DREPT_1_DPDG
În delimitarea dreptului familiei fată de dreptul civil sunt de mentionat următoarele deosebiri:
a. în dreptul familiei sunt dominante raporturile patrimoniale;
b. normele majoritare în dreptul familiei sunt cele dispozitive;
+c. în dreptul familiei se cere o calitate specială a subiectelor sale.
1. a
2. b
+3. c
În delimitarea dreptului muncii fată de dreptul civil sunt de mentionat următoarele deosebiri:
+a. pe parcursul raporturilor de muncă, subiectele se află în pozitie de subordonare;
b. în dreptul muncii sunt majoritare raporturile nepatrimoniale;
+c. dominante în dreptul muncii sunt normele imperative
a+b
b+c
a+c
În categoria izvoarelor dreptului civil trebuie încadrate si:
+a. reglementările internationale (conventii, pacte, acorduri);
+b. actele normative adoptate de un ministru (ordin, instructiune, regulament etc.)
c. jurisprudenta
a+b
b+c
a+c
Iesirea din vigoare a legii civile se produce prin:
+a. abrogarea ei implicită;
+b. abrogarea ei expresă;
c. desuetudine.
a+b
b+c
a+c
Egalitatea părtilor (subiectilor) raportului juridic civil reprezintă:
a. egalitatea acestora în fata legii civile;
+b. egalitatea juridică a vointelor părtilor raportului juridic civil;
c. egalitatea reală, materială între părtile raportului juridic civil.
b
c
a
Obligatia conjunctă:
+a. presupune că datoria sau, după caz, creanta este divizibilă;
b. se mai numeste si obligatie solidară;
c. există, în cazul pluralitătii active, numai dacă a fost prevăzută expres în actul juridic civil.
a
b
c
Cesiunea de creantă:
a. presupune, pentru valabilitatea ei, consimtământul debitorului cedat;
+b. este un mijl 19319q167t oc juridic direct de schimbare a persoanei creditorului;
c. este o exceptie reală de la principiul relativitătii efectelor actului juridic.
a
b
c
Schimbarea debitorului se poate realiza prin intermediul:
a. subrogatiei personale;
+b. delegatiei perfecte;
c. cesiunii datoriei, indiferent dacă există sau nu consimtământul creditorului
a
b
c
Categoria drepturilor reale accesorii include, printre altele:
a. dreptul de servitute;
+b. dreptul de ipotecă;
c. posesia
a
b
c
Dreptul real si dreptul de creantă se aseamănă, printre altele, prin aceea că:
a. au determinate atât subiectul activ, cât si subiectul pasiv;
+b. sunt evaluabile pecuniar;
c. sunt însotite de prerogativa preferintei.
b
c
a
Abuzul de drept subiectiv civil:
a. înseamnă depăsirea limitelor externe, de ordin material sau juridic, ale dreptului respectiv;
b. constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda;
+c.presupune, printre altele, exercitarea dreptului subiectiv cu rea-credintă
a
b
c
Prin obligati de "a da" se întelege îndatorirea:
a. de a preda un lucru;
b. de a transmite un drept de creantă;
+c. de a transmite sau a constitui un drept real
a
b
c
Constituie o obligatie de mijloace:
+a. obligatia pe care si-o asumă medicul de a depune toată priceperea sa în tratarea pacientului;
b. obligatia de a câstiga un anumit proces, asumată de avocat fată de clientul său;
c. obligatia de a preda un anumit lucru.
a
b
c
Obligatiile naturale:
a. nu se bucură de vreo sanctiune (protectie) juridică;
+b. pot fi valorificate numai pe cale de exceptie (apărare);
c. sunt îndatoriri care decurg din regulile de convietuire socială
a
b
c
Este un imobil prin obiectul la care se aplică:
a. fondul de comert;
+b. dreptul de creantă corelativ obligatiei debitorului de a constitui un drept de superficie;
c. dreptul de proprietate asupra unui teren.
a
b
c
După cum pot fi înlocuire sau nu în executarea unei obligatii, fără a afecta valabilitatea plătii, bunurile se clasifică în:
a. divizibile si indivizibile;
b. frugifere si nefrugifere;
+c. fungibile si nefungibile.
