DREPT COMPARAT AN III – TESTE GRILA
1. Principalele incercari facute pentru a se demonstra ca dreptul comparat nu este o stiinta autonoma au fost realizate de:
a. |
Kaden |
b. |
Nu au fost facute astfel de incercari |
c. |
Scoala Pozitivista |
ANS: A
2. In ce an s-a desfasurat la
a. |
1967 |
b. |
1910 |
c. |
1900 |
ANS: C
3. Desfasurarea la
a. |
momentul de nastere al dreptului comparat |
b. |
un moment important pentru dreptul comparat |
c. |
nu a avut relevanta deosebita |
ANS: A
4. Istoria dreptului comparat a fost impartita:
a. |
perioada antica si perioada moderna |
b. |
perioada clasica si perioada moderna |
c. |
in doua perioade distincte, cea de dinainte de 1990 si cea de dupa acest an. |
ANS: C
5. Au existat preocupari referitore la cunoasterea reglementarilor juridice din alte tari:
a. |
din cele mai vechi timpuri |
b. |
inca din perioada feudala |
c. |
numai din perioada nasterii Imperiului Roman |
ANS: A
6. Care este in prezent aprecierea majoritatii comparatistilor cu privire la intrebarea daca dreptul comparat este o stiinta sau o metoda de cercetare:
a. |
este o metoda de cercetare |
b. |
este o stiinta |
c. |
este si metoda si stiinta |
ANS: A
7. Dreptul comparat reprezinta o metoda de cercetare strict necesara pentru:
a. |
nu are o importanta mare |
b. |
studierea diferitelor sisteme de drept pentru intelegerea relatiilor sociale existente la un moment dat in diferite state |
c. |
este necesar numai pentru realizarea unei culturi juridice |
ANS: B
8. Reglementarea juridica este un fenomen social:
a. |
subiectiv |
b. |
lipsit de importanta |
c. |
de importanta unica |
ANS: A
9. Pentru d'Amari, scopul dreptului comparat, ca stiinta autonoma, era:
a. |
infiinta personal aceasta disciplina (Dreptul comparat) |
b. |
acela de a descoperi legile generale ale evolutiei umanitatii, prin evolutia institutiilor juridice |
c. |
justifica obiectul de activitate al disciplinei |
ANS: B
10. Conform opiniilor lui Kohler, dreptul are rolul de a influenta dezvoltarea umanitatii:
a. |
da |
b. |
nu |
c. |
a sustinut ca are un asemenea rol, dar numai in anumite domenii, cum ar fi cel social |
ANS: A
11. Saleilles a apreciat ca:
a. |
are numai rolul de comparare a unor reglementari din state diferite |
b. |
dreptul comparat nu are o influenta directa privind dezvoltarea dreptului national |
c. |
dreptul comparat este destinat a servi dezvoltarii progresive a dreptului national |
ANS: C
12. Potrivit opiniei lui Josserand, functia principala a dreptului comparat este:
a. |
cea practica |
b. |
de a scoate la iveala orientarea juridica din diferite state |
c. |
cea teoretica |
ANS: B
13. Potrivit opiniei lui Lambert, dreptul comparat reprezinta:
a. |
numai stiinta care analizeaza fenomenele juridice |
b. |
stiinta care analizeaza fenomenele juridice si legile care le reglementeaza |
c. |
stiinta care analizeaza numai legile care reglementeaza relatiile sociale dintr-o tara |
ANS: B
14. Bryce apreciaza ca dreptul comparat studiaza regulile juridice aflate in vigoare in:
a. |
in toate tarile, indiferent de nivelul de civilizatie |
b. |
tarile civilizate |
c. |
potrivit lui Bryce, Dreptul comparat are numai rol de adoptare a unor reguli de drept |
ANS: B
15. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale:
a. |
s-a evidentiat prin opinii care apreciaza ca Dreptul comparat este numai o metoda de cercetare a dreptului |
b. |
s-a evidentiat prin opinii care apreciaza ca Dreptul comparat nu este o metoda de cercetare a dreptului; |
c. |
s-a evidentiat prin opinii care apreciaza ca Dreptul comparat este o stiinta autonoma dreptului |
ANS: A
16. Potrivit lui Rabel, rolul compararii este acela:
a. |
de a studia diferite ramuri ale dreptului |
b. |
de a pune fata in fata diferite sisteme legislative si de a le examina intre ele |
c. |
numai acela de a sprijini legiferarea internationala |
ANS: B
17. Potrivit opiniei lui Gutteridge, expresia de 'drept comparat 'desemneaza:
a. |
numai o metoda de studiu |
b. |
numai o metoda de cercetare |
c. |
o metoda de studiu si de cercetare |
ANS: C
18. David sustine ca Dreptul comparat reprezinta:
a. |
compararea sistemelor de drept - dreptul comparat fiind o metoda, dar si o stiinta autonoma cu caracter comparativ |
b. |
compararea sistemelor de drept -dreptul comparat fiind o stiinta autonoma |
c. |
compararea sistemelor de drept - dreptul comparat fiind o metoda comparativa |
ANS: C
19. Zweigert precizeaza ca prin comparatie juridica se intelege:
a. |
numai punerea in legatura a diferitelor ordini de drept |
b. |
punerea in legatura a diferitelor ordini de drept si a unor institutii |
c. |
numai punerea in legatura a unor institutii juridice din state diferite |
ANS: B
20. Conform opiniilor lui Lambert metoda comparativa este utila pentru:
a. |
studierea ramurilor juridice de drept public |
b. |
studierea ramurilor juridice de drept privat |
c. |
studierea oricarei ramuri a stiintei juridice |
ANS: C
21. Gutteridge afirma ca interesul problemei privind natura dreptului comparat este:
a. |
atat practic, cat si teoretic |
b. |
practic |
c. |
pur teoretic |
ANS: C
22. Potrivit conceptiei lui L.J. Constantinesco, dreptul comparat este:
a. |
o stiinta autonoma |
b. |
o metoda ce cercetare |
c. |
nu este nici stiinta, si nici nu are un domeniu al sau |
ANS: C
23. Intelegerea ordinii de drept straine de catre comparatistii se poate realiza prin:
a. |
fara un studiu personal |
b. |
cunoasterea, in mod nemijlocit a dreptului strain |
c. |
folosindu-se numai de monografiile comparative |
ANS: B
24. Imaginatia si speculatia servesc in activitatea comparativa:
a. |
nu |
b. |
da, in toate imprejurarile |
c. |
da, numai pentru anumite domenii ale dreptului. |
ANS: A
25. Se disting un numar de:
a. |
2 elemente care caracterizeaza metoda comparativa |
b. |
3 elemente care caracterizeaza metoda comparativa |
c. |
4 elemente care caracterizeaza metoda comparativa |
ANS: C
26. Informatiile comparative ajuta dreptul national:
a. |
sa inteleaga dreptul strain |
b. |
nu serveste acestui scop |
c. |
depaseasca stadiul opiniilor diferite in privinta naturii dreptului comparativ |
ANS: A
27. Juristii din tarile foste socialiste au fost si ei preocupati de clarificarea problemei privind caracterul dreptului comparat:
a. |
nu |
b. |
da |
c. |
problematica a fost studiata partial numai in U.R.S.S |
ANS: B
28. A existat un sistem de drept socialist:
a. |
da |
b. |
nu |
c. |
se va forma treptat |
ANS: A
29. In epoca contemporana sunt cunoscute:
a. |
4 sisteme juridice |
b. |
3 sisteme juridice |
c. |
2 sisteme juridice |
ANS: A
30. Este posibila coexistenta mai multor sisteme diferite in domeniul juridic:
a. |
nu |
b. |
numai daca se fac anumite concesii de catre toate partile |
c. |
da |
ANS: C
31. Care a fost urmarea intalnirilor dintre juristii unor sisteme juridice diferite:
a. |
nu s-a ajuns la nici o intelegere |
b. |
dreptul capitalist s-a socializat, fara ca dreptul socialist sa sufere vreo schimbare |
c. |
dreptul capitalist s-a socializat, in parte, iar dreptul socialist s-a liberalizat, tot in parte |
ANS: C
32. Folosirea metodei comparative solicita:
a. |
nu presupune caracteristici |
