I.Scurte precizari teoretice
1.Notiune.Enumerare.Dezmembramintele sunt drepturile reale principale rezultate din separarea atributelor componente ale dreptului de proprietate.
Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt urmatoarele :
a) dreptul de uzufrct;b)dreptul de uz; c)dreptul de abitatie; d)dreptul de servitute;e)dreptul de superficie;f)dreptul real de folosinta.
2. Dreptul de uzufruct.
2.1.Definitie.Caracterele juridice.Codul civil defineste uzufructul in art.517 ca fiind: " dreptul de a se bucura cineva de bunurile ce sunt proprietatea altuia, intocmai ca insusi proprietarul lor, insa cu indatorirea de a le conserva substanta." In definitia legala a uzufructului sunt surprinse numai doua din caracterele juridice ale acestui drept :
este un jus in re aliena ( "bunurile ce sunt proprietatea aluia") ;
nu contine facultatea de a dispune de lucru ("insa cu indatorirea de a le conserva substanta"). In plus, uzufructul prezinta si urmatoarele caractere:
este un drept real principal, opozabil erga omnes, din aceasta perspectiva se deosebeste de dreptul de folosinta a unui lucru rezultat dintr-o locatiune , care este un drept de creanta;
este temporar prin esenta sa ;
este intuitu personae si incesibil.
Raportul dintre dreptul de proprietate si uzufruct poate fi reprezentat in felul urmator:
- usus
uzufructul
- fructus
dreptul de
proprietate
-abusus nuda proprietate
2.2.Felurile de uzufruct in functie de bunurile- obiect al dreptului:
-uzufruct asupra bunurilor-corporale( mobile si imobile, art.520 C.civ.)
- incorporale ;
-uzufruct-cu titlu particular ( un bun ut singuli)
- cu titlu universal ( o fractiune dintr-o universalitate de bunuri))
- universal ( o universalitate de bunuri) ;
uzufruct asupra bunurilor- neconsumptibile ( = regula)
consumptibile ( = exceptia,cvasiuzufruct, art.526 C.civ.)
2.3.Constituirea uzufructului poate avea loc prin urmatoarele moduri:
a)Prin acte juridice:
prin conventie ( in mod direct sau indirect):uzufructul constituit printr-o donatie este un act solemn, presupunand asadar, incheierea formelor necesare;
uzufructul se constituie prin vanzare, schimb, tranzactie, etc, in conditile art.971 si 1295 C civ., iar intre parti contactul se va incheia chiar daca predarea lucrului nu a avut loc;
cand uzufructul se constituie asupra unui imobil prin acte intre vii( donatie, vanzare, etc.) el nu va fi opzabil tertilor decat prin inscriere in cartea funciara;
- prin testament- uzufructul se va constitui numai cu respectarea formelor cerute pentru valabilitatea testamentului in speta.
b) Prin uzucapiune (intrucat prescriptia este un mod de a dobandi proprietatea, deci si a a unui dezmembramant al acesteia); prin uzucapiunea de 30 de ani sau de 10-20 de ani( cand exista buna -credinta si un titlu de uzufruct care nu emana de la adevaratrul proprietar).
Cu privire la bunurile mobile corporale, uzufructul se dobandeste prin "prescriptia instantanee", in baza art.1909 C.civ, in ipoteza incare un non dominus a concedat unui tert de buna credinta un uzufruct asupra unui bun mobil.