a
b
c
Nu pot forma obiectul executării silite a debitorului:
a. bunurile incorporale;
+b. obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelasi fel;
c. bunurile insesizabile
a+b
b+c
a+c
Categoria bunurilor incorporale include:
a. dreptul de proprietate asupra unui bun mobil prin natura lui;
+b. titlurile de valoare;
c. toate drepturile subiective
a
b
c
Pentru a fi încuviintată de instantă, proba trebuie să îndeplinească, printre altele, următoarele conditii:
a. să fie utilă;
+b. să aibă legătură cu pricina;
+c. să fie de natură să conducă la rezolvarea cauzei.
a+b
b+c
a+c
Faptele care trebuie să fie dovedite sunt:
+a. faptele materiale exteriorizate;
+b. faptele cunoscute personal de judecător;
c. faptele constante
a+b
b+c
a+c
În ce priveste puterea doveditoare a înscrisului autentic, fac dovada până la proba contrarie:
a. mentiunile ce reprezintă constatările personale ale agentului instrumentator;
+b. mentiunile ce privesc declaratiile părtilor făcute în fata organului instrumentator;
c. mentiunile străine de obiectul înscrisului.
a
b
c
Prezumtiile simple, judecătoresti:
+a. sunt nelimitate ca număr;
b. sunt
c. nu sunt susceptibile de răsturnare prin alte mijloace de probatiune admise de lege.
a+b
b+c
a+c
Constituie prezumtii legale absolute (jure et de jure):
a. prezumtia legală de plată;
+b. prezumtia timpului legal al conceptiei;
c. prezumtia puterii lucrului judecat.
a+b
b+c
a+c
Constituie prezumtii legale relative (juris tantum):
a. prezumtia puterii lucrului judecat;
+b. prezumtia de paternitate;
+c. prezumtia de comunitate a bunurilor dobândite de către soti în timpul căsătoriei
a+b
b+c
a+c
După scopul urmărit la încheierea lor, actele juridice se clasifică în:
a. actele juridice cauzale si acte juridice abstracte;
+b. acte juridice cu titlu oneros si acte juridice cu titlu gratuit;
c. patrimoniale si nepatrimoniale.
a
b
c
În cazul actelor juridice între vii translative, dreptul de proprietate asupra bunurilor determinate generic
se transmite în momentul:
+a. predării, afară de cazul când părtile au prevăzut altfel;
b. realizării acordului de vointă;
c. semnării înscrisului ce constată contractul.
a
b
c
Este vorba de un act juridic declarativ în cazul:
+a. conventiei de partaj;
b. cesiunii de creantă;
c. conventiei de ipotecă.
a
b
c
Actul juridic de confirmare:
a. este o conventie prin care se ratifică un act juridic anulabil;
+b. validează retroactiv actul juridic anulabil;
c. presupune refacerea actului juridic anulabil
a
b
c
Sunt acte juridice civile solemne:
a. revocarea expresă a unui legat;
b. acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;
c. renuntarea expresă la succesiune.
a+b
b+c
a+b+c
Capacitatea de a încheia actul juridic civil este o conditie:
a. de fond;
b. de formă;
c. neesentială si specială.
a
b
c
Capacitatea de a încheia actul juridic civil este:
a. parte a capacitătii civile de folosintă;
b. parte a capacitătii civile de exercitiu;
c. o cerintă a valabilitătii consimtământului.
a
b
c
Capacitatea de a încheia actul juridic civil este:
a. o stare de drept, spre deosebire de discernământ, care este o stare de fapt;
b. o parte a capacitătii civile de exercitiu;
c. o conditie de fond, esentială, de eficacitate si generală a actului juridic civil.
a
b
c
Constituie cerinte ale valabilitătii consimtământului:
a. să provină de la o persoană cu capacitate de exercitiu;
b. să fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice;
c. să nu fie exteriorizat.
a
b
c
Tăcerea valorează consimtământ:
a. când legea prevede expres aceasta;
b. când prin vointa expresă a părtilor se atribuie tăcerii valoare de consimtământ;
c. când, potrivit obiceiului, tăcerii i se atribuie valoare de consimtământ.
a+b
a+c
a+b+c
Lipseste intentia de a produce efecte juridice:
a. când declaratia de vointă a fost făcută iocandi causa;
b. când declaratia de vointă s-a făcut sub conditie simplă potestativă din partea celui ce se obligă;
c. când manifestarea de vointă s-a făcut cu o rezervatio mentalis, chiar dacă nu a fost cunoscută de
contractant
a
b
c
Constituie viciu de consimtământ:
a. eroarea indiferentă;
b. dolul secundar (incident);
c. violenta.
