DREPT_1_DPDG
În delimitarea dreptului familiei fatã de dreptul civil sunt de mentionat urmãtoarele deosebiri:
a. în dreptul familiei sunt dominante raporturile patrimoniale;
b. normele majoritare în dreptul familiei sunt cele dispozitive;
+c. în dreptul familiei se cere o calitate specialã a subiectelor sale.
1. a
2. b
+3. c
În delimitarea dreptului muncii fatã de dreptul civil sunt de mentionat urmãtoarele deosebiri:
+a. pe parcursul raporturilor de muncã, subiectele se aflã în pozitie de subordonare;
b. în dreptul muncii sunt majoritare raporturile nepatrimoniale;
+c. dominante în dreptul muncii sunt normele imperative
a+b
b+c
a+c
În categoria izvoarelor dreptului civil trebuie încadrate si:
+a. reglementãrile internationale (conventii, pacte, acorduri);
+b. actele normative adoptate de un ministru (ordin, instructiune, regulament etc.)
c. jurisprudenta
a+b
b+c
a+c
Iesirea din vigoare a legii civile se produce prin:
+a. abrogarea ei implicitã;
+b. abrogarea ei expresã;
c. desuetudine.
a+b
b+c
a+c
Egalitatea pãrtilor (subiectilor) raportului juridic civil reprezintã:
a. egalitatea acestora în fata legii civile;
+b. egalitatea juridicã a vointelor pãrtilor raportului juridic civil;
c. egalitatea realã, materialã între pãrtile raportului juridic civil.
b
c
a
Obligatia conjunctã:
+a. presupune cã datoria sau, dupã caz, creanta este divizibilã;
b. se mai numeste si obligatie solidarã;
c. existã, în cazul pluralitãtii active, numai dacã a fost prevãzutã expres în actul juridic civil.
a
b
c
Cesiunea de creantã:
a. presupune, pentru valabilitatea ei, consimtãmântul debitorului cedat;
+b. este un mijl 19319q167t oc juridic direct de schimbare a persoanei creditorului;
c. este o exceptie realã de la principiul relativitãtii efectelor actului juridic.
a
b
c
Schimbarea debitorului se poate realiza prin intermediul:
a. subrogatiei personale;
+b. delegatiei perfecte;
c. cesiunii datoriei, indiferent dacã existã sau nu consimtãmântul creditorului
a
b
c
Categoria drepturilor reale accesorii include, printre altele:
a. dreptul de servitute;
+b. dreptul de ipotecã;
c. posesia
a
b
c
Dreptul real si dreptul de creantã se aseamãnã, printre altele, prin aceea cã:
a. au determinate atât subiectul activ, cât si subiectul pasiv;
+b. sunt evaluabile pecuniar;
c. sunt însotite de prerogativa preferintei.
b
c
a
Abuzul de drept subiectiv civil:
a. înseamnã depãsirea limitelor externe, de ordin material sau juridic, ale dreptului respectiv;
b. constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda;
+c.presupune, printre altele, exercitarea dreptului subiectiv cu rea-credintã
a
b
c
Prin obligati de "a da" se întelege îndatorirea:
a. de a preda un lucru;
b. de a transmite un drept de creantã;
+c. de a transmite sau a constitui un drept real
a
b
c
Constituie o obligatie de mijloace:
+a. obligatia pe care si-o asumã medicul de a depune toatã priceperea sa în tratarea pacientului;
b. obligatia de a câstiga un anumit proces, asumatã de avocat fatã de clientul sãu;
c. obligatia de a preda un anumit lucru.
a
b
c
Obligatiile naturale:
a. nu se bucurã de vreo sanctiune (protectie) juridicã;
+b. pot fi valorificate numai pe cale de exceptie (apãrare);
c. sunt îndatoriri care decurg din regulile de convietuire socialã
a
b
c
Este un imobil prin obiectul la care se aplicã:
a. fondul de comert;
+b. dreptul de creantã corelativ obligatiei debitorului de a constitui un drept de superficie;
c. dreptul de proprietate asupra unui teren.
a
b
c
Dupã cum pot fi înlocuire sau nu în executarea unei obligatii, fãrã a afecta valabilitatea plãtii, bunurile se clasificã în:
a. divizibile si indivizibile;
b. frugifere si nefrugifere;
+c. fungibile si nefungibile.
a
b
c
Nu pot forma obiectul executãrii silite a debitorului:
a. bunurile incorporale;
+b. obiectele de cult religios, dacã nu sunt mai multe de acelasi fel;
c. bunurile insesizabile
a+b
b+c
a+c
Categoria bunurilor incorporale include:
a. dreptul de proprietate asupra unui bun mobil prin natura lui;
+b. titlurile de valoare;
c. toate drepturile subiective
a
b
c
Pentru a fi încuviintatã de instantã, proba trebuie sã îndeplineascã, printre altele, urmãtoarele conditii:
a. sã fie utilã;
+b. sã aibã legãturã cu pricina;
+c. sã fie de naturã sã conducã la rezolvarea cauzei.