2.4.Drepturile si obligatiile uzufructuarului:
a) Drepturile uzufructuarului:
de a cere predarea in folosinta a bunului ( printr-o actiune confesorie sau printr-o actiune personala izvorata din contract);
de a se folosi de lucru si de a-i culege fructele ( art.517 si 521 C.civ.);
de a ceda beneficiul ( emolumentul) dreptului sau de uzufruct( art.534 c.civ.)
de a introduce actiune posesorie pentru apararea dreptului de uzufruct.
b) Obligatiile uzufructuarului:
- de a proceda la inventarierea mobilelor si constatarea starii imobilelor( art.540 C.civ.);
de a da cautiune ( art.541 C.civ.);
- de a se folosi de lucru ca un bun proprietar ( art.541 C.civ.);
- de a aduce la cunostinta nudului proprietar orice incalcari sau uzurpari ale dreptului acestuia ( art.554 C.civ.);
- de a respecta si a continua modul de folosire a lucrului stabilit de proprietar(art.517 C.civ.);
- de a suporta anumite cheltuieli si sarcini ale lucrului( art.548-549 c.civ.).
2.5. Drepturile si obligatiile nudului proprietar:
a) Drepturile nudului proprietar:
de a dispune de lucru, cu respectarea atriburelor ce apartin uzufructuarului( art.561 C.civ.);
de a beneficia de productele lucrului;
de a exercita toate actiunile care intereseaza dreptul de proprietate asupra lucrului;
de a introduce o actiune in justitie prin care uzufructuarul sa fie obligat la executarea obligatiilor ce-i revin sau la plata de daune-interese.
b) Obligatiile nudului proprietar : acesta nu are , in principiu , nici o obligatie pozitiva;
in unele cazuri, de a garanta pe uzufructuar impotriva evictiunii;
intotdeauna are o obligatie negativa, de a a nu-l tulbura pe uzufructuar.
2.6.Stingerea uzufructului:
la moartea uzufructuarului sau la expirarea termenului pentru care a fost constituit (art.557 C.civ.);
prin consolidare ,prin neuz sau prescriptie extinctiva, prin pieirea totala a lucrului (art557 C.civ.);
datorita abuzului de folosinta ( art.558 c.civ.);
prin renuntarea uzufructuarului la dreptul sau;
prin exproprierea pentru utilitate publica( art.28 alin.3 L nr.33/1994).
3.Dreptul de uz si dreptul de abitatie.
Asemanari :-sunt varietati ale dreptului de uzufruct;
- titularul dobandeste dreptul de a folosi lucrul si de a-i culege fructele numai pentru nevoile lui si ale familiei sale;
-consituirea, exercitarea si stingerea lor au loc dupa regulile prevazute la uzufruct( art.565-567 C.civ.).
Deosebiri:- dreptul de abitatie are ca obiect o casa de locuit( art.572 C.civ.);
-este reglementat un drept special de abitatie in favoarea sotului supravietuitor care nu are locuinta proprie( Legea nr.319/1944).
4.Dreptul de servitute.
4.1.Definitie si caractere juridice.Codul civil defineste servitutea in art.576: "o sarcina impusa unui imobil, pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt stapan."[4]
Caracterele juridice ale servitutii:
-este un drept real principal imobiliar;
-presupune existenta a doua imobile( fondul dominant si fondul aservit) ce apartin la doi proprietari diferiti;
-este un accesoriu al fondului caruia ii profita ( fondul domunant);
-are un caracter perepetuu;
-este indivizibila.
4.2.Clasificarea servitutilor.
a)-dupa natura fondului (art.621 c.civ.), servituti - rurale (in folosul terenurilor)
-urbane(in folosul cladirilor);
b)-dupa modul de execitare(art.622C.civ.), servituti -continue
-necontinue;
c)-dupa modul de a sa manifesta in exterior(art.622C.civ.),servituti-aparente
-neaparente
d)-dupa modul de constituire(art.577 c.civ.), servituti :
-naturale:servitutea de scurgere a apelor naturale(art.578C.civ.),servitutea izvoarelor(art.579), dreptul de granituire(art.584), dreptul de ingradire(art.585);
-legale: distanta plantatiilor(art.607), distanta si lucrarile intermediare pentru anumite constructii(art.610),servitutea de vedere(art.611-613),servitutea de picatura strasinilor( art.615),servitutea de trecere(art.616-619).