a
b
c
Falsa reprezentare a realitătii la încheierea actului juridic atrage nulitatea relativă a acestuia în cazul în
care priveste:
a. calitătile substantiale ale obiectului acelui act juridic;
b. natura actului juridic;
c. identitatea fizică a obiectului acelui act juridic.
a
b
c
Nemo censetur ignorare legem (nimeni nu se poate apăra invocând nerecunoasterea legii) reprezintă:
a. un principiu de drept;
b. o maximă sau adagiu juridic;
c. o idee de bază ce se aplică fie numai într-o institutie, fie în două sau mai multe institutii ale
dreptului civil.
a+b
b
c
Atunci când falsa reprezentare priveste natura actului juridic care se încheie este vorba de:
a. error in negotium;
b. error in corpore;
c. error in substantiam.
a
b
c
Este vorba de un viciu de consimtământ în cazul în care:
a. lipseste discernământul;
b. manifestarea de vointă este prea vagă;
c. partea a avut, la încheierea actului juridic, o falsă reprezentare a calitătilor substantiale ale
obiectului acestuia.
a
b
c
Eroarea asupra persoanei cu care s-a contractat:
a. atrage nulitatea absolută a actului juridic;
b. este, în toate cazurile, viciu de consimtământ;
c. poate atrage anularea actului juridic, în conditiile legii.
a
b
c
Dolul:
a. este o eroare provocată;
b. atrage nulitatea absolută;
c. se prezumă
a
b
c
Dolul:
a. este aplicabil si actelor juridice unilaterale;
b. nu afectează valabilitatea contractului atunci când provine de la reprezentantul cocontractantului;
c. incident (secundar) atrage nulitatea relativă.
a
b
c
Dolul:
a. se sanctionează cu nulitatea absolută a actului juridic;
b. nu afectează valabilitatea contractului atunci când împrejurarea ascunsă de una din părti era
cunoscută de cocontractant;
c. este aplicabil numai actelor juridice bilaterale.
a
b
c
Violenta constituie viciu de consimtământ dacă:
a. amenintarea nu este justă;
b. provine numai de la persoana cu care s-a contractat;
c. este indiferentă.
a
b
c
În materia violentei, ca viciu de consimtământ:
a. amenintarea trebuie să prevină de la cocontractant;
b.temerea insuflată celui amenintat trebuie să fie considerabilă si actuală;
c. sanctiunea care intervine este nulitatea absolută
a
b
c
Actiunea în resciziune:
a. se va admite chiar dacă, la încheierea actului juridic atacat,minorul a creat,prin mijloace viclene,aparenta că este major;
b. se va respinge ca prescrisă în toate cazurile în care se intentează după expirarea unui termen de 18 luni de la data încheierii actului juridic;
c. se va respinge în cazul în care, prin intermediul ei, se atacă un act juridic aleatoriu.
a
b
c
Actiunea în resciziune:
a. se va admite chiar dacă, la încheierea actului juridic atacat, minorul a creat, prin mijloace viclene,aparenta că este major;
b. se va respinge ca prescrisă în toate cazurile în care se intentează după expirarea unui termen de 18 luni de la data încheierii actului juridic;
c. se va respinge în cazul în care, prin intermediul ei, se atacă un act juridic aleatoriu.
a
b
c
Nu există un element obiectiv în structura:
a. erorii;
b. dolului;
c. violentei.
a
b
c
Ca regulă, viciile de consimtământ:
a. atrag nulitatea absolută;
b. atrag nulitatea relativă;
c. nu afectează valabilitatea actului juridic.
a
b
c
Obiectul actului juridic civil constă în:
a. clauzele stabilite de părti;
b. conduita părtilor;
c. drepturile si obligatiile părtilor.
a
b
c
Constituie cerinte generale ale valabilitătii obiectului actului juridic civil:
a. existenta autorizatiei administrative sau judiciare;
b. obiectul să fie real;
c. obiectul să fie determinat sau determinabil.
a
b
c
Obiectul actului juridic civil constă în:
a. clauzele stabilite de părti;
b. conduita părtilor;
c. drepturile si obligatiile părtilor.
a
b
c
Obiectul actului juridic civil:
a. constă în drepturile si obligatiile părtilor;
b. trebuie, printre altele, să fie licit;
c. consta în scopul urmărit la încheierea actului juridic.
a
b
c
Se pot transmite prin acte între vii:
a. patrimoniul unei persoane fizice;
b. obligatiile unei persoane fizice;
c. drepturile succesorale.