a+b
b+c
a+c
Faptele care trebuie sã fie dovedite sunt:
+a. faptele materiale exteriorizate;
+b. faptele cunoscute personal de judecãtor;
c. faptele constante
a+b
b+c
a+c
În ce priveste puterea doveditoare a înscrisului autentic, fac dovada pânã la proba contrarie:
a. mentiunile ce reprezintã constatãrile personale ale agentului instrumentator;
+b. mentiunile ce privesc declaratiile pãrtilor fãcute în fata organului instrumentator;
c. mentiunile strãine de obiectul înscrisului.
a
b
c
Prezumtiile simple, judecãtoresti:
+a. sunt nelimitate ca numãr;
b. sunt
c. nu sunt susceptibile de rãsturnare prin alte mijloace de probatiune admise de lege.
a+b
b+c
a+c
Constituie prezumtii legale absolute (jure et de jure):
a. prezumtia legalã de platã;
+b. prezumtia timpului legal al conceptiei;
c. prezumtia puterii lucrului judecat.
a+b
b+c
a+c
Constituie prezumtii legale relative (juris tantum):
a. prezumtia puterii lucrului judecat;
+b. prezumtia de paternitate;
+c. prezumtia de comunitate a bunurilor dobândite de cãtre soti în timpul cãsãtoriei
a+b
b+c
a+c
Dupã scopul urmãrit la încheierea lor, actele juridice se clasificã în:
a. actele juridice cauzale si acte juridice abstracte;
+b. acte juridice cu titlu oneros si acte juridice cu titlu gratuit;
c. patrimoniale si nepatrimoniale.
a
b
c
În cazul actelor juridice între vii translative, dreptul de proprietate asupra bunurilor determinate generic
se transmite în momentul:
+a. predãrii, afarã de cazul când pãrtile au prevãzut altfel;
b. realizãrii acordului de vointã;
c. semnãrii înscrisului ce constatã contractul.
a
b
c
Este vorba de un act juridic declarativ în cazul:
+a. conventiei de partaj;
b. cesiunii de creantã;
c. conventiei de ipotecã.
a
b
c
Actul juridic de confirmare:
a. este o conventie prin care se ratificã un act juridic anulabil;
+b. valideazã retroactiv actul juridic anulabil;
c. presupune refacerea actului juridic anulabil
a
b
c
Sunt acte juridice civile solemne:
a. revocarea expresã a unui legat;
b. acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;
c. renuntarea expresã la succesiune.
a+b
b+c
a+b+c
Capacitatea de a încheia actul juridic civil este o conditie:
a. de fond;
b. de formã;
c. neesentialã si specialã.
a
b
c
Capacitatea de a încheia actul juridic civil este:
a. parte a capacitãtii civile de folosintã;
b. parte a capacitãtii civile de exercitiu;
c. o cerintã a valabilitãtii consimtãmântului.
a
b
c
Capacitatea de a încheia actul juridic civil este:
a. o stare de drept, spre deosebire de discernãmânt, care este o stare de fapt;
b. o parte a capacitãtii civile de exercitiu;
c. o conditie de fond, esentialã, de eficacitate si generalã a actului juridic civil.
a
b
c
Constituie cerinte ale valabilitãtii consimtãmântului:
a. sã provinã de la o persoanã cu capacitate de exercitiu;
b. sã fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice;
c. sã nu fie exteriorizat.
a
b
c
Tãcerea valoreazã consimtãmânt:
a. când legea prevede expres aceasta;
b. când prin vointa expresã a pãrtilor se atribuie tãcerii valoare de consimtãmânt;
c. când, potrivit obiceiului, tãcerii i se atribuie valoare de consimtãmânt.
a+b
a+c
a+b+c
Lipseste intentia de a produce efecte juridice:
a. când declaratia de vointã a fost fãcutã iocandi causa;
b. când declaratia de vointã s-a fãcut sub conditie simplã potestativã din partea celui ce se obligã;
c. când manifestarea de vointã s-a fãcut cu o rezervatio mentalis, chiar dacã nu a fost cunoscutã de
contractant
a
b
c
Constituie viciu de consimtãmânt:
a. eroarea indiferentã;
b. dolul secundar (incident);
c. violenta.
a
b
c
Falsa reprezentare a realitãtii la încheierea actului juridic atrage nulitatea relativã a acestuia în cazul în
care priveste:
a. calitãtile substantiale ale obiectului acelui act juridic;
b. natura actului juridic;
c. identitatea fizicã a obiectului acelui act juridic.