b. |
impartialitate si obiectivitate |
c. |
neincredere in buna intentie a participantilor la realizarea metodei comparative |
ANS: B
33. Este benefica si stiintifica:
a. |
compararea facuta corespunzator intereselor politice ale sistemului din care provine cercetatorul |
b. |
compararea care nu se realizeaza in spiritul independentei de opinie a cercetatorului, servind intereselor partizane ale cercetatorului |
c. |
compararea care se realizeaza in spiritul independentei de opinie a cercetatorului |
ANS: C
34. Domeniul compararii poate fi folosit pentru a se demonstra superioritatea sistemului propriu:
a. |
da |
b. |
nu, indiferent de sistem |
c. |
nu, intrucat fiecare sistem are deficientele sale |
ANS: B
35. Pot fi comparate mai mult de doua ordini juridice:
a. |
da |
b. |
nu |
c. |
depinde de sistemul din care face parte cercetatorul |
ANS: A
36. Pentru efectuarea unei comparari internationale:
a. |
trebuie sa se caute punctele comune de referinta |
b. |
sa se aiba in vedere un sistem juridic care sa nu se afle deasupra natiunilor |
c. |
sa se aiba in vedere un sistem juridic al unei tari civilizate |
ANS: A
37. Activitatea comparativa se desfasoara:
a. |
intre ordini juridice concrete |
b. |
intre ordini juridice abstracte |
c. |
numai intre doua ordini juridice |
ANS: A
38. Compararea se poate face:
a. |
prin raportare la o unitate de masura prestabilita |
b. |
intre ordinele juridice confruntate |
c. |
intre ordinele juridice confruntate sau prestabilite |
ANS: B
39. Se impune ca necesitati sociale identice in diferite state sa fie aparate prin:
a. |
norme de drept identice |
b. |
intotdeauna prin norme de drept diferite |
c. |
norme de drept specifice regimului politic din fiecare tara |
ANS: A
40. Dreptul comparat are un rol normativ:
a. |
in functie de relatiile sociale pe care le reglementeaza |
b. |
nu |
c. |
da |
ANS: B
41. Dreptul comparat nu are o functie normativa nationala:
a. |
da, numai daca sectorul de reglementare priveste domeniul public |
b. |
da |
c. |
nu |
ANS: C
42. Dreptul comparat se poate transforma intr-un legiuitor universal:
a. |
nu |
b. |
da |
c. |
numai daca i s-a atribuit un asemenea rol de catre un stat civilizat |
ANS: A
43. Este posibila unificarea legislativa mondiala:
a. |
da |
b. |
da, in functie de interesul politic existent la un moment dat |
c. |
nu |
ANS: C
44. Numarul si alegerea ordinilor juridice de comparat constituie:
a. |
probleme de natura politica |
b. |
probleme metodologice ce trebuie solutionate |
c. |
probleme de natura sociala |
ANS: B
45. Rezultatul mai bun in privinta metodei comparative este dat de:
a. |
numarul cat mai mare de ordini juridice |
b. |
numarul cat mai mic de ordini juridice juridice. |
c. |
nu are relevanta numarul ordinelor |
ANS: A
46. Cercetarea comparativa poate fi facuta de catre mai multi cercetatori in echipe:
a. |
nu |
b. |
da, fara a fi recomandat acest procedeu |
c. |
da, fiind recomandat acest procedeu |
ANS: C
47. Odinile juridice comparate trebuie sa fie inrudite si sa apartina aceluiasi sistem juridic:
a. |
nu |
b. |
nu se recomanda |
c. |
da |
ANS: A
48. Compararea juridica se realizeaza in plan orizontal:
a. |
atunci cand analizeaza ordini juridice apropiate in timp, dar indepartate in spatiu |
b. |
atunci cand nu analizeaza ordini juridice apropiate in timp, dar indepartate in spatiu |
c. |
atunci cand analizeaza ordini juridice apropiate in timp, si nu indepartate in spatiu |
ANS: A
49. Se apreciaza ca este verticala compararea care se realizeaza:
a. |
prin referirea la ordini juridice indepartate in timp |
b. |
prin referirea la ordini juridice indepartate in spatiu |
c. |
prin referirea la ordini juridice indepartate in timp si spatiu |
ANS: A
50. Un moment insemnat in evolutia studiului dreptului altor popoare l-a avut:
a. |
aparitia scolii kantiene |
b. |
aparitia institutiilor de invatamant |
c. |
aparitia scolii istorice |
ANS: C
51. Care este principalul izvor in sistemul juridic european:
a. |
legea |
b. |
cutuma |
c. |
jurisprudenta |
ANS: A
52. Functia de orientare si de control a compararii se aplica:
a. |
in domeniul politicii jurisprudentiale |
b. |
in domeniul politicii legislative |
c. |
ambele variante |
ANS: C
53. Ce metoda trebuie aplicata in vederea interpretarii termenilor de comparat:
a. |
metoda ordinii juridice careia ii apartine termenul de comparat |
b. |
metoda ordinii juridice straine |
c. |
nici o metoda nu se aplica in aceasta faza |
ANS: A
54. Care cercetator a prevazut faptul ca termenul de comparat nu poate fi inteles decat in cadrul mediului sau inconjurator:
a. |
Leontin-Jean Constantinesco |
b. |
Karl Marx |
c. |
Montesquieu |
ANS: C
55. Ce trebuie sa cunoasca comparatistul pentru a intelege termenul de comparat:
a. |
regula de drept straina pe care o compara |
b. |
toate aceste variante |
c. |
izvoarele de drept |
ANS: B
56. Exemplificati factorul extrajudiciar ce a determinat aparitia legii Faillot in Franta:
a. |
razboiul |
b. |
alegerile parlamentare |
c. |
coruptia |
ANS: A
57. Exemplificati factorul extrajudiciar ce a determinat aparitia reformei monetare din 1948 in Germania:
a. |
razboiul |
b. |
alegerile parlamentare |
c. |
economia |
ANS: C
58. Sunt factori extrajudiciari:
a. |
factorii sociali si economici |
b. |
legile |
c. |
constitutia |
ANS: A
59. Sunt functii ale dreptului comparat:
a. |
functia de cunoastere a dreptului national |
b. |
functia normativa |
c. |
toate aceste functii |
ANS: C
60. Factorii extrajudiciari au ca efect:
a. |
influentarea legilor |
b. |
influentarea institutiilor juridice |
c. |
ambele variante |
ANS: C
61. Care comparatisti au considerat ca dreptul comparat este un instrument al sociologiei juridice:
a. |
comparatistii americani |
b. |
comparatistii francezi |
c. |
comparatistii englezi |
ANS: A
62. Care este punctul de plecare al unui studiu comparativ:
a. |
problema juridica |
b. |
problema economica |
c. |
problema sociala |
ANS: A
63. Care este obiectul celei de-a doua faze a cercetarii metodologice:
a. |
termenul de comparat |
b. |
termenul de comparat in legaturile sale imediate cu ordinea juridica |
c. |
izvorul de drept |
ANS: B
64. Sunt izvoarele sociale ale dreptului pozitiv :
a. |
factorul politic |
b. |
factorul economic |
c. |
ambele variante |
ANS: C
65. In ce faza metodologica se realizeaza examinarea factorului politic:
a. |
in prima faza metodologica |
b. |
in a doua faza metodologica |
c. |
in a treia faza metodologica |
ANS: B
66. Care doctrina juridica a fost prima care a remarcat impactul fenomenului economic asupra dreptului:
a. |
doctrina germana |
b. |
doctrina franceza |
c. |
doctrina socialista |
ANS: A
67. Cate faze are procesul metodologic:
a. |
o faza |
b. |
trei faze |
c. |
patru faze |
ANS: B
68. Care este prima regula metodologica:
a. |
a studia termenul de comparat |
b. |
a examina termenul de comparat in sursele sale originale |
c. |
a interpreta termenul de comparat |
ANS: A
69. In ce an a avut loc Congresul de la Paris:
a. |
1950 |
b. |
2004 |
c. |
1900 |
ANS: C
70. Care este cea mai veche functie a dreptului comparat:
a. |
functia de cunoastere a dreptului national |
b. |
