DESPRE INFRACTIUNEA DE HARTUIRE SEXUALA

DESPRE INFRACŢIUNEA DE HĂRŢUIRE SEXUALĂ

CAPITOLUL I

CONŢINUTUL LEGAL sI CONDIŢII PREEXISTENTE

I.1 Continut legal

În legislatia penala româna, aceasta infractiune a fost incriminata relativ recent datorita factorilor cu care societatea noastra se confrunta dar si ca o dorinta de a armoniza într-o oarecare masura legislatia societatii noastre cu cea europeana.

Despre necesitatea modificarii unor infractiuni privitoare la viata sexuala s-au purtat discutii întemeiate atât în docrina cât si în comisiile parlamentare, discutii care dupa finalizarea lor au dus la incriminarea prin Legea nr. 61 din 16 ianuarie 2002 privind aprobarea O.U. 11511t1910l G nr. 89 din 2001 a infractiunii de hartuire sexuala.

În timp ce societatea nostra înainteaza în timp este tot mai rar faptul ca atât în România cât si în alte state un tot mai mare numar de indivizi abuzeaza de autoritatea sau influienta pe care le-o confera functia îndeplinita la locul de munca în asa fel încât prin acte repetate de amenintare sau constrângere sa poata obtine satisfactii sexuale.

Infractiunea de hartuire sexuala îsi are locul între infractiunile privitoare la viata sexuala si care sunt grupate sub acelasi titlu deoarece scopul pe care autorul îl urmareste este acelsi ca si în cazul violului de a obtine satisfactii de natura sexuala.

Hartuirea sexuala este o sintagma lansata pentru a descrie un comportament de natura sexuala cu caracter umilitor. Evolutia reglementarilor în aceasta privinta s-a facut pe un plan mai larg al combaterii discriminarilor de orice fel, ajungându-se, în final, la particularizarea infractiunii de hartuire sexuala asa cum apare aceasta fapta în reglementarea codului penal

Astfel constituie infractiune de hartuire sexuala, potrivit art. 223 alin. (1) Cod penal, hartuirea unei persoane prin amenintare sau constrângere în scopul de a obtine satisfactii de natura sexuala, de catre o persoana care abuzeaza de calitatea sau de influienta pe care i-o confera functia îndeplinita la locul de munca.

I.2 Conditii preexistente

A.   Obiectul infractiunii

A.1  Obiectul juridic

Obiectul juridic al acestei infractiuni, asa cum s-a aratat si în literatura de specialitate, este unul complex întrucât se pun în pericol mai multe categorii de relatii sociale, respectiv relatii sociale privitoare la viata sexuala a persoanei, relatii sociale a caror formare, dezvoltare si desfasurare sunt dependente de asigurarea bunului mers al servicilor apartinând autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor persoane juridice.

Prin urmare, infractiunea de hartuire sexuala are ca obiect juridic principal apararea drepturilor privitoare la viata sexuala a persoanei, legea prin incriminarea hartuirii sexuale ocrotind libertatea acestor relatii dupa bunul plac al fiecaruia atâta timp cât ele nu contravin legii.

Obiectul juridic secundar ocroteste valori legate de persoana umana, demnitatea acesteia, de vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii acesteia prin folosirea constrângerii fizice, fie de protejarea raporturilor sociale care se nasc din exercitarea unor activitati la locul de munca.

A.2 Obiectul material

Infractiunea nu are obiect material deoarece actiunea prin care se realizeaza elementul material nu este îndreptata asupra unui lucru, bun sau persoana, vatamându-l sau expunându-l unui pericol. Totusi atunci când infractiunea se realizeaza prin constrângere fizica, exercitata asupra victimei, corpul acesteia devine obiect material.

B.   Subiectii infractiunii

B.1 Subiectul activ

Infractiunea de hartuire sexuala se savârseste de catre o persoana care "abuzeaza de autoritatea sau influienta pe care i-o confera functia îndeplinita la locul de munca". Subiect activ este, deci, calificat sau propriu, fiind vorba de un functionar în sensul art. 162 Cod penal care se bucura de o anumita autoritate sau influenta asupra unor angajati din subordinea sa[2].Nu este necesar însa ca el sa faca parte din organele de conducere sau decontrol ale persoanei juridice, fiind suficent sa aiba putere de decizie asupra situatiei altor angajati .