a
b
c
Nemo censetur ignorare legem (nimeni nu se poate apãra invocând nerecunoasterea legii) reprezintã:
a. un principiu de drept;
b. o maximã sau adagiu juridic;
c. o idee de bazã ce se aplicã fie numai într-o institutie, fie în douã sau mai multe institutii ale
dreptului civil.
a+b
b
c
Atunci când falsa reprezentare priveste natura actului juridic care se încheie este vorba de:
a. error in negotium;
b. error in corpore;
c. error in substantiam.
a
b
c
Este vorba de un viciu de consimtãmânt în cazul în care:
a. lipseste discernãmântul;
b. manifestarea de vointã este prea vagã;
c. partea a avut, la încheierea actului juridic, o falsã reprezentare a calitãtilor substantiale ale
obiectului acestuia.
a
b
c
Eroarea asupra persoanei cu care s-a contractat:
a. atrage nulitatea absolutã a actului juridic;
b. este, în toate cazurile, viciu de consimtãmânt;
c. poate atrage anularea actului juridic, în conditiile legii.
a
b
c
Dolul:
a. este o eroare provocatã;
b. atrage nulitatea absolutã;
c. se prezumã
a
b
c
Dolul:
a. este aplicabil si actelor juridice unilaterale;
b. nu afecteazã valabilitatea contractului atunci când provine de la reprezentantul cocontractantului;
c. incident (secundar) atrage nulitatea relativã.
a
b
c
Dolul:
a. se sanctioneazã cu nulitatea absolutã a actului juridic;
b. nu afecteazã valabilitatea contractului atunci când împrejurarea ascunsã de una din pãrti era
cunoscutã de cocontractant;
c. este aplicabil numai actelor juridice bilaterale.
a
b
c
Violenta constituie viciu de consimtãmânt dacã:
a. amenintarea nu este justã;
b. provine numai de la persoana cu care s-a contractat;
c. este indiferentã.
a
b
c
În materia violentei, ca viciu de consimtãmânt:
a. amenintarea trebuie sã previnã de la cocontractant;
b.temerea insuflatã celui amenintat trebuie sã fie considerabilã si actualã;
c. sanctiunea care intervine este nulitatea absolutã
a
b
c
Actiunea în resciziune:
a. se va admite chiar dacã, la încheierea actului juridic atacat,minorul a creat,prin mijloace viclene,aparenta cã este major;
b. se va respinge ca prescrisã în toate cazurile în care se intenteazã dupã expirarea unui termen de 18 luni de la data încheierii actului juridic;
c. se va respinge în cazul în care, prin intermediul ei, se atacã un act juridic aleatoriu.
a
b
c
Actiunea în resciziune:
a. se va admite chiar dacã, la încheierea actului juridic atacat, minorul a creat, prin mijloace viclene,aparenta cã este major;
b. se va respinge ca prescrisã în toate cazurile în care se intenteazã dupã expirarea unui termen de 18 luni de la data încheierii actului juridic;
c. se va respinge în cazul în care, prin intermediul ei, se atacã un act juridic aleatoriu.
a
b
c
Nu existã un element obiectiv în structura:
a. erorii;
b. dolului;
c. violentei.
a
b
c
Ca regulã, viciile de consimtãmânt:
a. atrag nulitatea absolutã;
b. atrag nulitatea relativã;
c. nu afecteazã valabilitatea actului juridic.
a
b
c
Obiectul actului juridic civil constã în:
a. clauzele stabilite de pãrti;
b. conduita pãrtilor;
c. drepturile si obligatiile pãrtilor.
a
b
c
Constituie cerinte generale ale valabilitãtii obiectului actului juridic civil:
a. existenta autorizatiei administrative sau judiciare;
b. obiectul sã fie real;
c. obiectul sã fie determinat sau determinabil.
a
b
c
Obiectul actului juridic civil constã în:
a. clauzele stabilite de pãrti;
b. conduita pãrtilor;
c. drepturile si obligatiile pãrtilor.
a
b
c
Obiectul actului juridic civil:
a. constã în drepturile si obligatiile pãrtilor;
b. trebuie, printre altele, sã fie licit;
c. consta în scopul urmãrit la încheierea actului juridic.
a
b
c
Se pot transmite prin acte între vii:
a. patrimoniul unei persoane fizice;
b. obligatiile unei persoane fizice;
c. drepturile succesorale.
a+b
a+c
b+c
Obiectul actului juridic civil:
a. poate sã priveascã si un bun viitor;
b. constã în scopul urmãrit la încheierea actului juridic;
c.este o conditie de fond, esentialã de eficacitate si generalã a actului juridic.