functia normativa |
c. |
functia de unificare legislativa |
ANS: C
71. Prin care cod civil a initiat unificarea legislativa in Italia:
a. |
Codul Civil din 1865 |
b. |
Codul Civil din 1942 |
c. |
Codul Civil din 1900 |
ANS: A
72. Care sunt actele normative prin care Comunitatea Economica Europeana realizeaza unificarea legislativa:
a. |
regulamentele |
b. |
directivele |
c. |
ambele variante |
ANS: C
73. Ce faza a procesului metodologic este consacrata analizei:
a. |
prima faza |
b. |
a doua faza |
c. |
a treia faza |
ANS: A
74. Ce faza a procesului metodologic este consacrata sintezei:
a. |
prima faza |
b. |
a doua faza |
c. |
a treia faza |
ANS: C
75. Ce calitati trebuie sa indeplineasca comparatistul in timpul primei faze a procesului metodologic:
a. |
sa fie un bun observator |
b. |
sa aiba talentul de a expune |
c. |
ambele variante |
ANS: C
76. Monografiile si studiile referitoare la dreptul strain sunt:
a. |
studii comparative |
b. |
simple expuneri de drept strain |
c. |
ambele variante |
ANS: B
77. Ce faza a procesului metodologic este consacrata intelegerii:
a. |
prima faza |
b. |
a doua faza |
c. |
a treia faza |
ANS: B
78. Care sunt dezavantajele studierii de catre comparatist doar a textului legislativ:
a. |
textul legislativ, singur, nu poate arata imaginea adevarata a termenului de comparat |
b. |
textul legislativ poate fi completat, modificat sau chiar abrogat de un alt text de lege sau de aplicarea sa jurisprudentiala |
c. |
toate aceste dezavantaje |
ANS: C
79. Termenii de comparat trebuie studiati :
a. |
cu ajutorul surselor originare |
b. |
cu ajutorul altor surse |
c. |
ambele variante |
ANS: A
80. Sursele pe care comparatistul trebuie sa foloseasca pentru analiza termenilor de comparat trebuie sa fie:
a. |
primare |
b. |
autentice |
c. |
sa aiba valoare istorica |
ANS: B
81. Sunt cauze care explica asemanarile si deosebirile termenilor de comparat:
a. |
cauzele de natura istorica |
b. |
cauzele de natura economica |
c. |
toate aceste cauze |
ANS: C
82. Compararea, reprezinta in ansamblul sau:
a. |
o initiativa umana determinata |
b. |
un concept ideologic |
c. |
un procedeu general al spiritului |
ANS: C
83. Comparabilitatea, se fundamenteaza si prin prisma perspectivelor stiintifice pe care le individualizeaza, care sunt in numar de:
a. |
3 |
b. |
5 |
c. |
2 |
ANS: A
84. Atat in materia dreptului comparat cat si in alte stiinte, suntem limitati a ne rezuma strict la:
a. |
lucrurile comparabile |
b. |
elementele comparabile |
c. |
disciplinele comparabile |
ANS: A
85. Din punct de vedere notional, termenul de comparat, ca obiect al compararii, constituie:
a. |
un element specific dreptului comparat, prin care se evidentiaza exclusiv deosebirile existente intre doua discipline supuse procesului de comparare |
b. |
un concept ideologic, de natura a evidentia importanta dreptului comparat |
c. |
un ansamblu de contururi imprecise al celor doua discipline supuse procesului de comparare, schitate de cel care compara, de natura a identifica existenta unor elemente comune |
ANS: C
86. Asa-numitul: „element de universalitate al ideologiilor juridice”, care a determinat adoptarea unanima de catre precursori a aceleiasi directii de orientare juridica, a fost o consecinta a:
a. |
identitatii institutionale |
b. |
pluralismului juridic |
c. |
dezvoltarii ipotezelor in materia dreptului comparat |
ANS: A
87. Cine a afirmat faptul ca in mod special: „comparatia permite, nu numai sa se patrunda intr-un mod constient intr-o alta lume juridica, dar de asemenea, sa se ia un recul prin raport cu propriul sau drept, care apare intr-o alta lumina”:
a. |
Rene Rodiere |
b. |
A. Oteteliseanu |
c. |
L. J. Constantinesco |
ANS: C
88. Bazandu-va pe cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, considerati cunoasterea legislatiilor straine ca fiind:
a. |
o premisa aleatorie |
b. |
o premisa necesara comparatiei |
c. |
o premisa necesara doar in masura in care analizam propriul sistem de drept |
ANS: B
89. Comparatistul R. David a stat la originea editarii unei vaste si prestigioase colectii de volume privind dreptul altor tari, acestea fiind publicate pentru prima data in:
a. |
Israel |
b. |
Belgia |
c. |
Franta |
ANS: C
90. De ce dreptul strain nu este drept comparat - a fost o problema supusa dezbaterii de catre:
a. |
V.D. Zlatescu |
b. |
Raymond Saleilles |
c. |
A. Oteteliseanu |
ANS: C
91. „Conception generale du droit compare', a facut obiectul Congresului de la Paris din anul 1900, reprezentand in fapt un rezumat prin care s-a individualizat intreaga conceptie a reputatului civilist:
a. |
Raymond Saleilles |
b. |
Rene Rodiere |
c. |
L. Josserand |
ANS: C
92. Analizand din perspectiva dreptului comparat, un mare sistem juridic sau o mare familie de drept reprezinta:
a. |
gruparea unor sisteme juridice nationale, in raport de anumite trasaturi comune ale acestora |
b. |
gruparea tuturor sistemelor juridice |
c. |
gruparea anumitor sisteme juridice, prin prisma scolilor istorice pe care le-au detinut |
ANS: A
93. Cine a impartit marile sisteme juridice in trei grupe, distingand, pe de o parte: un grup continental - in care include drepturile francez, german, spaniol, unul de common-law - in care include drepturile Regatului Unit, ale diferitelor tari din common-wealth, al Statelor Unite ale Americii si in sfarsit, unul al tarilor socialiste:
a. |
Marc Ancel |
b. |
Viktor Knapp |
c. |
Rene Rodiere |
ANS: C
94. Cea mai importanta diviziune a dreptului, mostenita din dreptul roman, este aceea de:
a. |
drept international si drept national |
b. |
drept civil si drept penal |
c. |
drept public si drept privat |
ANS: C
95. Binecunoscutul sistem juridic britanic: common-law, a influentat considerabil organizarea institutionala a:
a. |
Frantei |
b. |
Statelor Unite ale Americii |
c. |
Turciei |
ANS: B
96. Asa-numita: „stabilire a solutiilor identice pe cai diferite” este individualizata notional in acceptiunea dreptului comparat, sub titulatura de:
a. |
comparatie afirmativa |
b. |
comparatie metodologica |
c. |
comparatie contrastata |
ANS: A
97. Din perspectiva dreptului comparat: „wakaf-ul” reprezinta o institutie specifica:
a. |
dreptului mosaic |
b. |
dreptului nordic |
c. |
dreptului islamic |
ANS: C
98. Avand in vedere cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, urmatoarele izvoare: sunna-traditia, idjma-acordul comunitatii, giyas-analogia, firmanul-actul scris, isi gasesc fundamentul in:
a. |
coran |
b. |
vechiul testament |
c. |
ideologia ebraica |
ANS: A
99. Dreptul statelor africane - mai precis, al celor care nu au adoptat codificari de tip european - prezinta o natura:
a. |
conservatoare |
b. |
tipic nationalista |
c. |
cutumiara |
ANS: C
100. Comparatum reprezinta in esenta:
a. |
legislatia universala ce face obiectul compararii |
b. |
un model de comparatie specific sistemului juridic common-law |
c. |
legislatia nationala a comparatistului |
ANS: C
101. Nominalizati personalitatea care a emis teoria conform careia: „conditia primordiala a oricarei comparatii rationale consta in a putea degaja prin doua notiuni comparate, o notiune comuna superioara - tertium comparationis'.
