DIFICULTAJI INTAMPINATE IN CERCETAREA UNEI INFRACTIUNI DE OMOR DATORATE, IN PRINCIPAL, ABILITATII DEOSEBITE A AUTORULUI

DIFICULTĀJI ĪNTĀMPINATE ĪN CERCETAREA UNEI INFRACŢIUNI DE OMOR DATORATE, ĪN PRINCIPAL, ABILITĂŢII DEOSEBITE A AUTORULUI

1. CERCETAREA LOCULUI FAPTEI

Cercetarea locului sav rsirii unei infractiuni de omor sau a oricarei infractiuni ndreptate mpotriva vietii prezinta o importanta deosebita n cadrul urmaririi penale, n sensul parcurgerii unor etape obligatorii si utilizarii corecte si operative a procedeelor tehnico-criminalistice si tactico-penale.

Prin specificul sau, cercetarea omorului impune desfasurarea de activitati, investigatii stiintifice complexe, sub coordonarea procurorului, care, potrivit legii, este obligat sa efectueze urmarirea penala n cazul infractiunii de omor.

n final, toate aceste activitati conduc la stabilirea corecta a conditiilor de fapt n care a fost comis omorul, la identificarea vic­timei (atunci c nd acest lucru nu este cunoscut) si la stabilirea identitatii autorului infractiunii.

Totusi, n activitatea practica exista cazuri n care, desi cercetarea locului faptei a fost efectuata respect ndu-se cu rigurozitate metodele criminalistice, nu au putut stabili conditiile exacte n care a fost comis omorul, mobilul infractiunii si lucrul cel mai impor­tant, identitatea faptuitorului.

Cazul nregistrat sub numarul de dosar 123/P/2000 al Parchetului de pe l nga Tribunalul Alba ne prilejuieste expunerea modului n care s-a desfasurat cercetarea locului faptei privind o infractiune de omor sav rsita asupra victimei B.M., al carei cadavru a fost descoperit n baia apartamentului sau.

n dimineata zilei de 1 martie 2000, am fost sesizati de catre organele de politie din cadrul I.P.J. Alba ca ntr-un apartament situat n mun. Alba lulia a fost descoperita victima B.M., de sex ffeminin, n v rsta de 48 de ani.

Cu maximum de operativitate a fost constituita echipa de cercetare condusa de catre procurorul criminalist, nsotit de medicul legist si de specialisti criminalisti din cadrul I.P.J. Alba.

Pentru a se evita posibilitatea distrugerii unor urme si modificarea pozitiei obiectelor din preajma cadavrului, s-a luat masura pregatitoare a asigurarii pazei locului sav rsirii faptei si a mprejurimilor acestuia.

Ajung ndu-se la fata locului, s-a constatat ca apartamentul victimei era situat la etajul I al unui bloc de locuinte dintr-un carti­er al municipiului Alba lulia. Primele relatii au fost furnizate de catre organele de politie care, n urma sesizarii primite din partea ujnei colege de serviciu a victimei despre absenta nefireasca a acesteia de la locul de munca n ziua respectiva, s-au deplasat la domiciliul indicat.

Aici, au constatat ca usa apartamentului era ncuiata, iar la solicitarile insistente de a se deschide nu a raspuns nimeni. Prin geamul bucatariei s-a putut observa ca aragazul functiona. Fata de aceasta stare de fapt, cunosc ndu-se ca victima locuia sin­gura, organele de politie au patruns n apartament prin spargerea geamului de la bucatarie.

n baia apartamentului a fost descoperit cadavrul lui B.M., fapt ce a determinat anuntarea de ndata a organelor competente.

La sosirea echipei a fost pusa n aplicare una din regulile importante ale cercetarii locului faptei, si anume au avut acces n cadrul c mpului infractional doar procurorul criminalist si medicul legist.