a
b
c
Cauza (scopul) actului juridic civil trebuie sã fie:
a. determinatã sau cel putin determinabilã;
b. realã;
c. explicitã.
a
b
c
Cauza actului juridic civil este falsã:
a. dacã existã eroare asupra motivului determinant (scopului mediat);
b. dacã lipseste scopul imediat într-un act juridic nenumit;
c. în cazul lipsei discernãmântului.
a
b
c
Pentru a fi valabilã, cauza actului juridic civil trebuie sã fie printre altele:
a. licitã si moralã;
b. probatã;
c. posibilã.
a
b
c
Scopul imediat constã în:
a. prefigurarea sansei unui câstig sau riscul unei pierderi în actele juridice comutative;
b. prefigurarea remiterii lucrului si intentia de a procura gratuit un folos în cazul contractului de
comodat
c. prefigurarea contraprestatiei în cazul contractelor unilaterale.
a
b
c
Conversiunea actului juridic:
a. înseamnã înlocuirea vechii obligatii cu o nouã obligatie, între cele douã obligatii existând un
element de diferentã;
b. este posibilã si în cazul nulitãtii
c. poate interveni indiferent de întinderea nulitãtii.
a
b
c
Sunt acte juridice civile solemne:
a. depozitul voluntar;
b. subrogatia în drepturile creditorului consimtitã de debitor;
c. ipoteca conventionalã.
a+b
a+c
b+c
Forma cerutã "ad validitatem":
a. atrage, în caz de nerespectare, nulitatea relativã a actului juridic;
b. constã, în toate cazurile, în întocmirea unui înscris autentic;
c. atrage, în caz de nerespectare, nulitatea absolutã a actului juridic.
a
b
c
Forma cerutã ad validitatem:
a. constã, în toate cazurile, în întocmirea unui înscris autentic;
b. este incompatibilã cu manifestarea tacitã de vointã;
c. reprezintã o aplicatie a principiului consensualismului.
a
b
c
Nerespectarea formei actului juridic cerute ad validitatem:
a. nu afecteazã valabilitatea actului juridic, ci doar posibilitatea dovedirii acestuia;
b. atrage nulitatea relativã;
c. atrage nulitatea absolutã.
a
b
c
Forma este cerutã ad validitatem în cazul:
a. depozitului voluntar;
b. contractului de închiriere a locuintei;
c.actelor constitutive ale asociatiilor si fundatiilor fãrã scop patrimonial.
a
b
c
Conversiunea unui act juridic opereazã dacã sunt îndeplinite si conditiile:
a. unele clauze ale actului nul sunt desfiintate iar altele mentinute;
b. sã existe un element de diferentã între actul nul si actul valabil;
c. actul socotit valabil sã îndeplineascã toate conditiile de valabilitate iar acestea sã se regãseascã în actul desfiintat.
a+b
b+c
a+c
Forma ad probationem:
a. presupune întocmirea unui înscris autentic;
b. este cerutã, printre altele, în cazul contractului de asigurare;
c. atrage, în caz de nerespectare, nulitatea relativã a actului juridic.
a+b
b+c
a+c
Nerespectarea formei actului juridic civil cerute ad probationem:
a. atrage nulitatea relativã a actului juridic;
b. atrage nulitatea partialã a actului juridic;
c. nu afecteazã valabilitatea actului juridic.
a
b
c
Nu constituie o modalitate a actului juridic civil:
a. termenul;
b. capacitatea;
c. cauza (scopul) actului juridic civil.
a+b
b+c
a+c
Obligatia asumatã sub conditie:
a. rezolutorie cauzalã este nulã;
b. pur potestativã din partea creditorului este valabilã;
c. suspensivã pur potestativã din partea debitorului este valabilã.
a
b
c
Conditia (ca modalitate a actului juridic) a cãrei realizare depinde exclusiv de vointa uneia din pãrti este:
a. mixtã;
b. potestativã simplã;
c. pur potestativã.
a
b
c
În cazul conditiei suspensive, pendente conditione:
a. creditorul este îndreptãtit sã solicite executarea obligatiei;
b. riscul pieirii fortuite a lucrului individual determinat care face obiectul obligatiei de a da va fi suportat de cãtre dobânditoANS:
c. dobânditorul dreptului real imobiliar este îndreptãtit sã îl înscrie provizoriu în cartea funciarã.
a
b
c
În cazul în care s-a realizat (împlinit) conditia rezolutorie:
a. actul juridic se consolideazã retroactiv, afarã de cazul când pãrtile au prevãzut altfel;
b. pãrtile trebuie sã îsi restituie prestatiile efectuate;
c. fructele care au fost culese de dobânditor trebuie restituite.