a. |
Y. Eminescu |
b. |
E. Lambert |
c. |
V. Knapp |
ANS: C
102. Asa-numitul: „proces comparativ”, consta in principal in:
a. |
imposibilitatea de a se efectua o analiza comparativa in mod aleatoriu, asupra a doua sisteme de drept, fara a exista un element comun prestabilit |
b. |
posibilitatea de a analiza comparativ mai mult de doua sisteme de drept din aceeasi ramura de drept |
c. |
posibilitatea de a analiza comparativ cel mult doua sisteme de drept din aceeasi ramura de drept |
ANS: A
103. Binecunoscutul paralelism al termenilor de comparat se realizeaza doar daca exista un element comun prestabilit, considerat: „un element dat” in acceptiunea lui:
a. |
M. Ancel |
b. |
L. J. Constantinesco |
c. |
I. Filipescu |
ANS: B
104. Clasificarea superioara conform careia „sistemul statelor socialiste', face parte din grupa esentiala a marilor sisteme de drept, apartine lui:
a. |
E. Lambert |
b. |
Felipe de Sola Canizares |
c. |
Marc Ancel |
ANS: C
105. Din categoria grupei „complementare', ca sistem de drept il regasim pe cel:
a. |
common-law-ului |
b. |
traditional |
c. |
religios |
ANS: C
106. Care din disciplinele nominalizate datoreaza aparitia dreptului comparat:
a. |
anatomia comparata |
b. |
literatura universala |
c. |
matematica |
ANS: A
107. Din perspectiva dreptului comparat, suma normelor, a principiilor si a notiunilor juridice aplicabile in cadrul unei societati, avand ca principal scop-reglementarea raporturilor juridice ale acesteia, reprezinta:
a. |
natura juridica |
b. |
metodologia juridica |
c. |
ordinea juridica |
ANS: C
108. Avand in vedere cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, va este binecunoscut faptul ca, totalitatea normelor, a principiilor - notiuni respectiv a institutiilor juridice, sunt particularizate stiintific sub titulatura de:
a. |
particule juridice elementare |
b. |
elemente juridice |
c. |
ordini juridice |
ANS: A
109. Care secol poate fi considerat ca fiind determinant in privinta dezvoltarii etnologiei juridice:
a. |
secolul al-XIX-lea |
b. |
secolul al-XVIII-lea |
c. |
secolul al-XIV-lea |
ANS: A
110. Cercetarile stiintifice ale precursorilor in fundamentarea ideologica a dreptului comparat modern, au fost:
a. |
lipsite de importanta |
b. |
fundamentate doar din perspectiva lingvistica |
c. |
cu caracter limitativ |
ANS: C
111. Nominalizati autorul teoriei conform careia: “lipsa de intelegere a realitatilor istorice a constituit si inca mai constituie un mare defect metodologic”.
a. |
R.H. Lowie Malinowski |
b. |
L.J. Constantinesco |
c. |
I Filipescu, M.Jacota |
ANS: B
112. Binecunoscuta teorie uniliniara a evolutionismului comparat, a avut parte de-a lungul timpului si de numeroase critici, aduse in principal de reprezentanti ai diferitelor sisteme juridice, printre care se impune a-l aminti pe:
a. |
V.D. Zlatescu |
b. |
E. Burnett Tylor |
c. |
Leist |
ANS: B
113. Avand in vedere continutul acestei teorii: “paralelismul elementelor structurale si asemanarea lor, se datoreaza exclusiv istoriei ariilor culturale si nu unitatii prestabilite a unor evolutii comune”, nominalizati emitentul acesteia:
a. |
Ratzel |
b. |
Marc Ancel |
c. |
Raymond Saleilles |
ANS: A
114. Comparabilitatea ordinilor juridice ale poparelor indo-germanice a aparut ca o consecinta a:
a. |
dorintei anumitor ideologi francezi |
b. |
dorintei anumitor ideologi indieni |
c. |
dorintei anumitor ideologi germani |
ANS: C
115. Cunoscuta notiune specifica cultului indo-germanic: “ Stammrecht”, reprezenta in acceptiunea exclusivista a lui Leist:
a. |
asa-numitul drept primordial |
b. |
asa-numitul drept autonom |
c. |
asa-numitul drept comun |
ANS: C
115. Comparabilitatea ordinilor juridice este foarte greu de realizat in acceptiunea teoreticienilor dreptului comparat, din perspectiva:
a. |
juridica |
b. |
lingvistica |
c. |
istorica |
ANS: B
116. Nominalizati din varaintele prezentate, adeptul ideologiei conform careia: 'separarea popoarelor din persepectiva evolutiei acestora, se poate realiza astfel: popoare cu ordini de drept primitive si popoare istorice'.