Servitutile naturale si legale nu sunt considerate adevarate servituti, ci doar limitari ale exercitiului dreptului de proprietate. [5]
-prin fapta omului.
4.3.Servitutile stabilite prin fapta omului sunt considerate adevarate servituti;se constituie prin :
a)-titlu (art.624 C.civ.)
b)-prin uzucapiune; conform art.623 numai servitutile continue si aparente;
Aceasta limitare este criticata in doctrina[6] ; ea ar putea fi explicata prin faptul ca adevaratul proprietar nu ar putea observa exercitarea posesiei asupra servitutilor neaparente sau necontinue;
Se prescrie nu numai dreptul de servitute, ci si modul de exercitare a servitutii, conform art.641;
c) -prin destinatia proprietarului (art.625 ).
4.4.Exercitarea dreptului de servitute.
a)Drepturile proprietarului fondului dominant:
-de a folosi servitutea;
-de a efectua lucrarile necesare asigurarii existentei si conservarii servitutii(art.630);
-de a exercita si servitutea accesorie;
- de a exercita actiunea confesorie precum si actiunea posesorie(art.675 C.pr.civ.).
b)Obligatiile proprietarului fondului dominant:
-de a exercita servitutea numai in limitle stabilite prin titlu(art.635);
-de a nu face nimic de natura a agrava servitutea;
c)Drepturile proprietarului fondului aservit:
-de a instraina bunul sau de a-l greva cu sarcini;
-de a pretinde despagubiri de la titularul servitutii;
-de a abandona fondul la dispozitia titularului servitutii;
-de a exercita actiunea negatorie de servitute;
d)Obligatiile proprietarului fondului aservit:
-de a se abtine de la orice act de natura a impiedica execitiul servitutii;
-de a efectua lucrarile asumate pentru exercitarea si intretinerea servitutii.
4.5.Stingerea servitutilor.
a) -cauze generale de stingere: modurile de desfiintare a titlului de constituire (anulare, revocare, rezolutiune, etc);
b) -cauze speciale ( art.636-643 c.civ.):imposibilitatea materiala de exercitare, confuziunea, neuzul(prescriptia extinctiva)si exproprierea bunului pentru utilitate publica ( art.28 alin.3 L33/1994).
5.Dreptul de superficie.
5.1.Definitie.Caracteristici.Nu exista o definitie legala a dreptului de superficie ; definitia doctrinara :dreptul de superficie este acel drept ce consta in dreptul de proprietate pe care -l are o persoana - superficiarul- asupra constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari care se afla pe o suprafata de teren ce apartine altei persoane, terenasupra caruia superficiarul va avea un drept de folosinta.
Dreptul de superficie apare ca o derogare de la regula inscrisa in art.492.c.civ.;
Caracterele juridice :
-este un drept real imobiliar;
-este perpetuu;
-este imprescriptibil.
5.2.Constituirea dreptului de superficie:
prin conventia partilor( nu este necesara forma autentica );
prin testament;
prin uzucapiune;
prin lege, ca o consecinta a art.30 C.fam.
5.3.Exercitarea dreptului de superficie.
-superficiarul -exercita atributele dreptului de proprietate asupra plantatiilor, constructiilor ;
- are drept de folosinta asupra terenului;
-poate transmite prin acte juridice dreptul sau de superficie.
5.4.Stingerea dreptului de superficie.
prin pieirea sau desfiintarea constructiiilor sau plantatiilor;
prin confuziune;
prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica a terenului si/sau a constructiilor.(art.28 alin.3 L33/1994)
II. Rezolvati umatoarele spete :
1)La 23 septembrie 1961 printr-un act īncheiat īn forma autentica, A., proprietarul unui teren īn suprafata de 1.000 m2 situat īn intravilan si a carui latura nordica se afla la sosea vinde lui B., C. si D. īn cote indivize egale un lot de 600 m2 situat īn partea dinspre latura sudica a terenului, latura la care lotul se īnvecineaza cu o alta proprietate.