a
b
c
Este lovitã de nulitate obligatia asumatã sub conditie:
a. suspensivã pur potestativã din partea creditorului,
b. rezolutorie pur potestativã din partea donatorului;
c. suspensivã potestativã simplã din partea promitentului.
a
b
c
Este valabilã:
a. conditia pur potestativã din partea creditorului;
b. conditia pur potestativã din partea deditorului;
c. conditia simplã potestativã din partea creditorului sau a debitorului
a
b
c
Conditia (ca modalitate a actului juridic) a cãrei realizare depinde de vointa uneia din pãrti si de vointa unei persoane nedeterminate este:
a. mixtã;
b. pur potestativã;
c. potestativã simplã.
a
b
c
Constituie conditie mixtã conditia a cãrei realizare depinde de:
a. exclusiv vointa unei pãrti sau de hazard;
b. vointa unei pãrti si de vointa unei persoane nedeterminate;
c. vointa unei pãrti si de vointa unei persoane determinate.
a
b
c
Principiul pacta sunt servanda:
a. este un principiu general al dreptului civil;
b. este consacrat legislativ numai pentru conventii (contracte), nu si pentru actele juridice unilaterale;
c. este un principiu care guverneazã efectele nulitãtii actului juridic.
a
b
c
Pacta sunt servanta reprezintã:
a. o maximã juridicã;
b.o regulã generalã aplicabilã în cadrul diferitelor institutii de drept civil;
c. un principiu fundamental al dreptului civil.
a+b
b+c
a+c
Este vorba de o exceptie de la principiul pacta sunt servanda în cazul:
a. încetãrii împrumutului de folosintã din cauza mortii comodantului;
b. încetarea locatiunii datoritã mortii locatarului;
c. prelungirii, prin lege, a efectelor anumitor acte juridice.
a
b
c
Teoria impreviziunii:
a. nu cunoaste nici o aplicatie legalã;
b. este o aplicatie a principiului pacta sunt servanda;
c. se referã la revizuirea efectelor anumitor acte juridice datoritã ruperii echilibrului contractual ca urmare a schimbãrii împrejurãrilor avute în vedere la data încheierii acelor acte juridice.
a
b
c
Constituie o exceptie de la principiul "pacta sunt servanda"
a. tacita relocatiune;
b. încetarea mandatului din cauza falimentului mandatarului;
c. cazul actelor juridice colective.
a
b
c
Este vorba de o exceptie de la principiul pacta sunt servanda în cazul în care:
a. pãrtile au prevãzut posibilitatea reînnoirii contractului;
b. s-ar acorda prin lege un termen de amânare generalã a executãrii unor obligatii contractuale de cãtre o anumitã categorie de debitori;
c. pãrtile au prevãzut o clauzã de dezicere.
a
b
c
Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include, printre altele:
a. revocarea ofertei înainte de a ajunge la destinatar;
b. revocarea mãrturisirii pentru eroare de drept;
c. încetarea depozitului la cererea deponentului
a
b
c
Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include, printre altele:
a. revizuirea efectelor actului juridic în cazurile expres prevãzute de lege;
b. retractarea renuntãrii la mostenire dupã expirarea termenului pentru exercitarea dreptului de optiune succesoralã;
c. revocarea mãrturisirii pentru eroare de fapt.
a
b
c
În categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral se include, printre altele:
a. legatul;
b. revocarea donatiei între soti;
c. denuntarea locatiunii încheiate pe duratã nedeterminatã.
a
b
c
Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:
a. denuntarea contractului de asigurare;
b. încetarea mandatului din cauza mortii mandatarului;
c. denuntarea contractului de locatiune înainte de împlinirea termenului stabilit.
a
b
c
Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:
a. denuntarea unilateralã a contractului de voluntariat;
b. retragerea ofertei înainte de a ajunge la destinatar;
c. încetarea împrumutului de folosintã din cauza mortii comodatarului
a
b
c
Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:
a. renuntarea mandatarului la mandat;
b. moratoriul legal;
c. denuntarea contractului de închiriere a locuintei de cãtre locator înainte de împlinirea termenului stabilit.
a
b
c
Constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice unilaterale:
a. legatul, donatia;
b. retractarea renuntãrii la mostenire;
c. oferta de a contracta, înainte de a ajunge la destinatar.
a+b
b+c
a+c
În categoria avânzilor-cauza trebuie inclusi, printre altii:
a. reprezentantii conventionali ai pãrtilor;
b. toti cei care, ulterior încheierii actului juridic, au contractat cu pãrtile acestuia;
c. succesorii cu titlu universal ai pãrtilor.