Cercetarea propriu-zisa a locului faptei a debutat cu faza statica a acestuia si a cuprins urmatoarele etape:

- s-a constatatt ca locul faptei nu a suferit modificari p na la momentul sosirii echipei de cercetare;

- s-a constatat decesul victimei B.M. de catre medicul legist, n prezenta procurorului, iar n urma examinarii externe a cadavruliu s-a emis o prima concluzie n sensul ca decesul a survenit n urma unor multiple lovituri aplicate craniului - heteroa-gresiune;

- s-au obtinut unele date succinte cu privire la victima si la persoanele care ar putea avea cunostinte care sa intereseze cauza;

- s-a stabilit ca punct de ncepere a cercetarii usa de acces n apartament, asigur ndu-se protejarea eventualelor urme din c mpul infractional. Usa si clanta acesteia nu s-au dovedit a fi purtatoare de urme papilare. Sistemul de ncuiere al acesteia con­sta n doua yale ce nu prezentau nici o urma de fortare.

Holul ce face legatura ntre usa de acces n apartament si baie era acoperit cu o mocheta bej-maro, cu modele florale, pe care nu s-au descoperit nici un fel de urme.

Concentr ndu-se cercetarea asupra baii n care a fost gasit cadavrul, s-a constatat ca aceasta era situata la o distanta de 3,5 m fata de usa apartamentului, av nd dimensiunile de 3/2,5 m, fara geam spre exterior, cu usa complet deschisa spre interi­or. Peretii acesteia erau placati cu faianta alba p na la jumatate, iar pardoseala cimentata. De la st nga la dreapta se aflau: unm WC, o chiuveta alba. o vana alba faiantata n exterior, o masina de spalat automata, doua agatatori pe faianta cu doua prosoape si un halat de baie. n vana se gasea o pereche de ochelari de vedere care ulterior s-a dovedit a fi a victimei.

Victima a fost gasita n pozitia sezut, cu picioarele ntinse nainte, sprijinita cu partea dorsala de masina de spalat, iar cu capul de vana. La palparea craniului, care era m njit cu s nge, s-au constatat pronuntate crepitatii osoase.

n dreapta cadavrului si ntre membrele inferioare exista ti balta de s nge partial uscat. Peretii, tavanul, vana si pardoseala prezentau numerosi stropi de s nge, sursa acestora fiind, n mod evident, capul victimei, singura zona cu leziuni care prezen­ta abundente urme de s nge. Nimic nu indica faptul ca ar fi avut loc o lupta ntre agresor si victima

Chiuveta prezenta, de asemenea, stropi de s nge, fara a exista urme ale unei utilizari recente a acesteia.

Extinz nd cercetarea la locul faptei n spirala", am constatat ca n dormitor, pe patul aranjat se afla o haina scurta din blana neagra, un fular alb si o poseta ce ulterior s-au dovedit a fi ale victimei; acelasi aspect ordonat s-a constatat si n bucatarie, sin­gurul punct de remarcat fiind masa amplasata n centru, pe care se afla o fata de masa din vinilin, o tava din inox, o sticla de sampanie n care se mai afla putin vin, un pahar cu urme de bautura, o scrumiera golita de resturi, precum si mai multe reviste. L nga masa erau trei taburete.

ntreaga faza statica a cercetarii locului faptei a fost fixata prin forografiere si filmare cu camera video si prin ntocmirea unei schite.

Trec ndu-se la faza dinamica a cercetarii, tehnicienii criminalisti din echipa au procedat la fixarea si ridicarea tuturor urmelor existente: impresiuni papilare de pe sticla, paharul si scrumiera gasite pe masa din bucatarie, de pe clanta si tablia usilor, de pe telefon, frigider si altele.

Nefiind gasit nici un posibil corp delict prin care sa fi fost cauzate leziunile, singurele obiecte care au fost ridicate n vederea examinarii amanuntite au fost patru agende, doua casete audio pentru telefon, precum si poseta victimei.

Dupa ridicarea si transportarea la morga a cadavrului, s-a procedat de catre medicul legist si autopsier, n prezenta procurorului, la examinarea externa si apoi la autopsiere.

Relevant este faptul ca victima nu prezenta leziuni dec t n regiunea capului, ca avea vestimentatia nederanjata, purta la m na un ceas de aur, verigheta, un inel si ca, de asemenea, avea cercei de aur.

inuta vestimentara a victimei (blue-jeans, camasa cu m neci lungi, vesta din tercot, sosete flausate) sugera faptul ca aceasta se ntorsese cu putin timp nainte din oras, av nd n vedere si modul n care au fost puse n graba haina de blana, fularul si poseta pe patul din dormitor.

n urma autopsierii cadavrului, constatarile au fost consemnate n raportul medico-legal, retin ndu-se ca moartea victimei a fost violenta si s-a datorat hemoragiei si dilacerarii meningo-cerebrale, ca urmare a multiplelor fracturi de bolta si de baza de craniu. S-a mai concluzionat ca leziunile de violenta s-au produs prin loviri repetate a capului cu un corp ascutit - taietor, posibil toporisca cu tais semicircular.

