitate incompatibila cu cerintele de independenta, de impartialitate sau de disponibilitate impuse de o activitate integrala. Atunci cānd se iveste o problema īn aplicarea acestei dispozitii, aceasta este rezolvata de catre Curte.
Īn ceea ce priveste alegerea judecatorilor, aceasta revine Adunarii Parlamentare, īn numele fiecarei Īnalte Parti Contractante, cu majoritatea voturilor exprimate, de pe o lista de trei candidati prezentata de Īnalta Parte Contractanta.
Aceeasi procedura este urmata si atunci cānd Curtea se completeaza, īn cazul adeziunii a noi Īnalte Parti Contractante, cāt si pentru ocuparea locurilor vacante.
Judecatorii sunt alesi pe o perioada de sase ani, putānd fi realesi.
Pentru jumatate din judecatorii desemnati la prima alegere, mandatul se īncheie la īmplinirea unei perioade initiale de trei ani, acestia fiind desemnati prin tragere la sorti de catre Secretarul general al Consiliului Europei.
Curtea europeana a drepturilor omului dispune de o grefa, ale carei sarcini si organisme sunt stabilite prin Regulamentul Curtii, si este asistata de secretari juridici.
Curtea, reunita īn adunare plenara, īsi alege, pentru o perioada de trei ani, presedintele si unul sau doi vicepresedinti, care pot fi realesi. Ea constituie, de asemenea, īn plen, Camere, pentru o perioada determinata; alege presedintii Camerelor Curtii, care de asemenea pot fi realesi; adopta Regulamentul Curtii si alege grefierul si unul sau mai multi grefieri adjuncti.
Potrivit dispozitiilor cuprinse īn art. 27, pentru examinarea cauzelor aduse īnaintea sa, Curtea se constituie īn Comitete de trei judecatori, īn Camere de sapte judecatori si īntr-o Mare Camera, alcatuita din 17 judecatori.
Camerele Curtii constituie Comitete, pentru o perioada determinata de timp.
Judecatorul ales īn numele unui stat parte la litigiu este membru de drept al Camerei si al Marii Camere, iar īn absenta acestuia sau atunci cānd el nu-si poate desfasura activitatea, acest stat parte desemneaza o persoana care sa activeze īn calitate de judecator.
Din Marea Camera fac parte, de asemenea, presedintele Curtii, vicepresedintii, presedintii Camerelor si alti judecatori desemnati conform Regulamentului Curtii.
Este de precizat ca atunci cānd o cauza este deferita Marii Camere, īn virtutea art. 43, nici un judecator al Camerei care a emis hotarārea nu poate face parte din Marea Camera, cu exceptia presedintelui Camerei si a judecatorului ales īn numele statului parte interesat.
Īn ceea ce priveste Comitetul, acesta poate, prin votul unanim, sa declare inadmisibila sau sa radieze de pe rol o cerere individuala[4], o astfel de decizie putānd fi luata fara o examinare complementara. Īntr-un asemenea caz, decizia este definitiva.
Īn ipoteza īn care, cazul adus īnaintea unei Camere ridica o problema grava privitoare la interpretarea Conventiei, sau daca solutionarea unei probleme poate conduce la o contradictie cu o hotarāre emisa anterior de Curte, Camera poate, atāta timp cāt nu a pronuntat hotarārea, sa se desesizeze īn favoarea Marii Camere, afara numai daca una din parti se opune la aceasta.
Marea Camera a Curtii este īndrituita sa se pronunte asupra cererilor introduse de orice Īnalta Parte Contractanta referitor la o problema imputabila unei Īnalte Parti Contractante, si anume īn cazul īn care cauza i-a fost deferita prin desesizarea unei Camere.
De asemenea, Marea Camera examineaza cererile de aviz consultativ īnaintate de Curte, la cererea Comitetului Ministrilor, aviz ce priveste probleme juridice referitoare la interpretarea Conventiei si a Protocoalelor sale.
Īn ceea ce priveste competenta Curtii, este de subliniat ca ea acopera toate problemele privind interpretarea si aplicarea Conventiei si a Protocoalelor sale[5].
Curtea este competenta sa se pronunte īn cazul īn care i se contesta competenta.