a+b
a+c
b+c
Obiectul actului juridic civil:
a. poate să privească si un bun viitor;
b. constă în scopul urmărit la încheierea actului juridic;
c.este o conditie de fond, esentială de eficacitate si generală a actului juridic.
a
b
c
Cauza (scopul) actului juridic civil trebuie să fie:
a. determinată sau cel putin determinabilă;
b. reală;
c. explicită.
a
b
c
Cauza actului juridic civil este falsă:
a. dacă există eroare asupra motivului determinant (scopului mediat);
b. dacă lipseste scopul imediat într-un act juridic nenumit;
c. în cazul lipsei discernământului.
a
b
c
Pentru a fi valabilă, cauza actului juridic civil trebuie să fie printre altele:
a. licită si morală;
b. probată;
c. posibilă.
a
b
c
Scopul imediat constă în:
a. prefigurarea sansei unui câstig sau riscul unei pierderi în actele juridice comutative;
b. prefigurarea remiterii lucrului si intentia de a procura gratuit un folos în cazul contractului de
comodat
c. prefigurarea contraprestatiei în cazul contractelor unilaterale.
a
b
c
Conversiunea actului juridic:
a. înseamnă înlocuirea vechii obligatii cu o nouă obligatie, între cele două obligatii existând un
element de diferentă;
b. este posibilă si în cazul nulitătii
c. poate interveni indiferent de întinderea nulitătii.
a
b
c
Sunt acte juridice civile solemne:
a. depozitul voluntar;
b. subrogatia în drepturile creditorului consimtită de debitor;
c. ipoteca conventională.
a+b
a+c
b+c
Forma cerută "ad validitatem":
a. atrage, în caz de nerespectare, nulitatea relativă a actului juridic;
b. constă, în toate cazurile, în întocmirea unui înscris autentic;
c. atrage, în caz de nerespectare, nulitatea absolută a actului juridic.
a
b
c
Forma cerută ad validitatem:
a. constă, în toate cazurile, în întocmirea unui înscris autentic;
b. este incompatibilă cu manifestarea tacită de vointă;
c. reprezintă o aplicatie a principiului consensualismului.
a
b
c
Nerespectarea formei actului juridic cerute ad validitatem:
a. nu afectează valabilitatea actului juridic, ci doar posibilitatea dovedirii acestuia;
b. atrage nulitatea relativă;
c. atrage nulitatea absolută.
a
b
c
Forma este cerută ad validitatem în cazul:
a. depozitului voluntar;
b. contractului de închiriere a locuintei;
c.actelor constitutive ale asociatiilor si fundatiilor fără scop patrimonial.
a
b
c
Conversiunea unui act juridic operează dacă sunt îndeplinite si conditiile:
a. unele clauze ale actului nul sunt desfiintate iar altele mentinute;
b. să existe un element de diferentă între actul nul si actul valabil;
c. actul socotit valabil să îndeplinească toate conditiile de valabilitate iar acestea să se regăsească în actul desfiintat.
a+b
b+c
a+c
Forma ad probationem:
a. presupune întocmirea unui înscris autentic;
b. este cerută, printre altele, în cazul contractului de asigurare;
c. atrage, în caz de nerespectare, nulitatea relativă a actului juridic.
a+b
b+c
a+c
Nerespectarea formei actului juridic civil cerute ad probationem:
a. atrage nulitatea relativă a actului juridic;
b. atrage nulitatea partială a actului juridic;
c. nu afectează valabilitatea actului juridic.
a
b
c
Nu constituie o modalitate a actului juridic civil:
a. termenul;
b. capacitatea;
c. cauza (scopul) actului juridic civil.
a+b
b+c
a+c
Obligatia asumată sub conditie:
a. rezolutorie cauzală este nulă;
b. pur potestativă din partea creditorului este valabilă;
c. suspensivă pur potestativă din partea debitorului este valabilă.
a
b
c
Conditia (ca modalitate a actului juridic) a cărei realizare depinde exclusiv de vointa uneia din părti este:
a. mixtă;
b. potestativă simplă;
c. pur potestativă.
a
b
c
În cazul conditiei suspensive, pendente conditione:
a. creditorul este îndreptătit să solicite executarea obligatiei;
b. riscul pieirii fortuite a lucrului individual determinat care face obiectul obligatiei de a da va fi suportat de către dobânditoANS:
c. dobânditorul dreptului real imobiliar este îndreptătit să îl înscrie provizoriu în cartea funciară.