Conform art.4 din contract, "vānzatorul recunoaste cumparatorilor dreptul de a trece pe terenul sau pentru a iesi la sosea īn baza art.620 C.civ.". Īn fapt, cumparatorii nu au intrat īn posesia terenului vāndut pāna īn anul 2000 cānd D. a vāndut cota sa indiviza catre X. Acesta din urma a intrat īn posesia terenului dupa 2 ani de la īncheierea contractului.
Īn īncercarea de a iesi la sosea pe terenul ce apartinuse lui A. si care, īntre timp, fusese vāndut lui Y., X. a īntāmpinat rezistenta acestuia din urma, motivata de faptul ca dreptul de trecere pretins nu fusese mentionat nici īn contractul dintre dintre D. si X. si nici īn cel īncheiat īntre A. si Y.
Aratati ce actiune ar putea introduce X. pentru a obtine trecerea pe terenul lui Y.
Fiind deranjat de faptul ca A., vecinul sau, īsi exercita abuziv dreptul de a trece pe terenul sau spre a ajunge la strada, B., proprietarul terenului pe care se face aceasta trecere, blocheaza, la data de 13.01.1958, accesul lui A. pe acest din urma teren, zidind poarta ce facea legatura dintre terenuri.
A. īl someaza pe B. sa renunte la aceasta masura angajāndu-se, totodata, sa-si exercite, pe viitor, trecerea īn conditii mai convenabile pentru B., īnsa, īn conditiile īn care acesta din urma nu se conformeaza, A. īncheie, dupa doi ani, cu alti doi proprietari de terenuri din vecinatate, X. si Y., o conventie prin care obtine dreptul de a trece pe acele terenuri pentru a ajunge la aceeasi strada, īn urmatoarele conditii : trecerea se face numai īntre orele 10,00-11,00 si 18,00-19,30, pentru o suma lunara egala cu chiria ce se plateste pentru un apartament cu doua camere dintr-un cartier rezidential.
La 22.01.1992, A. vinde terenul sau lui B. Cumparatorul intra īn posesie fara a schimba situatia īn ce priveste poarta zidita dintre cele doua proprietati. Dupa trei ani, B. vinde acelasi teren lui X. care, la doua saptamāni de la īncheierea contractului, solicita vānzatorului sa īi asigure accesul la strada, reamenajānd poarta īn mod corespunzator poarta dintre cele doua terenuri. Fata de refuzul lui B., X. introduce o actiune īn justitie.
Care este natura actiunii, ce aparari ar putea formula pārātul spre a obtine respingerea ei, ce solutie va pronunta instanta si cu ce motivare ?
La 25.02.1993 se īncheie, printr-un īnscris sub semnatura privata, un contract de constituire a dreptului de uzufruct asupra unui teren agricol, īntre A. si B. Conform contractului, B. beneficia de acest drept pāna cānd fiul sau, X. īmplinea vārsta de 25 de ani, sub conditia de a urma studiile universitare, considerāndu-se ca, de la acea data, X. nu ar mai fi avut nevoie de veniturile tatalui sau pentru se īntretine.
Cu un an īnainte de a īmplini vārsta aratata, X. decedeaza. Dupa doi ani de la acest deces, W., mostenitorul lui A., introduce o actiune prin care solicita obligarea lui B. la predarea terenului, precum si la plata contravalorii folosintei terenului de care a fost lipsit de la data decesului lui X.
Pe cale de cerere reconventionala, B. se opune la admiterea actiunii īn ce priveste contravaloarea lipsei de folosinta si, īn plus, pretinde sa fie lasat a culege pentru sine ultima recolta si, de asemenea, sa fie despagubit pentru investitia efectuata constānd īn instalarea unui sistem modern de irigatii.
Ce solutie pronunta instanta si cu ce motivare ?