a. |
Adolf Bastian |
b. |
Kaden |
c. |
Jean Chapois |
ANS: A
117. Comparatistii-precursori au incercat o clasificare analogica a ordinilor juridice, pornind de la premisele existentei in toate sistemele de drept, a unor structuri institutionale asemanatoare. Nominalizati din varaintele prezentate, adeptul acestei metodologii:
a. |
Kaden |
b. |
Leist |
c. |
Wilhelm Schmidt |
ANS: A
118. Analogia din perspectiva comparativa este deosebit de utila, deoarece putem individualiza elementele comparabile a ordinilor juridice, atunci cand supunem comparatiei particulele juridice elementare din cadrul:
a. |
aceluiasi sistem de drept |
b. |
unui sistem de drept distinct |
c. |
sistemului cutumiar de cel romano-germanic |
ANS: A
200. Ce contine obiectul analogiei:
a. analiza institutionala
b. analiza constructiei ordinilor juridice
c. evidentierea materialului si a scopului pentru care aceasta a fost facuta
ANS: C
201. Nominalizati precursorul - care stabilea faptul ca: “ regula metodologica dupa care
comparatistul trebuie sa se ghideze in efectuarea compraTiei consta in analizarea ordinilor juridice ale popoarelor avand o civilizatie identica sau apropiata”: (Identic cu 86)
a. Betham
b. E. Lambert
c. Salmond
ANS: B
202. In ce secol se situeaza , dupa autorii care au cercetat istoria dreptului European, momentul
aparitiei dreptului romano-germanic
a. secolul al-XlII-lea al erei noastre
b. secolul al-XII-lea al erei noastre
c. secolul al-XIV-lea al erei noastre
ANS: A
203. Asa-numitele: „cutumiere” oponente de marca ale sistemului de drept romano-germanic, reprezentau:
a. |
acele colectii de cutume care erau alese si sintetizate de jurisconsulti |
b. |
toate cutumele existente |
c. |
o colectie de traditii |
ANS: A
204. Dupa cum afirma reputatul V. Hanga - in epoca dominatului, un important rol il juca un fel de drept cutumiar format prin adaptarea simplificata a normelor dreptului roman la nevoile locale ale provinciilor, cunoscut in acceptiunea generala sub denumirea de:
a. drept popular
b. drept universal
c. drept vulgar
ANS: C
205. “ Corpus Juris Civilis ”, a fost receptat in Estul Europei cu incepere din secolul al-IX-lea, fiind adaptat la nevoile fiecarei epoci si ale fiecarei tari. Mentionati editorul acestuia:
a. Domitian
b. Traian
c. Justinian
ANS: C
206. Dupa cum stim, in unele tari receptarea dreptului roman a fost aproape totala. Care
considerati ca sunt acestea:
a. Franta si Italia
b. Germania si Franta
c. Belgia si Olanda
ANS: C
207. Care dintre scolile au detinut un rol insemnat in receptarea dreptului roman:
a. scolile istorice spaniola si portugheza
b. scolile traditionale austriaca si germana
c. scolile glosatorilor si postglosatorilor
ANS: C
208. Ce tendinte a accentuat binecunoscuta scoala a umanistilor din Franta, care a adus un curent nou in dezvoltarea dreptului romano-germanic:
a. transforma dreptul roman
b. purifica dreptul roman, prin inlaturarea oricarei influente externe de natura a afecta starea lui originara
c. adapta dreptul roman
ANS: B
209. Avand in vedere cunostintele dobandite in materia dreptului comparat, in ce tara apreciati ca scoala postglasatorilor a avut un succes exceptional, dominand gandirea juridica a acelui stat pana in secolul al XlX-lea, culminand chiar cu elaborarea unui Cod Civil in anul 1900:
a. |
Germania |
b. |
Austria |
c. |
Portugalia |
ANS: A
210. In ce an a fost acceptat “Codul Bavarez” :
a. 1786
b. 1767
c. 1756
ANS: C
211. In ce an au fost adoptate“Codurile Elvetiene” :
a. 1816, 1900 si 1902
b. 1828, 1914 si 1923
c. 1881, 1907 si 1911
ANS: C
212. In ce secol au fost adoptate “Codurile Civile“ cum ar fi cel francez sau austriac:
a. al-XVII-lea
b. al-XVI-lea
c. al-XIX-lea
ANS: C
213. Care autor a pus in opera “Decretaliile“ acte normative ulterioare codificarii lui Gratian:
a. papa Bonifaciu al Vll-lea
b. papa Clement al V-lea
c. papa Grigore al IX-lea
ANS: C
214. Deosebit de important pentru stabilirea influentei pe care a avut-o dreptul canonic
asupra sistemelor juridice romaniste, a avut-o Consiliul de la Trento, care s-a tinut intre anii:
a. 1450 si 1451
b. 1456 si 1458
c. 1546 si 1563
ANS: C
215. In ce domeniul s-a dovedit mai puternica influenta dreptului canonic:
a. contractelor
b. succesiunilor
c. relatiilor de familie
ANS: C
216. Exista o tendinta manifestata de o serie de juristi ai unor state, de a reprosa bisericii
catolice - ostilitatea constanta manifestata impotriva institutiei divortului, un exemplu in acest sens, constituindu-l:
a. Argentina
b. Rusia
c. Bulgaria
ANS: A
217. Ascendentul institutiilor de common-law in perioada contemporana, a fost accentuat de
factori de natura economica, generati de catre:
a. Statele Unite ale Americii
b. Irlanda de Nord
c. Scotia
ANS: A
218. Contractele de know-how, factoring, leasing, franchaising, practica trust-ului sau a
agency-ului, atat de raspandite in raporturile de cooperare economica internationale, folosesc
elementele tehnice ale sistemului;
a. romano-germanic
b. mosaic
c. common-law
ANS: C
219. Asa-numitul precedent judiciar reprezinta in mod incontestabil, mecanismul cel mai
important in formarea sistemului:
a. common-law
b. romano-germanic
c. mosaic
ANS: A
220. Pentru care ramura de drept adagiul “Justice before truth ” exprima o constanta
fundamentala:
a. englez
b. scandinav
c. australian
ANS: A
221. In ce an a luat fiinta binecunoscuta organizatie profesionala denumita “Law Society”,
rezultatul unirii a trei categorii profesionale existente anterior: Attorneys, Proctors si Solicitors
a. 1781
b. 1793
c. 1799
ANS: B
222. Calitatea de “commissioner for both sau de public notary”, poate acorda solicitorului,
posibilitatea de a elabora
a. acte administrative
b. acte fiscale
c. acte autentice
ANS: C
223. Dupa ce model sunt realizare codurile statului american Louisiana:
a. Anglia
b. Germania
c. Franta
ANS: C
224. Avand in vedere ca prima colonie din America de Nord, a fost Virginia, precizati anul in
care a fost fondata:
a. 1607
b. 1608
c. 1609
ANS: A
225. Nominalizati statul asupra caruia a fost exercitata ideologia comunista:
a. Italia
b. Polonia
c. Anglia
ANS: B
226. Cand si-a facut cunoscuta aparitia in sistemul universal-juridic“ Dictatura proletariatului”
ca tipologie doctrinara?