a
b
c
În cazul în care s-a realizat (împlinit) conditia rezolutorie:
a. actul juridic se consolidează retroactiv, afară de cazul când părtile au prevăzut altfel;
b. părtile trebuie să îsi restituie prestatiile efectuate;
c. fructele care au fost culese de dobânditor trebuie restituite.
a
b
c
Este lovită de nulitate obligatia asumată sub conditie:
a. suspensivă pur potestativă din partea creditorului,
b. rezolutorie pur potestativă din partea donatorului;
c. suspensivă potestativă simplă din partea promitentului.
a
b
c
Este valabilă:
a. conditia pur potestativă din partea creditorului;
b. conditia pur potestativă din partea deditorului;
c. conditia simplă potestativă din partea creditorului sau a debitorului
a
b
c
Conditia (ca modalitate a actului juridic) a cărei realizare depinde de vointa uneia din părti si de vointa unei persoane nedeterminate este:
a. mixtă;
b. pur potestativă;
c. potestativă simplă.
a
b
c
Constituie conditie mixtă conditia a cărei realizare depinde de:
a. exclusiv vointa unei părti sau de hazard;
b. vointa unei părti si de vointa unei persoane nedeterminate;
c. vointa unei părti si de vointa unei persoane determinate.
a
b
c
Principiul pacta sunt servanda:
a. este un principiu general al dreptului civil;
b. este consacrat legislativ numai pentru conventii (contracte), nu si pentru actele juridice unilaterale;
c. este un principiu care guvernează efectele nulitătii actului juridic.
a
b
c
Pacta sunt servanta reprezintă:
a. o maximă juridică;
b.o regulă generală aplicabilă în cadrul diferitelor institutii de drept civil;
c. un principiu fundamental al dreptului civil.
a+b
b+c
a+c
Este vorba de o exceptie de la principiul pacta sunt servanda în cazul:
a. încetării împrumutului de folosintă din cauza mortii comodantului;
b. încetarea locatiunii datorită mortii locatarului;
c. prelungirii, prin lege, a efectelor anumitor acte juridice.
a
b
c
Teoria impreviziunii:
a. nu cunoaste nici o aplicatie legală;
b. este o aplicatie a principiului pacta sunt servanda;
c. se referă la revizuirea efectelor anumitor acte juridice datorită ruperii echilibrului contractual ca urmare a schimbării împrejurărilor avute în vedere la data încheierii acelor acte juridice.
a
b
c
Constituie o exceptie de la principiul "pacta sunt servanda"
a. tacita relocatiune;
b. încetarea mandatului din cauza falimentului mandatarului;
c. cazul actelor juridice colective.
a
b
c
Este vorba de o exceptie de la principiul pacta sunt servanda în cazul în care:
a. părtile au prevăzut posibilitatea reînnoirii contractului;
b. s-ar acorda prin lege un termen de amânare generală a executării unor obligatii contractuale de către o anumită categorie de debitori;
c. părtile au prevăzut o clauză de dezicere.
a
b
c
Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include, printre altele:
a. revocarea ofertei înainte de a ajunge la destinatar;
b. revocarea mărturisirii pentru eroare de drept;
c. încetarea depozitului la cererea deponentului
a
b
c
Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include, printre altele:
a. revizuirea efectelor actului juridic în cazurile expres prevăzute de lege;
b. retractarea renuntării la mostenire după expirarea termenului pentru exercitarea dreptului de optiune succesorală;
c. revocarea mărturisirii pentru eroare de fapt.
a
b
c
În categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral se include, printre altele:
a. legatul;
b. revocarea donatiei între soti;
c. denuntarea locatiunii încheiate pe durată nedeterminată.
a
b
c
Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:
a. denuntarea contractului de asigurare;
b. încetarea mandatului din cauza mortii mandatarului;
c. denuntarea contractului de locatiune înainte de împlinirea termenului stabilit.
a
b
c
Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:
a. denuntarea unilaterală a contractului de voluntariat;
b. retragerea ofertei înainte de a ajunge la destinatar;
c. încetarea împrumutului de folosintă din cauza mortii comodatarului
a
b
c
Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:
a. renuntarea mandatarului la mandat;
b. moratoriul legal;
c. denuntarea contractului de închiriere a locuintei de către locator înainte de împlinirea termenului stabilit.
a
b
c
Constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice unilaterale:
a. legatul, donatia;
b. retractarea renuntării la mostenire;
c. oferta de a contracta, înainte de a ajunge la destinatar.