4)La 25 ianuarie 2003 X. si Y. va solicita o consultatie cu privire la diferendul dintre ei, pe de o parte, si Q., proprietar al unui teren agricol, pe de alta parte. Īn fapt, acesta din urma a constituit la 23 septembrie 1996 un drept de uzufruct īn favoarea lui A. pe termen de 10 ani.
La 1 ianuarie 1997, fara a cere īn prealabil acordul lui Q., A. a īncheiat cu B. un contract de arendare avānd ca obiect terenul agricol respectiv. Prin contract se stabilea o arenda anuala de 30 milioane lei care trebuia sa fie platita pe data de 31 decembrie a fiecarui an.
Pe 21 iunie 2001, A. decedeaza, lasānd ca mostenitori pe X. si Y. si fara a fi īncasat vreo suma de bani īn baza contractului de arendare. Aflānd la 5 ianuarie 2003 despre existenta uzufructului si a arendarii, X. si Y. īi cer lui B. plata unei sume de 180 de milioane lei cu titlu de arenda pentru perioada 1997-2002. B. se opune la aceasta cerere aratānd ca a platit deja aceasta suma lui Q. cu doua zile īn urma.
Aratati argumentat ce fel de actiune ar putea sa introduca X. si Y. pentru a intra īn posesia sumei pretinse si evaluati sansele de admitere a acestei actiuni.(stete ex.2003)
. a) Intre A si B intervine la 18.10.1995 un contract de uzufruct viager cu privire la un imobil- casa de locuit- , proprietatea lui A.
In septembrie 1997, la intoarecerea din concediul petrecut in strainatate, B il gaseste pe X instalat in casa impreuna cu intreaga lui familie, pretinzand ca ar fi adevaratul proprietar al imobilului.
B este nevoit sa formuleze actiune in justitie impotriva lui X , solicitand sa i se lasa in deplina posesie imobulul respectiv.Avocatul paratului cere instantei introducerea in cauza a lui A , cosiderandu-l pe B doar un detentor precar ce nu are calitatea procesuala activa necesara.
Cerinte :
Analizati apararea paratului conform careia uzufructuarul are calitatea unui detentor precar.
Ce fel de actiune are la indemana uzufructuarul impotriva tertilor ?
Dar nudul proprietar ?
b) In situatia in care imobilul- obiect al uzufructului - ar fi fost ocupat de A (nudul proprietar), aratati ce actiuni ar avea la indemana B ( titularul dreptului de uzufruct).
I)Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze (a si b).
2)Exista vreo diferenta in ceea ce priveste solutionarea lor in fiecare caz in parte?
Cerinte :
a)Calificati natura juridica a actiunii lui AC si termenul inlauntrul caruia poate fi introdusa cu succes.
b)Precizati ce drept poate invoca paratul pentru a-si motiva ocuparea imobilului .
c) Solutionati cererea introdusa de AC.
10. Prin actiunea inregistrata sub nr.x/2000depusa la judecatoria sectorului y din Bucuresti, reclamantul A a solicitat rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare a unui imobil -casa de locuit- incheiat cu paratul B, contract autentifiat sub nr.1290/25.08.1998.
In motivarea cererii sale, reclamantul arata ca B nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul mentionat, si anume, de a respecta folosirea de catre A - cu titlu viager- a unei camere plus dependinte din imobil; A demonstreaza cu martori ca paratul ii aplica rele tratamente cu scopul de a-l determina sa paraseasca imobilul.
Cerinte:
a)Calificati dreptul pe care il are reclamantul asupra imobilului in litigiu.
b)Ce actiune are la indemana A pentru apararea dreptului sau?Solutionati cererea lui A.
11.a) Intre A si B s-a incheiat la 15.10.1972 un antecontract de vanzare-cumparare cu privire la un teren intravilan proprietatea lui A, urmat de predarea ternului si de plata pretului.