Dupa cum se poate usor deduce, Curtea are competenta de a solutiona atāt cauze interstatale, cāt si cereri individuale. Astfel, Curtea poate fi sesizata printr-o cerere, de orice persoana fizica, orice organizatie neguvernamentala sau orice grup de particulari care se pretinde victima a unei īncalcari, de catre una din Īnaltele Parti contractante, a drepturilor recunoscute īn Conventie sau īn protocoalele sale. Aceste cereri trebuie sa īndeplineasca urmatoarele conditii de admisibilitate:
- Curtea nu poate fi sesizata decāt dupa epuizarea cailor de recurs interne, astfel cum este stabilit conform principiilor de drept international general recunoscute, si īntr-un termen de sase luni īncepānd cu data deciziei interne definitive;
- Curtea nu retine nici o cerere individuala introdusa daca aceasta este anonima sau este īn mod esential aceeasi cu o cerere examinata de catre Curte, sau deja supusa unei alte instante internationale de ancheta sau de reglementare, si daca nu contine elemente noi.
Curtea declara inadmisibila orice cerere individuala introdusa īn fata ei atunci cānd constata ca cererea este incompatibila cu dispozitiile Conventiei sau ale Protocoalelor sale, sau īn mod vadit nefondata sau abuziva. Curtea poate respinge o astfel de cerere, indiferent de stadiul procedurii īn care ea s-ar afla.
si īn cazul procedurii īn fata Curtii europene a drepturilor omului figureaza institutia tertei interventii.
Īn afara posibilitatii ca o Īnalta Parte Contractanta al carei cetatean este reclamant sa prezinte observatii scrise si sa ia parte la audieri īn interesul bunei administrari a justitiei, presedintele Curtii poate invita orice Īnalta Parte Contractanta care nu este parte īn instanta sau orice persoana interesata, alta decāt reclamantul, sa prezinte observatii scrise sau sa ia parte la audieri.
Īn orice stadiu al procedurii Curtea poate sa decida scoaterea de pe rol a unei cereri, cānd: solicitantul nu doreste sa mai mentina cererea; litigiul a fost solutionat sau pentru orice alt motiv constatat de Curte care nu mai justifica continuarea examinarii cererii.
Cu toate acestea, daca respectarea drepturilor omului garantate prin Conventie si Protocoalele sale o cere, Curtea poate hotarī repunerea pe rol a unei cereri atunci cānd ea considera ca īmprejurarile o justifica.
Īn cazul īn care Curtea declara o cerere admisibila, procedeaza la examinarea cauzei īn conditii de contradictorialitate īmpreuna cu reprezentantii partilor si, daca este cazul, la o ancheta, pentru a carei desfasurare eficienta statele interesate vor furniza toate facilitatile necesare.
Curtea se pune la dispozitia celor interesati, īn scopul de a se ajunge la rezolvarea cauzei pe cale amiabila, pe baza respectarii drepturilor omului, astfel cum acestea sunt recunoscute īn Conventie sau īn Protocoalele sale.
Īn cazul īn care s-a reusit solutionarea prin buna īntelegere a cauzei, Curtea scoate cauza de pe rol printr-o decizie care se limiteaza Ia o scurta expunere a faptelor si a solutiei adoptate.
Hotarārea Camerei devine definitiva īn urmatoarele situatii:
a. atunci cānd partile declara ca ele nu vor cere retrimiterea cauzei īn fata Marii Camere;
b. la trecerea unui termen de trei luni de la data hotarārii, daca retrimiterea cauzei īn fata Marii Camere nu a fost ceruta;
c. atunci cānd colegiul Marii Camere respinge cererea de retrimitere formulata potrivit art. 43.
Hotarārile definitive trebuie publicate.
Īn situatia īn care, Curtea constata ca a avut loc o violare a Conventiei sau a Protocoalelor sale, iar dreptul intern al partii contractante nu permite decāt īn mod imperfect sa se īnlature consecintele acestei violari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila.
A se vedea, pe larg, Marin Voicu, "Curtea Europeana a Drepturilor Omului", Editura Juridica, Bucuresti, 2001, p. 23 si urm.
Printre primii judecatori figura si René Cassin, ce a prezidat-o īntre 1965 si 1968, si a continuat sa fie membru pāna īn ultima lui zi. Printre urmatorii presedinti se numara: Pierre-Henri Teitgen (1976-1980), Rolv Ryssdal (1980-1997), Rudolf Bernhardt (Presedinte pāna la instalarea noii Curti - 31.10.1998).
|