În textul de lege nu se cere ca infractiunea sa se savârseasca la locul de munca al faptuitorului, ci în legatura cu pozitia sa de superioritate asupra victimei, conferita de functia îndeplinita.

Autoritatea sau influenta de care dispune subiectul activ trebuie sa fie relativa la atributiile sale de serviciu, caci daca el se foloseste de un alt gen de autoritate sau influenta spre a ameninta sau constrânge victima, fapta ar putea sa întruneasca continutul constitutiv al infractiunii de santaj; în acest caz hartuirea nu mai întruneste trasaturile art. 223 alin. 1 Cod penal.

B.2 Subiectul pasiv

Subiectul pasiv al infractiunii, întotdeauna, este o persoana angajata si aflata sub autoritatea sau influienta profesionala a subiectului activ, indiferent daca angajarea are la baza un contract de munca sau o conventie civila.

Exista infractiune si când victima se afla sub influienta autorului în alt mod decât acela acre ar rezulta nemijlocit din atributiile de serviciu ale acestuia, caz în care nu exista o subordonare ierarhica, dar exista influenta prevazuta în art. 223 alin. 1. Este de observat si faptul ca este vorba de raporturi distincte la locul de munca a caror legatura determina influenta ceruta de lege.

Daca autorul conditioneaza angajarea unei persoane de obtinerea satisfactiilor de natura sexuala, victima nu va întruni calitatea de a fi subiect pasiv, deoarece nu se afla în raporturi de munca cu faptuitorul, nefiind înca angajata într-un post dein structura persoanei juridice respective, caz în care , eventual, va exista infractiunea de santaj dar nu cea prevazuta în art 223 alin. 1.

CAPITOLUL AL II - LEA

CONŢINUTUL CONSTITUTIV

II.1 Latura obiectiva

Sub aspectul elementului material infractiunea prevazuta în art. 223 alin. 1 Cod penal se realizeaza printr-o actiune de hartuire a unei persoane în scopul de a obtine satisfactii de natura sexuala .

Legea penala nu explica semnificatia verbului "a hartui" sexual pe cineva dar în dictionarul explicativ al limbii române este definit ca: a necaji pe cineva, a nu-i da pace, a se lua la cearta, a da atucuri repetate de mica amploare, a cicali, a pisa pe cineva .

Actiunea de hartuire sexuala se poate realiza prin mijloace variate: oral, în scris, prin semne, atitudini gesturi, direct au nemijlocit, formulate explicit sau abuziv în scopul obtinerii de satisfactii sexuale .

Actiunea descrisa în textul de lege trebuie sa fie savârsita în una din cele doua modalitat alternative expres si limitativ prevazute de lege: prin amenintare sau constrângere.

Amenintarea, ca modalitate alternativa de savârsire a infractiunii de hartuire sexuala, spre deosebire de semnificatia pe care i-o confera dispozitiile art. 210 Cod penal, are o sfera mult mai cuprinzatoare primind semnificatie juridica în raport de fiecare caz în parte. Amenintarea poate face referire fie la savârsirea unei infractiuni fie la o fapta pagubitoare. Amenintarea poate fi savârsita pe cale orala sau pe cale scrisa si poate fi transmisa victimei nemijlocit sau printr-o altaa persoana,si ea trebuie sa fie apta sa produca o temere, o alarmare victimei ori de a îngrijora victima deoarece temerea ei este în legatura cu o alta persoana cu care victima se afla în anumite relatii.