Medicul legist a opinat ca leziunile aflate n legatura directa de cauzalitate cu decesul s-au produs initial prin lovirea capului n timp ce victima si agresorul se aflau n ortostatism, iar ulterior agresorul, fiind aplecat asupra victimei, cazuta cu capul fixat de vana

S-a mai stabilit ca n momentul decesului victima prezenta o alcoolemie de 0,30 grame la mie si o alcoolemie de 0,45 grame la mie. Raportul medico-legal a fost avizat.

Fiind avute n vedere si aceste constatari, echipa a continuat cercetarile, dar desi a fost cautat cu minutiozitate posibilul corp delict contondent (eventual toporisca), at t n apartamentul, c t si n mprejurimile imobilului (tufisuri, santuri, tomberoane de gunoi etc), operatiunea a ramas fara rezultat.

Concomitent, unii membri ai comisiei de cercetare au efectuat investigatii n r ndul vecinilor victimei, au audiat colegi de serviciu ai acesteia si alte persoane din anturajul sau ori persoane care ar fi putut detine informatii despre cele petrecute anterior si n timpul sav rsirii faptei.

Dintre relatarile mai semnificative, s-a retinut ca victima avea un stil de viata ordonat, era punctuala si disciplinata n relatiile de serviciu, fara a fi cunoscute vizite la domiciliul sau din partea altor persoane.

Victima locuia n majoritatea timpului singura, neav nd copii, iar sotul sau fiind de profesie marinar, lipsea din tara perioade lungi (din luna ianuarie 2000 era n Japonia).

Nu avea rude n localitate, ci doar o sora si un nepot cu domiciliul ntr-un oras din judet, cu care se nt lnea rar. De aseme­nea, nu au fost semnalate relatii de dusmanie ale victimei cu alte persoane.

Dintre cele peste 50 de persoane audiate, una singura a furnizat informatii care pareau semnificative nc auza n ceea ce priveste momentul sav rsirii faptei si al posibilei identitati a autorului. Astfel, o persoana care domiciliaza ntr-un bloc vecin situ­at paralel cu cel al victimei a declarat ca n seara precedenta descoperirii faptei, njurul orelor 18,00, din apartamentul sau a obsrvat ca victima se afla n bucatarie mpreuna cu o persoana de sex masculin, ambii sez nd la masa. Dat fiind faptul ca acest martor avea o vizibilitate dintr-un unghi nefavorabil si nu a considerat ca prezinta interes pentru a-i acorda o atentie deosebita, nu a fost n masura sa furnizeze date suficiente pentru ntocmirea unui portret robot util al barbatului respectiv.

Nici sotul victimei, audiat dupa doua saptam ni de la omor (care s-a napoiat n tara), nu a fost n masura sa furnizeze date sau relatii care sa serveasca n cauza

II. PLANUL DE URM RIRE PENAL

Pornindu-se de la datele obtinute n cursul cercetarii locului faptei si de primele investigatii a fost ntocmit un plan de urmarire penala, elabor ndu-se versiunile referitoare la natura mortii violente, la persoana autoruliu, la mobilul si scopul infractiunii si la

mprejurarile sau conditiile n care a fost sav rsita

Punctul de plecare al anchetei si, n consecinta, de elaborare a versiunilor l-a reprezentat victima, cea care a furnizat cele mai importante elemente pentru elucidarea cazului.