a
b
c
Dobânditorul unui drept subiectiv (privit ut singuli) are calitatea de având-cauzã fatã de:
a. actul juridic prin care a dobândit acel drept;
b. actele juridice încheiate anterior de cel de la care a dobândit dreptul respectiv, însã numai dacã sunt în legãturã cu acel drept si au fost respectate formalitãtile de opozabilitate fatã de terti;
c. toate actele juridice încheiate anterior de cel de la care a dobândit acel drept.
a
b
c
Stipulatia pentru altul creazã rãspunderi:
a. între stipulant si promitent;
b. între stipulant si tert;
c. între promitent si tert.
a+b
a+c
b+c
Stipulatia pentru altul este:
a. un mijloc direct de schimbare a persoanei debitorului;
b. o exceptie aparentã de la principiul relativitãtii efectelor actului juridic;
c. o exceptie realã de la principiul relativitãtii efectelor actului juridic.
a
b
c
Constituie veritabile exceptii de la principiul relativitãtii efectelor actului juridic:
a. promisiunea faptei altuia;
b. stipulatia pentru altul, în ce priveste latura activã a obligatiei;
c. stipulatia pentru altul, în ce priveste latura pasivã a obligatiei.
a
b
c
Este vorba de o exceptie de la opozabilitatea actului juridic fatã de terti în cazul:
a. gestiunii intereselor altei persoane;
b. simulatiei;
c. actiunilor directe.
a
b
c
În functie de modul de consacrare legislativã, nulitãtile se clasificã în:
a. nulitãti absolute si nulitãti
b. nulitãti exprese si nulitãti virtuale;
c. nulitãti de drept si nulitãti judiciare.
a
b
c
În functie de întinderea efectelor, nulitãtile se clasificã în:
a. nulitãti de drept si nulitãti judiciare;
b. nulitãti totale si nulitãti partiale;
c. nulitãti absolute si nulitãti relative.
a
b
c
Calificarea nulitãti absolute si nulitãtii relative se face dupã:
a. cum sunt sau nu expres prevãzute de lege;
b. natura interesului ocrotit;
c. întinderea efectelor.
a
b
c
Spre deosebire de nulitate, caducitatea:
a. presupune un act juridic valabil încheiat;
b. presupune o cauzã de nevalabilitate ulterioarã încheierii actului juridic;
c. este o sanctiune ce se aplicã numai în materia liberalitãtilor.
a
b
c
Atrag nulitatea absolutã a actului juridic civil, printre altele, urmãtoarele cauze:
a. lipsa discernãmântului persoanei fizice la încheierea actului;
b. nerespectarea principiului specialitãtii capacitãtii de folosintã a persoanei juridice;
c. frauda legii.
a+c
a+b
b+c
Intervine nulitatea absolutã în cazul:
a. neacceptãrii ofertei de cãtre destinatarul acesteia;
b. lipsei totale a consimtãmântului;
c. erorii asupra calitãtilor substantiale ale obiectului actului juridic.
a
b
c
Intervine nulitatea absolutã în cazul:
a. încãlcãrii principiului specialitãtii capacitãtii de folosintã a persoanei juridice;
b. violentei;
c. nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la capacitatea civilã de exercitiu.
a
b
c
Regulile în care se exprimã regimul juridic al nulitãtii absolute sunt:
a. nulitatea absolutã poate fi invocatã de oricine are interes;
b.actiunea în nulitate absolutã trebuie invocatã în termenul de prescriptie extinctivã;
c. nulitatea absolutã nu poate fi acoperitã prin confirmare.
a+c
a+b
b+c
Spre deosebire de nulitatea relativã, nulitatea absolutã:
a. poate fi invocatã si de instantã din oficiu;
b. desfiinteazã toate efectele actului juridic;
c.este imprescriptibilã extinctiv si nu poate fi acoperitã prin confirmare, fãrã nici o exceptie
a
b
c
Atrag nulitatea relativã a actului juridic civil, printre altele, urmãtoarele cauze:
a. nerespectarea dreptului de preemtiune;
b. lipsa discernãmântului în momentul încheierii actului juridic:
c. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil
a+b
a+c
b+c
Nulitatea absolutã:
a. poate fi invocatã de instantã din oficiu;
b.este nulitatea expres prevãzutã de lege;
c. nu poate fi acoperitã prin confirmare
a+b
a+c
b+c
Atrag nulitatea relativã a actului juridic civil, printre altele, urmãtoarele cauze:
a. lipsa discernãmântului în momentul încheierii actului juridic;
b. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;
c. nerespectarea dreptului de preemtiune.
a+b
a+c
b+c
Constituie cauze de nulitate absolutã a unui act juridic civil:
a. error in negotio si error in substantiam;
b. nerespectarea unei incapacitãti de folosintã a unei persoane fizice, impusã pentru ocrotirea unui
interes privat;
c. nerespectarea principiului specialitãtii capacitãtii de folosintã a persoanei juridice.