a+b
b+c
a+c
În categoria avânzilor-cauza trebuie inclusi, printre altii:
a. reprezentantii conventionali ai părtilor;
b. toti cei care, ulterior încheierii actului juridic, au contractat cu părtile acestuia;
c. succesorii cu titlu universal ai părtilor.
a
b
c
Dobânditorul unui drept subiectiv (privit ut singuli) are calitatea de având-cauză fată de:
a. actul juridic prin care a dobândit acel drept;
b. actele juridice încheiate anterior de cel de la care a dobândit dreptul respectiv, însă numai dacă sunt în legătură cu acel drept si au fost respectate formalitătile de opozabilitate fată de terti;
c. toate actele juridice încheiate anterior de cel de la care a dobândit acel drept.
a
b
c
Stipulatia pentru altul crează răspunderi:
a. între stipulant si promitent;
b. între stipulant si tert;
c. între promitent si tert.
a+b
a+c
b+c
Stipulatia pentru altul este:
a. un mijloc direct de schimbare a persoanei debitorului;
b. o exceptie aparentă de la principiul relativitătii efectelor actului juridic;
c. o exceptie reală de la principiul relativitătii efectelor actului juridic.
a
b
c
Constituie veritabile exceptii de la principiul relativitătii efectelor actului juridic:
a. promisiunea faptei altuia;
b. stipulatia pentru altul, în ce priveste latura activă a obligatiei;
c. stipulatia pentru altul, în ce priveste latura pasivă a obligatiei.
a
b
c
Este vorba de o exceptie de la opozabilitatea actului juridic fată de terti în cazul:
a. gestiunii intereselor altei persoane;
b. simulatiei;
c. actiunilor directe.
a
b
c
În functie de modul de consacrare legislativă, nulitătile se clasifică în:
a. nulităti absolute si nulităti
b. nulităti exprese si nulităti virtuale;
c. nulităti de drept si nulităti judiciare.
a
b
c
În functie de întinderea efectelor, nulitătile se clasifică în:
a. nulităti de drept si nulităti judiciare;
b. nulităti totale si nulităti partiale;
c. nulităti absolute si nulităti relative.
a
b
c
Calificarea nulităti absolute si nulitătii relative se face după:
a. cum sunt sau nu expres prevăzute de lege;
b. natura interesului ocrotit;
c. întinderea efectelor.
a
b
c
Spre deosebire de nulitate, caducitatea:
a. presupune un act juridic valabil încheiat;
b. presupune o cauză de nevalabilitate ulterioară încheierii actului juridic;
c. este o sanctiune ce se aplică numai în materia liberalitătilor.
a
b
c
Atrag nulitatea absolută a actului juridic civil, printre altele, următoarele cauze:
a. lipsa discernământului persoanei fizice la încheierea actului;
b. nerespectarea principiului specialitătii capacitătii de folosintă a persoanei juridice;
c. frauda legii.
a+c
a+b
b+c
Intervine nulitatea absolută în cazul:
a. neacceptării ofertei de către destinatarul acesteia;
b. lipsei totale a consimtământului;
c. erorii asupra calitătilor substantiale ale obiectului actului juridic.
a
b
c
Intervine nulitatea absolută în cazul:
a. încălcării principiului specialitătii capacitătii de folosintă a persoanei juridice;
b. violentei;
c. nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la capacitatea civilă de exercitiu.
a
b
c
Regulile în care se exprimă regimul juridic al nulitătii absolute sunt:
a. nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes;
b.actiunea în nulitate absolută trebuie invocată în termenul de prescriptie extinctivă;
c. nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare.
a+c
a+b
b+c
Spre deosebire de nulitatea relativă, nulitatea absolută:
a. poate fi invocată si de instantă din oficiu;
b. desfiintează toate efectele actului juridic;
c.este imprescriptibilă extinctiv si nu poate fi acoperită prin confirmare, fără nici o exceptie
a
b
c
Atrag nulitatea relativă a actului juridic civil, printre altele, următoarele cauze:
a. nerespectarea dreptului de preemtiune;
b. lipsa discernământului în momentul încheierii actului juridic:
c. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil
a+b
a+c
b+c
Nulitatea absolută:
a. poate fi invocată de instantă din oficiu;
b.este nulitatea expres prevăzută de lege;
c. nu poate fi acoperită prin confirmare
a+b
a+c
b+c
Atrag nulitatea relativă a actului juridic civil, printre altele, următoarele cauze:
a. lipsa discernământului în momentul încheierii actului juridic;
b. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;
c. nerespectarea dreptului de preemtiune.