Dintre acestea mentionam:

- posibilitatea ca fapta sa fi fost comisa de persoane care stiau ca victima detine sume importante de bani si bunuri de valoare si ca locuieste singura n majoritatea timpului;

- fapta putea fi comisa de persoane datornice victimei, n scopul de a nu mai putea fi urmarite;

- autorul ar fi actionat la instigarea sotului victimei sau ar face parte chiar dintre rude;

- omorul ar fi putut fi comis din motive de gelozie.

n vederea atingerii scopului urmarit, au fost desfasurate urmatoarele activitati:

S-a obtinut lista convorbirilor telefonice nregistrate nultimele doua luni la postul telefonic al victimei, dar relatiile desprinse nu ofereau nimic concludent n cauza; au fost audiate cele doua microcasete ale robotului telefonic de la aparatul victimei, ridi­cate cu ocazia cercetarii locului faptei, dar nici acestea nu contineau informatii utile cauzei; postul telefonic a fost pus sub supraveghere. Agendele (carnetele) ridicate de l nga telefonul din sufragerie, de asemenea, nu contineau nsemnari relevante n cauza

A fost examinat pasaportul sotului victimei, rezult nd ca ntr-adevar, acesta a lipsit din tara n ultimele doua luni anterioare faptei. Acest aspect a fost confirmat de datele obhtinute de la firma unde lucreaza acesta. De altfel, n cutia de corespondenta a victimei a si fost gasita o scrisoare nedeschisa, primita de la sotul sau, din al carei continut rezulta ca relatiile ntre cei doi soti erau normale, bune. Din casatoria lor de circa 20 de ani nu au rezultat copii.

Suma de 90 de $ si de un milion de lei gasita n poseta victimei, precum si faptul ca asupra cadavrului au fost gasite bijuterii si ceasul de valoare, c t si alte sume nsemnate (1000 $) si diverse bunuri de valoare existente n apartament n locuri usor de gasit, conduc, deocamdata, la eliminarea variantei comiterii omorului n scop de jaf.

Rudele victimei, care s-au prezentat cu promptitudine si la apartament, s-au dovedit cooperante, nefiind incluse n cercul sus­pectilor. De altfel, acestora Ie-a fost ncredintat cheia apartamentului si obiectele apartinatoare victimei ce nu mai prezentau interes n cauza

III. CONCLUZII

Desi constatarile efectuate n cursul cercetarii locului faptei si al actelor de urmarire penala nu ne-au servit la identificarea autorului si nici la conturarea mai precisa a mobilului omorului, putem retine ca

-fapta a fost sav rsita - dupa toate probabilitatile - de catre o singura persoana care se afla mpreuna cu victima n momentele premergatoare faptei si era un cunoscut al acesteia;

- fapta a fost sav rsita premeditat, victima fiind luata prin surprindere, n timp ce se afla n baie, fara ca aceasta sa poata sa schiteze vreo reactie de aparare;

- autorul a actionat cu deosebit s nge rece"; fie av nd asupra sa corpul delict camuflat, fie luat din bucatarie, corp delict care, dupa comiterea faptei, a avut grija sa-l scoata din c mpul infractional, astfel nc t sa nu lase nici un fel de urma si nici nu l-a abandonat n perimetrul din jurul imobilului ce ulterior a fost cercetat;  -

- presupun nd ca infractorul a consumat vin din sticla gasita pe masa, trebuie acceptat ca a avut grija sa dispara paharul pe care l-a folosit, ntruc t cel gasit pe masa purta doar urmele crestelor papilare ale victimei (asa cum a rezultat din examinarea ulterioara

- la plecare criminalul a strins lumina din apartament, fara a lasa urme pe comutator si, de asemenea, pe clantele usii pe care a ncuiat-o cu cheia ce a retinut-o asupra sa, nefiind gasita n cursul cercetarii;

- a parasit apartamentul si imobilul urmarind momentul prielnic, astfel nc t nu a fost vazut de alte persoane, carora le-ar fi aparut probabil suspect, datorita urmelor de s nge pe care, indubitabil, le avea.

Toate aceste reflectii permit concluzia ca, desi de la locul faptei au fost ridicate toate urmele fee pareau a prezenta impor­tanta si au fost examinate minutios, urmarindu-se valorificarea oricaror indicii si informatii obtinute din diverse surse, cazul nu a putut fi elucidat p na n prezent.

ntruc t nu mpartasim, ci respingem opinia potrivit careia ar putea fi comise crime perfecte", avem convingerea ca n final si n acest caz, adevarul va triumfa. Procurorul criminalist si alti specialisti vor ad nci investigatiile pe marginea versiunilor posi­bile, vor complini unele mici scapari regretabile din cercetarea locului faptei, baz ndu-se n continuare si pe descoperirea unor fisuri n planul diabolic al criminalului sau actiunii neinspirate ale acestuia, ulterioare faptei.