a
b
c
Nulitatea relativã:
a. desfiinteazã actul în parte;
b. desfiinteazã actul numai în raporturile dintre pãrtile contractante;
c. poate fi si tacitã.
a
b
c
Nulitatea relativã:
a. desfiinteazã în toate cazurile, doar o parte din efectele actului juridic;
b. poate fi acoperitã prin confirmare;
c. poate fi invocatã si de instantã din oficiu
a
b
c
Intervine nulitatea relativã în cazul:
a. dolului principal;
b. neexecutãrii culpabile a obligatiei asumate prin contract;
c. nerespectãrii formei ad probationem.
a
b
c
Efectele nulitãtii sunt înlãturate de:
a. principiul restitutio in integrum;
b. regula error communis facit ius;
c. principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis.
a
b
c
Constituie un principiu al efectelor nulitãtii, principiul:
a. neretroactivitãtii;
b. restabilirii situatiei anterioare;
c. mentinerii actului subsecvent.
a
b
c
În categoria principiilor efectelor nulitãtii includem, printre altele, principiul:
a. neretroactivitãtii;
b. mentinerii actului subsecvent;
c. restitutio in integrum.
a
b
c
În caz de anulare a actului:
a. pãrtile sunt în drept (ope legis) repuse în situatia anterioarã;
b. fructele culese pânã la data intentãrii cererii de anulare de posesorul de bunã-credintã nu se
restituie
c. uzucapiunea nu poate fi opusã de cãtre posesorul de rea-credintã.
a
b
c
În ce priveste repunerea pãrtilor în situatia anterioarã încheierii actului juridic desfiintat:
a. actiunea (cererea) în restituirea prestatiilor executate nu se confundã cu însãsi actiunea
(cererea) în nulitate;
b. instanta cãreia i s-a solicitat doar desfiintarea actului juridic trebuie sã dispunã, chiar si din
oficiu restituirea prestatiilor executate în baza acestuia;
c. minorul nu este tinut sã restituie prestatiile primite în baza actului juridic desfiintat dacã nu a
profitat de acestea, risipindu-le.
a
b
c
Efectele nulitãtii:
a. nu diferã dupã cum actul juridic a fost sau nu executat pânã în momentul declarãrii nulitãtii;
b. sunt aceleasi indiferent de natura interesului ocrotit prin dispozitia legalã ce stabileste conditia
de validitate nerespectatã la încheierea actului juridic;
c. se produc numai pentru viitor, afarã de exceptiile prevãzute de lege.
a
b
c
În cazul în care contractul sinalagmatic este anulat dupã ce ambele pãrti si-au executat prestatiile,
actiunea prin care se solicitã restituirea prestatiilor trebuie întemeiatã pe:
a. însusi contractul desfiintat;
b. îmbogãtirea fãrã justã cauzã;
c. plata nedatoratã.
a
b
c
Este prescriptibilã extinctiv actiunea:
a. confesorie întemeiatã pe dreptul de superficie;
b. confesorie întemeiatã pe dreptul de servitute;
c. în grãnituire.
a+b
b+c
a+c
Este imprescriptibilã extinctiv actiunea:
a. prin care se revendicã un bun proprietate publicã;
b. întemeiatã pe îmbogãtirea fãrã justã cauzã;
c. estimatorie.
a
b
c
Prescriptia extinctivã a actiunii în revendicarea imobilului ce a format obiectul urmãririi silite imobiliare
începe sã curgã de la data:
a. emiterii actului de adjudecare;
b. înscrierii actului de adjudecare în cartea funciarã;
c. consemnãrii pretului de cãtre adjudecatar.
a
b
c
Este imprescriptibilã extinctiv actiunea:
a. de partaj;
b. întemeiatã pe platã nedatoratã;
c. posesorie.
a
b
c
În privinta cursului prescriptiei extinctive:
a. cauzele de suspendare, de întrerupere si de repunere în termen sunt expres si limitativ prevãzute
de lege;
b. clauza prin care pãrtile contractante ar stabili momentul de la care începe sã curgã prescriptia,
derogând astfel de la regula incidentã materiei respective, este lovitã de nulitate absolutã;
c. nu prezintã importantã distinctia dintre forta majorã si cazul fortuit.
a
b
c
Prescriptia actiunii în rãspundere civilã pentru viciile ascunse ale lucrului începe sã curgã:
a. de la data predãrii lucrului;
b. de la data descoperirii viciilor;
c. cel mai târziu de la data expirãrii termenului de garantie.