a+b
a+c
b+c
Constituie cauze de nulitate absolută a unui act juridic civil:
a. error in negotio si error in substantiam;
b. nerespectarea unei incapacităti de folosintă a unei persoane fizice, impusă pentru ocrotirea unui
interes privat;
c. nerespectarea principiului specialitătii capacitătii de folosintă a persoanei juridice.
a
b
c
Nulitatea relativă:
a. desfiintează actul în parte;
b. desfiintează actul numai în raporturile dintre părtile contractante;
c. poate fi si tacită.
a
b
c
Nulitatea relativă:
a. desfiintează în toate cazurile, doar o parte din efectele actului juridic;
b. poate fi acoperită prin confirmare;
c. poate fi invocată si de instantă din oficiu
a
b
c
Intervine nulitatea relativă în cazul:
a. dolului principal;
b. neexecutării culpabile a obligatiei asumate prin contract;
c. nerespectării formei ad probationem.
a
b
c
Efectele nulitătii sunt înlăturate de:
a. principiul restitutio in integrum;
b. regula error communis facit ius;
c. principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis.
a
b
c
Constituie un principiu al efectelor nulitătii, principiul:
a. neretroactivitătii;
b. restabilirii situatiei anterioare;
c. mentinerii actului subsecvent.
a
b
c
În categoria principiilor efectelor nulitătii includem, printre altele, principiul:
a. neretroactivitătii;
b. mentinerii actului subsecvent;
c. restitutio in integrum.
a
b
c
În caz de anulare a actului:
a. părtile sunt în drept (ope legis) repuse în situatia anterioară;
b. fructele culese până la data intentării cererii de anulare de posesorul de bună-credintă nu se
restituie
c. uzucapiunea nu poate fi opusă de către posesorul de rea-credintă.
a
b
c
În ce priveste repunerea părtilor în situatia anterioară încheierii actului juridic desfiintat:
a. actiunea (cererea) în restituirea prestatiilor executate nu se confundă cu însăsi actiunea
(cererea) în nulitate;
b. instanta căreia i s-a solicitat doar desfiintarea actului juridic trebuie să dispună, chiar si din
oficiu restituirea prestatiilor executate în baza acestuia;
c. minorul nu este tinut să restituie prestatiile primite în baza actului juridic desfiintat dacă nu a
profitat de acestea, risipindu-le.
a
b
c
Efectele nulitătii:
a. nu diferă după cum actul juridic a fost sau nu executat până în momentul declarării nulitătii;
b. sunt aceleasi indiferent de natura interesului ocrotit prin dispozitia legală ce stabileste conditia
de validitate nerespectată la încheierea actului juridic;
c. se produc numai pentru viitor, afară de exceptiile prevăzute de lege.
a
b
c
În cazul în care contractul sinalagmatic este anulat după ce ambele părti si-au executat prestatiile,
actiunea prin care se solicită restituirea prestatiilor trebuie întemeiată pe:
a. însusi contractul desfiintat;
b. îmbogătirea fără justă cauză;
c. plata nedatorată.
a
b
c
Este prescriptibilă extinctiv actiunea:
a. confesorie întemeiată pe dreptul de superficie;
b. confesorie întemeiată pe dreptul de servitute;
c. în grănituire.
a+b
b+c
a+c
Este imprescriptibilă extinctiv actiunea:
a. prin care se revendică un bun proprietate publică;
b. întemeiată pe îmbogătirea fără justă cauză;
c. estimatorie.
a
b
c
Prescriptia extinctivă a actiunii în revendicarea imobilului ce a format obiectul urmăririi silite imobiliare
începe să curgă de la data:
a. emiterii actului de adjudecare;
b. înscrierii actului de adjudecare în cartea funciară;
c. consemnării pretului de către adjudecatar.
a
b
c
Este imprescriptibilă extinctiv actiunea:
a. de partaj;
b. întemeiată pe plată nedatorată;
c. posesorie.
a
b
c
În privinta cursului prescriptiei extinctive:
a. cauzele de suspendare, de întrerupere si de repunere în termen sunt expres si limitativ prevăzute
de lege;
b. clauza prin care părtile contractante ar stabili momentul de la care începe să curgă prescriptia,
derogând astfel de la regula incidentă materiei respective, este lovită de nulitate absolută;
c. nu prezintă importantă distinctia dintre forta majoră si cazul fortuit.