a. 1917
b. 1928
c. 1945
ANS: A
227. Autonomia ideologica a sistemului juridic sovietic, s-a bazat indeosebi pe criterii de natura
a satisface interesele majore ale populatiei, acceptate unanim sub titulatura de:
a. criterii de clasa
b. criterii doctrinare
c. criterii comparative
ANS: A
228. Cine a influentat asa-numita “ renastere a sistemului juridic al Rusiei”
a. american
b. englez
c. german
ANS: A
229. Ce an poate fi retinut ca punct de referinta in aparitia unor Curti Constitutionale in toate
statele fostului sistem juridic socialist:
a. 1991
b. 1988
c. 1998
ANS: A
230. Cine a elaborate celebra lucrare “ Droit Constitutionel et Institutions Politiques ”, care
oferea o separatie a sistemului juridic socialist de celelalte sisteme
a. Jean Jacques Chevallier
b. Gerard Conac
c. Milacic S
ANS: C
231. Nominalizati reprezentantul Universitatii din Bordeaux, care aprecia ca fiind “ suficienta suprimarea preambulului ideologic si primele paragrafe principale, pentru a inlocui vechea disertatie marxist-leninista prin noua disertatie democratica”:
a. Blackstone
b. Milacic S
c. Henry Summer-Maine
ANS: B
232. Care cercetator a emis teoria conform careia “ Raportul existent intre cunoasterea mai
multor ordini juridice si dreptul comparat este similar cu raportul dintre cunoasterea mai multor limbi si stiinta limbajului :
a. Betham
b. Kaden
c. Ernst Schustet
ANS: C
233. Precizati numarul fazelor de “impartire a procesului metodologic”:
a. 2
b. 4
c. 3
ANS: C
234. Precizati care este autorul teoriei conform careia “actul compararii juridice constituie o
activitate independenta de stiinta juridica, alaturi de dogmatica juridica si de istoria dreptului, el nu se poate epuiza in juxtapunerea de solutii nationale ”:
a. Radbruch
b. Christoph Sigwart
c. Emst Schuster
ANS: A
235. Din ce an a fost aplicata reforma legii germane privind societatile anonime:
a. 1937
b. 1942
c. 1957
ANS: A
236. Cui apartine afirmatia conform careia “o colectie de tratate privind ordini de drept
nationale nu este un tratat de drept comparat” :
a. Arminjon-Nolde-Wolff
b. Henri Summer-Maine
c. Marty G
ANS: A
237. Ce fenomene au stat la baza dezvoltarii dreptului comparat :
a. largirea orizontului istoric
b. largirea orizontului stiintific
c. toate aceste fenomene
ANS: C
238. Cine a pus in opere dreptul englez :
a. juristi
b. profesori de drept
c. judecatori
ANS: C
239. Ce reprezinta compararea :
a. o initiativa umana determinata
b. un concept ideologic
c. un procedeu general al spiritului
ANS: C
240. Ce reprezinta din punct de vedere notional, termenul de comparat, ca obiect al compararii:
a. un element specific dreptului comparat, prin care se evidentiaza exclusiv deosebirile existente intre doua discipline supuse procesului de comparare
b. un concept ideologic, de natura a evidentia importanta dreptului comparat
c. un ansamblu de contururi imprecise al celor doua discipline supuse procesului de comparare, schitate de cel care compara, de natura a identifica existenta unor elemente comune
ANS: C
241. Ce scop au, in sec. al XIX -lea juristii care studiaza dreptul comparat
a. teoretic, de a-si largi cunostiintele juridice
b. practic
c. informativ
ANS: A
242. Cum considerau reprezentantii scolii Heilderberg sistemele de drept straine ca fiind:
a. elemente de cunoastere juridica
b. instrumente de imbogatire a dreptului european;
c. instrumente de imbogatire a dreptului international
ANS: A
243. In ce tara s-au manifestat pentru prima data si s-au inceput cercetari referitoare la
dreptul comparat:
a. Germania
b. Franta
c. Anglia
ANS: A
244. Cui au acosdat importante promotorii scolii istorice :
a. dreptului mosaic
b. dreptului german
c. sistemelor de drept straine
ANS: B
245. Cine a sustinut pentru prima data ideea ca un popor nu poate fi privit doar in
individualitatea sa, ci ca membru al comunitatii popoarelor:
a. Hegel
b. Gans
c. Feuerbach
ANS: C
246. Cine pot fi considerati promotori ai dreptului comparat:
a. adversarii scolii pozitiviste
b. scoala istorica
c. Hegel
ANS: B
247. Reprezentantii scolii istorice considerau ca principiile dreptului din acea perioada erau
strans legate de mai multe elemente. Care erau acestea?:
a. jurisprudenta
b. istoria altor popoare
c. trecutul natiunii
ANS: B
248. Ce se poate realize cu ajutorul dreptului comparat :
a. evolutia anumitor sisteme de drept
b. aparitia dreptului canonic
c. studierea evolutiei fiecarui drept particular
ANS: C
249. Una din operele fundamentale ale dreptului comparat “Handbuch des franzoichen Rechts” a carui autor este Zachariae a avut cea mai mare influenta inntr-o anumita zona. Care a fost
aceasta?:
a. Franta
b. Canada
c. Romania
ANS: C
250. Mittermaier, care dupa unii autori este adevaratul creator al dreptului comparat in
Germania, indreapta studiile comparative avand la baza:
a. cunoasterea sistemelor de drept straine si dreptul comparat in dreptul
modern
b. istoria dreptului popoarelor moderne
c. istoria universala a evoluitiei dreptului
ANS: A
251. In ce perioada s-a constituit in Franta, pe langa Ministerul Justitiei un birou de
traducere a principalelor legi straine
a. inainte de primul razboi mondial
b. in timpul revolutiei franceze
c. in 1950
ANS: B
252. Care dintre publicatiile enuntate in subsidiar, a jucat in Franta rolul pe care “Handbuch
des franzosichen Rechts” l-a avut in Germania?
a. Lafarriere
b. Revue de legislation et jurisprudence
c. La revue de droit francais et etranger
ANS: C
253. Care sunt principalii factori care contribuie la aprofundarea importantei studierii si
cunosterii dreptului comparat in Marea Britanie?
a. infiintarea tribunalului suprem al Imperiului Britanic-Priory Council
b. aporturile comerciale si de afaceri cu Orientul
c. incurajarea raporturilor comerciale cu Rusia
ANS: A
254. In Statele Unite ale Americii, in prima perioada, dreptul american se caracteriza prin ostilitatea fata de cel:
a. islamic
b. ebraic
c. englez
ANS: C
255. Ce se intampla cu dreptul comparat la sfarsitul celei de-a doua jumatati a secolului al -
XIX – lea?:
a. interesul pentru dreptul strain dispare in toate tarile
b. o dezvoltare deosebita in SUA si Franta
c. o dezvoltare deosebita, in toate tarile, prin interesul tot mai mare aratat de juristi
ANS: A
256. Care sunt criticile aduse de Gans scolii istorice?
a. determinismul rational
b. negativismul istoric
c. viziunea ingusta a istoriei
ANS: C
257. Cu ce este comparat dreptul penal german de catre Mittermaier :
a. dreptul francez
b. dreptul englez
c. dreptul romanesc
ANS: A
258. Care sunt factorii care contribuie la reluarea si aprofundarea cercetarilor dreptului
comparat:
a. initativele colective
b. societatile de sociologie comparata
c. revistele
ANS: C
259. Ce inteleg juristii celei de a doua perioade a dreptului comparat prin expresia “legislatie
comparata”:
a. cunoasterea in mare masura a legilor si codurilor straine
b. ideea ca intregul drept este cuprins in legi
c. cunoasterea exclusiva a legilor si codurilor straine
ANS: A
260. Care este scopul dreptului comparat conform lucrarilor juristul d’Amari :
a. de a analiza factorii care au dus la crearea sistemelor politice
b. de a privi legislatia in ansamblul ei
c. de a examina cauzele sistemului juridic
ANS: C
261. Avand la baza conceptiile lui d’Amari se poate afirma ca progresul dreptului rezulta din:
a. spontaneitatea cu care se manifesta in cadrul fiecarei natiuni
b. faptul ca isi urmeaza un curs uniform
c. comunicarea si limitarea legilor de catre popoare
ANS: C
262. Ce origine are lucrarea “ Bevilaqua ” prin care se sustine ca orice drept este o combinatie
de elemente universale, nationale si straine :
a. braziliana
b. romana
c. columbiana
ANS: A
263. Ce scop aveau societatile de legislatie comparata ce apar in cea de-a doua perioada de
dezvoltare a dreptului comparat cu raspandire in intreaga Europa
a. de a aduna materiale referitoare la dreptul national
b. de a face traduceri
c. de a asigura o mai buna cunoastere a dreptului ebraic
ANS: B
264. Prima societate de legislatie comparata apare la Paris in 1869. Care este principalul obiectiv
al acestei societati:
a. sa puna la indemana populatiei legile straine in scopul rezolvarii conflictelor de legi
b. de a oferi posibilitatea efectuarii unor studii comparative
c. de a oferi sprijin in depasirea limitelor impuse de legislatia europeana
ANS: B
265. Care sunt principalii factori care contribuie la aprofundarea importantei studierii si
cunosterii dreptului comparat in Marea Britanie?