a
b
c
Prescriptia extinctivã a actiunii în declararea nulitãtii pentru eroare asupra calitãtilor substantiale ale
lucrului vândut începe sã curgã:
a. de la data încheierii contractului de vânzare-cumpãrare;
b. de la data predãrii lucrului;
c. de la data la care cumpãrãtorul a cunoscut cã a avut o falsã reprezentare a realitãtii, însã cel mai
târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii contractului de vânzare-cumpãrare.
a
b
c
Este imprescriptibilã extinctiv actiunea:
a. prin care se solicitã reductiunea liberalitãtilor excesive;
b. în nulitatea legatului pentru cauzã imoralã;
c. prin care se solicitã raportul donatiilor.
a
b
c
În cazul dreptului afectat de o conditie rezolutorie, prescriptia extinctivã:
a. începe sã curgã de la data nasterii raportului juridic;
b. este suspendatã eveniente conditione;
c. începe sã curgã de la data realizãrii conditiei.
a
b
c
Prescriptia extinctivã a actiunii în anularea actului juridic pentru violentã începe sã curgã:
a. la data încetãrii violentei;
b. cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încetãrii violentei;
c. cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului juridic.
a
b
c
Prescriptia extinctivã nu curge (este suspendatã):
a. între concubini;
b. ori de câte ori minorul este lipsit de ocrotirea pãrinteascã;
c. între soti.
a
b
c
Potrivit art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, prescriptia dreptului la actiune în repararea pagubei
începe sã curgã de la data când cel pãgubit:
a. a descoperit prejudiciul;
b. a cunoscut sau trebuia sã cunoascã paguba si pe cel care a cauzat-o;
c. a cunoscut sau trebuia sã cunoascã paguba si pe cel care rãspunde de ea.
a
b
c
Cursul prescriptiei extinctive se întrerupe în cazul:
a. introducerii reclamatiei administrative prealabile;
b. în care una din pãrti este minor lipsit de ocrotirea pãrinteascã;
c. recunoasterii datoriei de cãtre debitor înainte de împlinirea termenului de prescriptie extinctivã.
a
b
c
Predarea, la foarte scurt timp dupã încheierea unui antecontract de vânzare-cumpãrare, a bunului ce
formeazã obiectul acestuia cãtre cel ce urmeazã sã îl cumpere:
a. constituie o cauzã care justificã repunerea în termenul de prescriptie extinctivã a dreptului de a
cere încheierea contractului de vânzare-cumpãrare;
b. reprezintã executarea obligatiei de a da:
c. întrerupe cursul prescriptiei extinctive a dreptului celui ce urmeazã sã cumpere de a cere
încheierea contractului de vânzare-cumpãrare.
a
b
c
Forta majorã constituie o cauzã:
a. de suspendare a prescriptiei extinctive;
b. care justificã repunerea în termenul de prescriptie extinctivã;
c. de întrerupere a prescriptiei extinctive
a
b
c
Introducerea cererii de chemare în judecatã înãuntrul termenului de prescriptie extinctivã:
a. sterge, provizoriu si conditionat, prescriptia extinctivã scursã anterior introducerii;
b. suspendã cursul prescriptiei extinctive pânã la data pronuntãrii hotãrârii;
c. nu are nici o consecintã juridicã în privinta cursului prescriptiei extinctive.
a
b
c
Întreruperea cursului prescriptiei extinctive:
a. face sã înceapã a curge o nouã prescriptie;
b. suspendã efectele prescriptiei începute;
c. nu produce efecte fãrã hotãrârea organului jurisdictional.
a
b
c
Se poate dispune repunerea în termenul de prescriptie extinctivã în cazul:
a. culpei sub forma neglijentei;
b. pãrãsirii incapabilului de cãtre reprezentantul legal;
c. erorii de drept.
a
b
c
Repunerea în termenul de prescriptie extinctivã de drept comun:
a. trebuie cerutã numai de cel împotrivã cãruia s-a împlinit prescriptia;
b. poate fi dispusã din oficiu de organul de jurisdictie;
c. opereazã de drept si automat
a
b
c
În sistemul Decretului nr. 167/1958, repunerea în termenul de prescriptie extinctivã:
a. se dispune numai pentru cauzele enumerate limitativ de lege;
b. nu poate fi dispusã dacã existã culpa titularului dreptului în depãsirea termenului de prescriptie
extinctivã
c. opereazã de drept.
a
b
c
Conventia prin care, dupã ce s-a împlinit prescriptia extinctivã, debitorul recunoaste datoria pretinsã de
creditor si declarã cã o va plãti:
a. întrerupe cursul prescriptiei extinctive;
b. nu are nici o consecintã juridicã în privinta cursului prescriptiei extinctive;
c. constituie o novatie.
a
b
c
|