a
b
c
Prescriptia actiunii în răspundere civilă pentru viciile ascunse ale lucrului începe să curgă:
a. de la data predării lucrului;
b. de la data descoperirii viciilor;
c. cel mai târziu de la data expirării termenului de garantie.
a
b
c
Prescriptia extinctivă a actiunii în declararea nulitătii pentru eroare asupra calitătilor substantiale ale
lucrului vândut începe să curgă:
a. de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare;
b. de la data predării lucrului;
c. de la data la care cumpărătorul a cunoscut că a avut o falsă reprezentare a realitătii, însă cel mai
târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare.
a
b
c
Este imprescriptibilă extinctiv actiunea:
a. prin care se solicită reductiunea liberalitătilor excesive;
b. în nulitatea legatului pentru cauză imorală;
c. prin care se solicită raportul donatiilor.
a
b
c
În cazul dreptului afectat de o conditie rezolutorie, prescriptia extinctivă:
a. începe să curgă de la data nasterii raportului juridic;
b. este suspendată eveniente conditione;
c. începe să curgă de la data realizării conditiei.
a
b
c
Prescriptia extinctivă a actiunii în anularea actului juridic pentru violentă începe să curgă:
a. la data încetării violentei;
b. cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încetării violentei;
c. cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului juridic.
a
b
c
Prescriptia extinctivă nu curge (este suspendată):
a. între concubini;
b. ori de câte ori minorul este lipsit de ocrotirea părintească;
c. între soti.
a
b
c
Potrivit art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, prescriptia dreptului la actiune în repararea pagubei
începe să curgă de la data când cel păgubit:
a. a descoperit prejudiciul;
b. a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba si pe cel care a cauzat-o;
c. a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba si pe cel care răspunde de ea.
a
b
c
Cursul prescriptiei extinctive se întrerupe în cazul:
a. introducerii reclamatiei administrative prealabile;
b. în care una din părti este minor lipsit de ocrotirea părintească;
c. recunoasterii datoriei de către debitor înainte de împlinirea termenului de prescriptie extinctivă.
a
b
c
Predarea, la foarte scurt timp după încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare, a bunului ce
formează obiectul acestuia către cel ce urmează să îl cumpere:
a. constituie o cauză care justifică repunerea în termenul de prescriptie extinctivă a dreptului de a
cere încheierea contractului de vânzare-cumpărare;
b. reprezintă executarea obligatiei de a da:
c. întrerupe cursul prescriptiei extinctive a dreptului celui ce urmează să cumpere de a cere
încheierea contractului de vânzare-cumpărare.
a
b
c
Forta majoră constituie o cauză:
a. de suspendare a prescriptiei extinctive;
b. care justifică repunerea în termenul de prescriptie extinctivă;
c. de întrerupere a prescriptiei extinctive
a
b
c
Introducerea cererii de chemare în judecată înăuntrul termenului de prescriptie extinctivă:
a. sterge, provizoriu si conditionat, prescriptia extinctivă scursă anterior introducerii;
b. suspendă cursul prescriptiei extinctive până la data pronuntării hotărârii;
c. nu are nici o consecintă juridică în privinta cursului prescriptiei extinctive.
a
b
c
Întreruperea cursului prescriptiei extinctive:
a. face să înceapă a curge o nouă prescriptie;
b. suspendă efectele prescriptiei începute;
c. nu produce efecte fără hotărârea organului jurisdictional.
a
b
c
Se poate dispune repunerea în termenul de prescriptie extinctivă în cazul:
a. culpei sub forma neglijentei;
b. părăsirii incapabilului de către reprezentantul legal;
c. erorii de drept.
a
b
c
Repunerea în termenul de prescriptie extinctivă de drept comun:
a. trebuie cerută numai de cel împotrivă căruia s-a împlinit prescriptia;
b. poate fi dispusă din oficiu de organul de jurisdictie;
c. operează de drept si automat
a
b
c
În sistemul Decretului nr. 167/1958, repunerea în termenul de prescriptie extinctivă:
a. se dispune numai pentru cauzele enumerate limitativ de lege;
b. nu poate fi dispusă dacă există culpa titularului dreptului în depăsirea termenului de prescriptie
extinctivă
c. operează de drept.
a
b
c
Conventia prin care, după ce s-a împlinit prescriptia extinctivă, debitorul recunoaste datoria pretinsă de
creditor si declară că o va plăti:
a. întrerupe cursul prescriptiei extinctive;
b. nu are nici o consecintă juridică în privinta cursului prescriptiei extinctive;
c. constituie o novatie.
a
b
c
|