A constrânge ca modalitatee de realizare a infractiunii înseamna a obliga o alta persoana sa faca ceea ce i se cere, în scopul de a obtine satisfactii de natura sexuala. Daca, însa, prin constrângerea fizica se înfrânge rezistenta fizica victimei si se produce raportul sexual fapta va constituii infractiunea de viol, în forma tentativei sau a faptei consumate. Deoarece la fel ca notiunea de "act sexual" si notiunea "satisfactii de natura sexuala" are o sfera de cuprindere foarte vasta cu legaturi în plan sexual, de la individ la individ, savârsirea ei prin constrângere poate pune în discutie savârsirea altei infractiuni decât cea de hartuire sexuala, cum ar fi pe lânga viol ti cele de santaj, perversiunesexuala sau coruptie sexuala.

Pentru întrunirea elementelor constitutive ale infractiuni se mai cere ca autorul sa abuzeze de autoritatea si influienta pe care i-o confera functia îndeplinita la locul de munca, sa depaseasca limitele legale atribuite de lege.

Prin "autoritate" se întelege putere de drept de a da dispozitii, de a-i impune cuiva ascultare, organ al puterii de stat competent sa emita dispozitii cu caracter obligatoriu, reprezentant al puterii destat .

Prin "influenta" se întelege actiunea pe care o exercita o persoana asupra alteia si care poate duce la schimbarea caracterului, a conceptiilor acesteia, prestigiu sau autoritatea de care se bucura .

Textul incriminator al infractiunii de hartuire sexuala are drep scop reprimarea unui abuz de putere din partea celui care detine o calitate la locul de munca deoarece, faptuitorul poate supune victima, la locul de munca, datorita autoritatii sau influentei functiei, unui regim de munca extenuant, pagubitor fizic si exagerat de sever, sau îi poate crea dificultati nejustificate în raport cu specificul postului adica sa-i repartizeze constant sarcinile cele mai grele, care solicita energia fizica si psihica a victimei peste normal, ori poate sa-i aplice mustrari sau alte sanctiuni disciplinare nejustificate, ori sa-i creeze un mediu de munca stresant sau înjositor. Daca aceste acte vor constitui si abuz în serviciu atunci infractiunea va putea fi retinuta în concurs cu infractiunea de hartuire sexuala.

Prin intermediul urmarii imediate se creeaza o stare de fapt contrara celei necesare pentru aasigurarea libertatii si inviolabilitatii sexuale a peroanei. Aceasta stare constituie o atingere adusa libertatii sexuale dar si a relatiilor sociale privitoare la aceste valori. Tot prin intermediul urmarii imediate se încalca onoarea si demnitatea victimei.

Legatura de cauzalitate dintre fapta care constituie elementul material al infractiunii de hartuire sexuala si urmarea imediata, socialmente periculoasa, trebuie sa existe. Legatura de cauzalitate este dovedita prin însasi stabilirea infractiunii.

II.2 Latura subiectiva

Forma de vinovatie cu care se savârseste infractiunea de hartuire sexuala este intentia directa calificata prin scop deoarece faptuitorul actioneaza cu copul de a obtine satisfactii de natura sexuala.

Daca fapta nu se realizeaza în scopul de a obtine satisfactii de natura sexuala atunci ea va constituii infractiunea de abuz în serviciu.

CAPITOLUL AL III - LEA

FORME. MODALITĂŢI

III.1 Forme

Actele premergatoare si tentativa, desi sunt posibile, legiuitorulle-a lasat în afara ariei de incriminare. Infractiunea se consuma în momentul realizarii actiunii de hartuire sexuala si crearii unei stari de pericol privind libertatea si inviolabilitatea sexuala a victimei.

Pentru consumarea infractiunii nu este necesar ca faptuitorul sa obtina satisfactiile de natura sexuala ci doar ca acesta sa hartuiasca victima în vederea realizarii acestui scop.

Hartuirea presupune o activitate de durata, putând îmbraca forma infractiunii continue succesive, astfel ca este susceptibila de epuizare în momentul încetarii activitatii infractionale.

III.2 Modalitati

Infractiunea de hartuire sexuala cunoaste doua modalitati normative, respectiv hartuirea realizata prin constrângere si cea realizata prin amenintare. Fiecare modalitate normativa, la rândul ei, poate corespunde unei varietati de modalitati faptice de realizare.