Imediat dupa incheierea respectivului act juridic, B incepe lucrarile la construirea unei case de locuit; in decembrie 1973 A decedeaza , iar mostenitorii lui nu sunt de acord sa perfecteze contractul cu B, astfel incat, in 1976 acesta formuleaza o actiune in justitie pentru a fi recunoscut ca proprietar asupra imobilului format din teren plus constructie.
Cerinte :
a) Rezolvati problemele de drept din speta, cu observarea legilor aplicabile.
b)Solutionati speta potrivit legislatiei actuale.
a) In anul 2000, sotii AB si AC - proaspat casatoriti- se hotarasc sa inceapa lucrarile de construire a unui imobil tip vila pe terenul care a fost donat de parintii lui Ab acestuia in 1995.
O parte din materialele de constructie au fost donate de catre nasii familiei A, care sunt asociati la o firma de constructii, cealalta parte urmand a fi achizitionata de catre soti impreuna.
Cerinte :
1)Prezentati ce dreptuiri au sotii asupra terenului si respectiv, asupra constructiei.
2) Raspundeti la aceeasi cerinta pentru ipoteza in care materialele de constructii ar fi fost procurate de catre AB inca din anul 1998.
III. Literatura juridica
Comentati urmatoarele citate:
a)"Rezumam aici deosebirile dintre obligatia personala, dreptul de uz real si servitutea reala .
Obligatia exista independent de posesia unui imobil de catre creditor. Ea poate avea drept obiect principal o prestatie pozitiva. Ea se trasnmite in mod pasiv mostenitorilor debitorului si in mod activ mostenitorilor creditorului, fara a se transmite dobanditorilor cu titlu particular ai fondurilor debitorului si creditorului.
Dreptul de uz exista de asemenea independent de posesia unui imobil de catre uzuar. Insa proprietarul imobililui lovit de acest drept nu poate fi tinut la o prestatie pozitiva. Dreptul nu se transmite in mod pasiv mostenitorilor proprietarului grevat, ... dar se transmite in schimb tuturor dobanditorilor, cu titlu universal sau particular ai imobilului.
Servitutea reala, ca si dreptul de uz, nu poate avea ca obiect principal o prestatie personala pozitiva si nu se transmite mostenitorilor proprietarului care nu iau posesia imobilului grevat. Insa ... servitutea necesita posesia unui imobil ... , este perpetua prin natura ei si nu poate fi cedata independent de fond. "(C.Hamangiu, I.Rosetti-Balanescu,Al.Baicoianu)[8]
b)"Servitutile au fost inventate pentru marirea utilitatii anumitor bunuri.Felul serviciului pe care fondul aservit il face fondului dominant nu este determiant de lege; poate varia de la caz la caz.In art.637 Codul ( francez,art.576 C.civ.rom.-n.n.) nu se mentioneaza decat uzul si utilitatea; cei doi termeni par sinonimi.Se recunoaste in mod unanim ca servitutea poate fi stabilita pentru simplul agrement al fondului dominant.Astfel este servitutea de prospect care impiedica un proprietar de a construi sau planta , pentru a-l menaja pe vecinul sau in legatura cu privelistea de care de bucura. .....
Servitutea de trecere (subl.n) este acordata de lege in virtutea exploatarii fondurilor... ....exploatarea industriala trebuie luata in considerare in acelasi fel cu exploatarea agricola.Proprietarul poate reclama trecerea atat pentru exploatarea unei cariere, a unui zacamant,... a unui stabiliment industrial, cat si pentru cultura cartofilor.Trebuie mers chiar mai departe. Proprietarul unui fond inchis este liber sa-l exploateze cum doreste si a-i aduca orice inovatie pe care o considera utila, de a mari, de exemplu stabilimentul industrial reclamand, pe cale de consecinta, un nou pasaj de trecere , daca cel initial a devenit insuficient."(M.Planiol,G.Ripert)[9]
c)Uzufructuarul "ar putea, dupa parerea tuturor, sa faca modificarile care, fara a tinge forma lucrului, ar tinde numai a-l imbunatati si a-i mari valoarea, de exemplu: sa zugraveasca peretii imobilului..., sa-i imbrace in tapete, sa aseze parchete, etc.