a. infiintarea tribunalului suprem al Imperiului Britanic-Priory Council
b. aporturile comerciale si de afaceri cu Orientul
c. incurajarea raporturilor comerciale cu Rusia
ANS: A
266. La sfarsitul secolului al-XIX-lea in Germania se resimte cu o mare acuitate necesitatea de a unifica si reforma:
a. dreptul penal
b. dreptul comercial
c. dreptul civil
ANS: A
267. Care era principala preocupare a juristilor elvetieni in frunte cu Eugen Huber
a. un Cod Penal
b. un Cod Civil Unic
c. un Cod al Comertului
ANS: B
268. Una din teoriile fundamentale ale etnologiei este inrudirea. Cine poate fi considerat cel
mai mare teoretician al acestui curent?
a. Engels
b. Theodor Waitz
c. Lewis H. Morgan
ANS: C
269. Pana la sfarsitul primului razboi mondial doar doua tari au recunoscut si prin urmare, siau adus o contributie insemnata la dezvoltarea etnologiei juridice:
a. Anglia si Germania
b. Franta si Bulgaria
c. Spania si Portugalia
ANS: A
270. Cine este considerat a fi creatorul expresiei de “etnologie juridica“:
a. Max Schmidt
b. Lewis Morgan
c. Post
ANS: C
271. Etnologia juridica se dezvolta avand la baza lucrarile unor autori cunoscuti in epoca precum Morgan, Bachofen si Prost. Dupa momentul de debut, etnologia juridica cunoaste :
a. un esec rasunator
b. o dezvoltare accentuata
c. o stagnare
ANS: A
272. Care este principala cauza ce pune in imposibilitate tarile din Europa Centrala si de Est de a adopta drepturi comparate proprii la sfarsitul secolului al-XIX-lea:
a. dominatiile marilor imperii din acea vreme
b. lipsa de interes a juristilor din tarile respective
c. impunerea de catre marile imperii al propriilor coduri
ANS: A
273. Codul Civil roman din 1864 este o copie fidela a:
a. codului german
b. codului napoleonian
c. codului austriac
ANS: B
274. In cea de-a doua jumatate a secolului al-XIX-lea juristul roman Alexandresco, preocupat in cea mai mare masura de studierea si introducerea dreptului comparat in Romania, publica o lucrare de referinta. Care este numele acestei lucrari:
a. Droit ancient et modern de la Roumanie
b. Comparation entre le Cod Civil romaine et le Cod Napoleon
c. Dreptul civil roman
ANS: C
275. Dupa cucerirea Mexicului si a Americilor Centrale si de Sud, dreptul raspanndit in aceasta regiune are o origine si un continut:
a. iberic
b. american
c. autohton, specific fiecarei tari
ANS: A
276. In Japonia si Turcia tentativele de codificare ca expresie a interesului pentru dreptul strain
si mai tarziu pentru comparare produc probleme de natura specifica. Care sunt elementele comune ce contribuie la dezvoltarea in aceeasi directie a drepturilor din cele doua tari:
a. sunt inzestrate cu modele juridice proprii care nu au nimic in comun cu dreptul European
b. sunt inzestrate cu modelul juridic romano-german
c. sunt inzestrate cu modelul juridic common-law
ANS: A
277. Cea de-a treia perioada a dreptului comparat (1900-1950) este marcata de schimbari
importante, in primul rand la nivel geografic. Care este tara preocupata cel mai mult de domeniul dreptului comparat:
a. Franta
b. Germania
c. Anglia
ANS: C
278. In anul 1900 are loc la Paris, primul Congres international de drept comparat. Care sunt
principalele obiective subliniate de Saleilles in cadrul acelui congres :
a. sa permita o confruntare internationala privind diverse probleme juridice comune
b. sa elucideze si sa studieze chestiunile definitiei si metodei dreptului national
c. sa desemneze principalii sustinatori ai miscarii
ANS: A
279. Ce dimensiune a dorit sa dea Saleilles, unul din cei mai importanti sustinatori ai dreptului
comparat, acestui domeniu :
a. un instrument de analiza filosofica
b. un instrument de politica jurisprudentiala
c. un model exclusiv national
ANS: B
280. Care este orientarea pe care o da Selailles conceptului de drept comparat
scop practic,sustine nevoia de ancorare in actual;acorda functii concrete, imediate, precise;
a. da un scop ideologic
b. sustine nevoia de schimbare
c. acorda functii concrete, imediate, precise
ANS: C
281. In cea ce de-a treia perioada a dreptului comparat, in Italia se fac remarcati:
a. Giorgio del Vecchio
b. Marc Ancel
c. Lambert
ANS: A
282. In ce tara europeana, ca urmare a cercetarilor efectuate in zona filosofiei dreptului se
naste conceptul de “richtiges Recht”:
a. Elvetia
b. Austria
c. Germania
ANS: C
283. Intr-un context istorico-politic total nefavorabil Germaniei, in cea de-a treia perioada a
dreptului comparat doar doi juristi isi aduc o contributie importanta dezvoltarii acestui domeniu. Care sunt acestia?:
a. Wolff si Heymann
b. Rabel si Post
c. Rabel si Schlegelberger
ANS: C
284. Cum a fost aplicata in Franta metoda comprativa dupa incheierea lucrarilor Congresului
de la Paris:
a. in dreptul penal
b. dreptul civil
c. dreptul administrativ
ANS: B
285. La indemnul a doi mari comparatisti, Lambert si Levy-Ullmann, studentii facultatilor de
drept isi aduc contributia la studierea dreptului comparat prin monografii de o calitate exceptionala. Astfel, Institutul din Paris aduna un numar de 67 de volume intr-o colectie. Cum afost intitulata acea colectie?:
a. Colectia de studii teoretice si practice de drept strain, de drept comparat si de drept international
b. Trate de driot civil compare
c. Les publications de droit compare de Lyon
ANS: A
286. Cine sunt considerati marii promotori ai dreptului comparat in Elvetia:
a. Rougin si David
b. Emil Rougin si Sauser-Hall
c. Sause-Hall si David
ANS: B
287. In Italia, cu toate eforturile intreprinse de juristi precum Carusi sau del Vecchio, valoarea
studiilor in dreptul comparat nu depasesc un nivel mediocre. Cand se imbunatateste sceasta situatie?:
a. invatamantul de drept public comparat a devenit materie obligatorie in facultatile de drept public
b. stabilitatea economica
c. stablitatea politica
ANS: A
288. Cu toate ca, in Statele Unite ale Americii au fost infiinate institute de drept comparat si un numar important de reviste aportul lor in acest domeniu a fost mediocre. Exista o categorie de intelectuali care schimba aceasta situatie:
a. |
juristii evrei |
b. |
emigrantii din Germania si Europa |
c. |
emigrantii din America Latina |
ANS: B
289. Dupa cel de al doilea razboi mondial, datorita conjuncturilor politice, juristii romani sunt
siliti sa isi concentreze studiile doar intr-o singura directie, slavind un anumit model. Care este acesta:
a. modelul american
b. modelul german
c. modelul sovietic
ANS: C
290. Dupa cel de al doilea razboi mondial premisele lumii se schimba, iar dreptul comparat descoperit dupa razboi primeste impulsuri noi. Juristii din toate statele:
a. |
modelul german |
b. |
modelul american |
c. |
modelul sovietic |
ANS: C
291. Care precursor a emis teoria conform careia se impune adaptarea dreptului privat la “curentul popular contemporan”:
a. Anton Menger
b. Copernic
c. Leopold Wenger
ANS: A
292. Al cui produs este stiinta dreptului comparat conform conceptiei lui L.J. Constantinesco:
a. doua fenomene majore
b. trei fenomene majore
c. patru fenomene majore
ANS: A
293. Care teoretician al dreptului comparat, a afirmat ca “o stiinta, oricat ar fi ea de specializata, nu este niciodata autonoma”:
a. Otetelisanu
b. L.J. Constantinesco
c. G. del Vecchio
ANS: B
294. Cand” a fost enuntat pentru prima oara conceptul de “paternitate a dreptului roman asupra stiintelor juridice europene:
a. Bologna
b. Paris
c. Londra
ANS: A
295. In ce materii a fost folosit dreptul roman in forma directa sau indirecta pana la sfarsitul secolului al-XIX-lea:
a. Germania
b. Portugalia
c. Elvetia
ANS: A
296. Care precursor a ramas fidel perspectivei scolii istorice, care plasa dreptul roman in centrul interesului sau:
a. Kaschaker
b. Hegel
c. L. Mitteis
ANS: C
297. De cine a fost enuntata in 1667, pentru prima oara notiunea de “unitate a lumii pe plan juridic”:
a. Leibniz
b. Henry-Summer Maine
c. Montesqieu
ANS: A
298. Ce trebuia sa contina “Theatrum legale mundi”:
a. descrierrea sistemelor de drept ale tuturor poparelor, din toate timpurile si locurile
b. descrierea tuturor popoarelor
c. descrierea dreptului roman
ANS: A
299. Cum a clasat A. Esmein ordinile juridice in La Congresul de la Paris din anul 1900:
a. cinci grupe principale
b. patru grupe principale
c. trei grupe principale
ANS: A
300. Care precursor afirma in anul 1852 ca:
a. Salvador Minguijon
b. Olivier-Martin
c. Rudolph von Jhering
ANS: C
301. In ce secol a inceput cunoasterea “dreptului strain”:
a. antichitate
b. evul mediu
c. perioada moderna
ANS: A
302. Ce etape a parcurs dezvoltarea dreptului comparat ca stiinta:
a. o etapa
b. doua etape
c. trei etape
ANS: C
303. Cum sunt clasificate in prezent, principalele sisteme de drept:
a. trei mari familii
b. patru mari familii
c. cinci mari familii
ANS: C
304. Prin ce se caracterizeaza familia de drept romano-germanic:
a. separatia diintre dreptul civil si dreptul penal
b. separatia dintre dreptul public si dreptul privat
c. sseparatia dintre dreptul civil si dreptul administrativ
ANS: B
305. Prin ce se caracterizeaza familia common-law-ului:
a. abundenta codificarilor
b. absenta codificarilor
c. emiterea anuala a codifficarilor
ANS: B
306. In prezent, judecatorul englez poate refuza aplicarea unei legi emise de Parlament, daca aceasta nu este conforma cu practica judiciara sau incalca conceptul de “equity adevarat :
a. da
b. nu
c. doar in anumite situatii
ANS: A
307. “ Revirimentul de jurisprudenta”, reprezinta o regula esentiala a sistemului juridic:
a. common-law
b. romano-germanic
c. ebraic
ANS: A
308. Nominalizati precursorul englez, care desi nu a practicat foarte mult dreptul comparat, a aplicat institutii descoperite in dreptul strain, flexibilizand common-law-ul:
a. Francis Bacon
b. Cristopher Saint-Germain
c. Lord Mansfield
ANS: C
309. In prima perioada, dreptul comparat a avut:
a. cea mai lenta dezvoltare
b. o dezvoltare semnificativa
c. o dezvoltare conditionata de factorul social
ANS: A
310. Cine a emis teoria “monadelor” :
a. Leibitz
b. Grotius
c. Feuerbach
ANS: A
311. In ce secol a aparut pentru prima oara in Germania Scoala istorica :
a. al-XVII-lea
b. al-XVIII-lea
c. al-XIX-lea
ANS: C
312. Conform conceptiilor scolii istorice, evolutia dreptului este strans legata de preexistenta conditiilor sale:
a. istorice
b. politice
c. sociale
ANS: A
313. In 1834 a aparut “ La Revue etrangere de legislation ”, la initiativa precursorului francez:
a. Foelix
b. Anthoine de Saint-Joseph
c. Eduard Gans
ANS: A
314. In Statele Unite ale Americii dreptul american s-a caracterizat in prima perioada de dezvoltare a dreptului comparat, prin ostilitatea aratata fata de cel:
a. islamic
b. ebraic
c. englez
ANS: C
315. In cea de-a doua perioada de dezvoltare a dreptului comparat, au aparut:
a. scolile istorice
b. societatile de legislatie comparata
c. scolile pozitiviste
ANS: B
316. Ce reprezenta “ BGB “- ul adoptat in anul 1900:
a. codul civil elvetian
b. codul civil german
c. codul civi austriiac
ANS: B
317. Care au fosr principalele obiective ale Congresului de la Paris din anul 1900:
a. modernizarea normelor cutumiare
b. confruntarea internationala privind diverse probleme juridice comune
c. dezvoltarea dreptului roman
ANS: B
318. Ce model de drept au adoptat juristii romani dupa cel de-al doilea razboi mondial:
a. romano-germanic
b. common-law
c. sovietic
ANS: C
319. Cum a fost structurat stiintific dreptul comparat dupa Congresul de la Paris, :
a. stiintific
b. ideologic
c. din perspectiva istorica
ANS: A
320. Care precursor considera ca prin “comparatie se poate realiza un sistem universal de principii de drept pozitiv ”:
a. d’Amari
b. Austin
c. Pollock
ANS: B
321. Expresia “drept comparat“ desemneaza o metoda de studiu si cercetare, in acceptiunea lui:
a. Gutteridge
b. Holland
c. Bryce
ANS: A
322. Definitia conform careia “rolul compararii este acela de a pune fata in fata diferite sisteme legislative si de a le examina intre ele”, apartine lui:
a. Josserant
b. L.J. Constantinesco
c. Rabel
ANS: C
333. Ce reprezinta “metoda“ din perspectiva dreptului comparat:
a. doar un instrument accesoriu
b. un ansamblu de demersuri rationale, sustiinute spre a atinge scopul propus
c. un volum de cunostinte ordonate
ANS: B
334. Wigmore aprecia ca dreptul comparat dispune de anumite obiective sau domenii, in numar de:
a. trei
b. patru
c. cinci
ANS: A
335. In cadrul metodei comparative se disting un numar de:
a. doua elemente
b. trei elemente
c. patru elemente
ANS: C
336. Cum pot ajuta informatiile comparative dreptul national?:
a. sa inteleaga dreptul strain
b. nu serveste acestui scop
c. depaseasca stadiul opiniilor diferite in privinta naturii dreptului comparativ
ANS: A
337. Cercetatorii europeni au elaborat, in limbi de circulatie internationala, lucrari privind dreptul:
a. ebraic
b. coranic
c. cutumiar
ANS: B
338. Dreptul comparat are un rol:
a. normativ
b. educational
c. interpretativ
ANS: A
339. In cadrul functiei normative a dreptului comparat regasim ca tipologie, unificarea:
a. nationala
b. internationala
c. constitutionala
ANS: B
340. Cum se realizeaza compararea juridica:
a. pe verticala
b. ideologic
c. exclusiv legislativa
ANS: A
|