El n-ar putea insa, in principiu,fara consimtamantul nudului proprietar, sa schimbe configuratia externa a casei supusa uzufructului, nici distributia interioara a partamentelor.Astfel, el n-ar putea sa mareasca sau sa micsoreze ferestrele imobilului, fie ca pentru aceasta ar trebui sa se atinga de peretii cei grosi, fie ca stapanul casei....ar prefera sa aiba fereste mari sau mici.
A fortiori, el n-ar putea sa darame o cladire, neque villam diruere,sa sa taie copacii roditori.El n-ar putea,... sa aseze un uluc sau un conduct de apa sau sa strice peretii.Tot astfel, el n-ar putea, cel putin dupa unii, sa transforme o vie sau o livada intr-un pamant de aratura, sau vice-versa, aceasta ne mai insemnand a se folosi, ci a abuza de folosinta sa.( art.558).
Uzufructuarul ar putea insa, dupa parerea tuturor, sa faca constructiile necesare la folosinta sa, precum: hambare, cosare, etc., si a fortiori, deci, sa sfarseasca constructiile incepute de altii in acest scop.El ar putea chiar sa cladeasca o uzina pe fondul supus uzufructului, daca aceasta ar fi mijlocul de a trage foloase mai mari din produsul fondului."( D.Alexandresco)[10]
d)"Sarcina de a conserva substanta, salva rerum substantia, prilejuieste discutii doctrinalede cea mai mare densitate.Nimic uimitor in asta, de vreme ce controversele dateaza din dreptul roman iar autorii Codului civil au refuzat sa le transeze.
Doua conceptii principale ale substantei se opun: cea materiala si cea functionala.Dupa prima conceptie, substanta de conservat ar putea fi materia din care se compune lucrul sau forma sa constitutiva.Multe schimbari de destinatie par a fi astfel posibile; transformarea unui imobil de locuit intr-un loc de exercitare a unei profesii nu presupune intotdeauna amenajari ale materiei sau ale formei.Conceptia functionala este mai restictiva: ea impune conservarea <manierei de a fi intr-unanumit fel a lucrului>, a <ansamblului principalelor calitati care fac lucrul potrivit pentru un anumit uzaj>.In mod insensibil, aceste interpretari sfarsesc prin a interzice schimbarile in folosinta lucrului. "(C.Atias)[11]
Bibliografie minimala
C. Bīrsan, "Drept civil. Drepturile reale principale", Ed. ALL Beck, Bucuresti, 2001,p.269-305.
2.V.Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale", vol.I,Humanitas,Bucuresti,2004, p.465-553.
Servitutea nu apare ca o dezmembrare a dreptului de proprietate, ci ca o limitate a exercitiului acestuia.(C.Birsan,op.cit.,p.280);
Astfel, se considera ca"in realitate nu exista o buna justificare a regulilor art.623 si 624.Ele se aplica numai prin faptul ca autorii Codului Napoleonian... au vrtu sa faca o tranzactie intre diferitele obiceiuri ale vechiului drept francez , dintre care unele inlaturau prescriptia pentru toate servitutile, iar altele, dimpotriva, o admiteau pentru toate servitutile.Legiuitorul codului nostru ar fi fost mai bine inspirat daca admitea uzucapiunea pentru toate servitutile, supunand numai posesia lor la regulile generale ale posesiei, relative la continuitate si neclandestinitate.In acest fel, proprietarul care ar fi pretins ca folosinta exercitata de altul pe fondul sau este precara , fiindca se exercita cu titlu de toleranta sau de pura facultate, ar fi avut sarcina sa dovedeasca precaritatea". (C.Hamangiu, I.Rosetti-Balanescu,Al.Baicoianu,op.cit,p.288-289).
|
