DREPT PENAL PARTEA GENERALA

DREPT PENAL PARTEA GENERALA

Drept penal partea generala 2

MULTIPLE CHOICE

Care este consecinta raspunderii penale:

a. executarea unor sanctiuni de drept penal;

b. interzicerea unor drepturi;

c. aplicarea unor sanctiuni administrative;

d. aplicarea unei pedepse.

Tragerea la raspundere penala a unui infractor are loc:

a. prin intermediul raportului juridic penal de conformare;

b. prin intermediul raportului juridic penal de conflict

c. prin aplicarea unei pedepse;

d. prin intermediul instantei de judecata.

Prin raspundere penala, in sens larg, se intelege:

a. dreptul statului de a aplica o sanctiune de drept penal si obligatia infractorului de a o executa

b. obligatia unui infractor de a suporta o sanctiune de drept penal ca urmare a savarsirii unei infractiuni;

c. numai dreptul statului de a aplica o sanctiune de drept penal;

d. obligatia unui infractor de a suporta o sanctiune de drept penal, ca urmare a faptului ca a savarsit o infractiune si dreptul statului de a-i aplica acea sanctiune

Ce se intelege prin principiul "non bis in idem!":

a. faptul ca, pentru savarsirea unei infractiuni, unui infractor nu i se

poate aplica decat o singura sanctiune de drept penal;

b. faptul ca, pentru savarsirea unei infractiuni, un infractor nu poate fi

tras la raspundere penala decat o singura data;

c. faptul ca nu poate raspunde penal o alta persoana in locul celei care a savarsit infractiunea.

Inlocuirea raspunderii penale:

a. este o institutie in favoarea faptuitorului prin intermediul careia

acesta, in loc sa sufere efectele grave ale pedepsei de natura a-i limita libertatea, este supus unei masuri cu caracter administrativ;

b. este o institutie prin care se inlatura caracterul penal al faptei,

deoarece, in final, faptuitorului care a savarsit o infractiune in loc sa i

se aplice o sanctiune penala, i se aplica o sanctiune extra-penala;

c. este o institutie cu ajutorul careia se realizeaza individualizarea

pedepsei;

d. este o institutie prin care se inlatura caracterul penal al faptei si

consecintele condamnarii.

Conditiile inlocuirii raspunderii penale vizeaza:

a. numai conditii referitoare la infractiunea savarsita;

b. numai conditii privind persoana faptuitorului;

c. atat conditii referitoare la infractiunea savarsita, cat si conditii

referitoare la persoana faptuitorului

d. institutia faptei care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni

prevazuta de art. 18 C. pen.

Cum va functiona institutia inlocuirii raspunderii penale in cazul

participatiei penale, atunci cand conditiile de inlocuire a raspunderii

penale sunt indeplinite numai de unul sau de unii dintre participanti:

a. raspunderea penala va fi inlocuita pentru toti participantii la

savarsirea infractiunii;

b. inlocuirea nu va putea opera fata de niciunul dintre participanti;

c. raspunderea penala va fi inlocuita doar pentru participantii care

indeplinesc conditiile cerute de lege

d. ca si institutia faptei care nu prezinta pericolul social al unei

infractiuni prevazuta de art. 18 C. pen.

Cum va proceda instanta de judecata, atunci cand, judecand un concurs de infractiuni, stabileste ca pentru una sau mai multe infractiuni pot fi aplicabile dispozitiile legale privind inlocuirea raspunderii penale, dar pentru celelalte infractiuni concurente nu pot fi aplicabile:

a. va inlocui raspunderea penala pentru toate infractiunile concur ente;

b. nu va mai inlocui raspunderea penala pentru niciuna din infractiuni;

c. va inlocui raspunderea penala doar pentru acele infractiuni din

concurs care indeplinesc conditiile cerute de lege ;

d. va inlocui raspunderea penala pentru toate infractiunile conc urente ca si in institutia faptei care nu prezinta pericolul social al unei

infractiuni prevazuta de art. 18 C. pen.

Sanctiunile cu caracter administrativ ce pot fi aplicate in cazul inlocuirii raspunderii penale sunt:

a. mustrarea, libertatea supravegheata si amenda;

b. mustrarea, munca in folosul comunitatii si amenda;

c. mustrarea, mustrarea cu avertisment si amenda;

d. mustrarea, libertatea supravegheata si dojenirea

Pentru a putea dispune inlocuirea raspunderii penale, pedeapsa

prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita trebuie sa fie:

a. inchisoarea de cel mult sase luni;

b. inchisoarea de cel mult un an;

c. inchisoarea de cel mult un an sau amenda;

d. inchisoarea de cel mult sase luni si amenda.

Pentru savarsirea infractiunii de abuz de incredere, prevazuta de

art. 213 C. pen., se poate dispune inlocuirea raspunderii penale?

a. nu se poate, deoarece abuzul de incredere este o infractiune care se pedepseste cu inchisoare mai mare de un an;

b. nu se poate, deoarece legea nu mentioneaza abuzul de incredere

printre infractiunile pentru care se poate dispune inlocuirea raspunderii penale;

c. se poate, daca valoarea pagubei cauzata prin aceasta infractiune nu este mai mare de 10 lei;

d. se poate, daca valoarea pagubei cauzata prin aceasta inf ractiune nu este mai mare de 25 lei.

Pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, prevazuta de art. 215 alin. (1) C. pen., se poate dispune inlocuirea raspunderii penale?

a. nu se poate, deoarece inselaciu 21121c25v nea este o infractiune care se

pedepseste cu inchisoarea mai mare de un an;

b. se poate, daca valoarea pagubei cauzata prin aceasta infractiune este de pana la 10 lei;

c. nu se poate, deoarece legea nu mentioneaza printre infractiunile

pentru care se poate dispune inlocuirea raspunderii penale si

inselaciunea;

d. se poate, daca valoarea pagubei cauzata prin aceasta infractiune nu este mai mare de 100 lei.

Inlocuirea raspunderii penale se poate dispune daca este indeplinita si conditia ca:

a. paguba principala prin infractiune sa fi fost partial reparata pana la

data pronuntarii hotararii;

b. paguba pricinuita prin infractiune sa fi fost integral reparata pana la

data pronuntarii hotararii;

c. paguba pricinuita prin infractiune sa fi fost integral reparata pana la

data cand hotararea pronuntata a ramas definitiva;

d. valoarea pagubei cauzata prin aceasta infractiune nu este mai mare de 100 lei.

Inlocuirea raspunderii penale nu se poate dispune daca:

a. faptuitorului i s-a mai aplicat anterior o sanctiune cu caracter

administrativ;

b. faptuitorului i s-au mai aplicat anterior doua sanctiuni cu caracter

administrativ;

c. faptuitorul a mai fost sanctionat contraventional ;

d. faptuitorului i s-a mai aplicat anterior o sanctiune cu caracter judiciar.

Amnistia este o cauza care opereaza:

a. in rem;

b. in personam;

c. in rem si in personam

d. in absurdum.

Dupa cum infractiunile amnistiate sunt sau nu definitiv judecate,

amnistia se clasifica in:

a. generala si speciala;

b. antecondamnatorie si postcondamnatorie

c. conditionata si neconditionata ;

d. in rem si in personam.

Obiectul amnistiei il constituie:

a. persoana condamnatului;

b. executarea pedepsei;

c. infractiunile savarsite pana la data aparitiei actului de clementa

d. consecintele condamnarii.

Care este termenul de prescriptie a raspunderii penale cand

pentru infractiunea savarsita legea prevede o pedeapsa mai

mare de 10 ani, dar nu depaseste 15 ani:

a. 5 ani;

b. 10 ani;

c. 15 ani;

d. 12 ani.

Care este termenul de prescriptie a raspunderii penale cand

pentru infractiunea savarsita, legea prevede pedeapsa inchisorii

care nu depaseste un an sau amenda:

a. 3 ani;

b. 2 ani;

c. 1 an;

d. 5 ani.

Care este termenul de prescriptie a raspunderii penale cand

pentru infractiunea savarsita legea prevede pedeapsa inchisorii

mai mare de 5 ani, dar nu depaseste 10 ani:

a. 8 ani;

b. 10 ani;

c. 5 ani.

d. 3 ani.

In care din situatiile de mai jos se intrerupe cursul prescriptiei

executarii pedepsei:

a. atunci cand invinuitului i se inmaneaza un exemplar al mandatului de arestare;

b. atunci cand invinuitului i se prezinta materialul de urmarire penala;

c. inceperea executarii pedepsei de catre condamnat;

d. atunci cand invinuitul este internat in spital;

In care din situatiile de mai jos se intrerupe cursul prescriptiei

executarii pedepsei:

a. comiterea unei noi infractiuni

b. executarea unei perchezitii in prezenta invinuitului

c. comunicarea de catre procuror invinuitului a faptei pentru care s-a

pus in miscare actiunea penala;

d. inceperea executarii pedepsei de catre condamnat.

In care din situatiile de mai jos este intrerupt cursul prescriptiei

raspunderii penale:

a. in cazul comunicarii invinuitului, de catre procuror, a faptei pentru

care s-a pus in miscare actiunea penala;

b. in cazul inceperii executarii pedepsei;

c. in cazul savarsirii unei noi infractiuni

d. in cazul prezentarii invinuitului, de catre procuror, a materialului de

urmarire penala.

In care din situatiile de mai jos are loc suspendarea cursului

prescriptiei raspunderii penale:

a. in cazul prezentarii invinuitului, de catre procuror, a materialului de

urmarire penala;

b. existenta vreunei dispozitii legale care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal;

c. in cazul comiterii unei noi infractiuni;

d. in cazul inceperii executarii pedepsei.

Prezenta unei imprejurari de neprevazut sau de neinlaturat prin

care se impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal, constituie o cauza de:

a. intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale;

b. suspendarea cursului prescriptiei raspunderii penale;

c. intreruperea cursului prescriptiei executarii pedepsei ;

d. imposibilitate.

Prin inceperea executarii pedepsei, se intrerupe:

a. cursul termenului prescriptiei raspunderii penale;

b. cursul termenului prescriptiei executarii pedepsei;

c. suspendarea prescriptiei raspunderii penale ;

d. intrerupere a cursului prescriptiei pedepselor complementare.

In cazul intreruperii executarii pedepsei are loc:

a. suspendarea cursului prescriptiei executarii pedepsei;

b. intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale;

c. suspendarea cursului prescriptiei raspunderii penale ;

d. si o intrerupere a cursului prescriptiei pedepselor complementare.

Care este natura juridica a prescriptiei raspunderii penale:

a. cauza care stinge raportul juridic penal de conflict, nascut prin

savarsirea unei infractiuni;

b. cauza care inlatura executarea pedepsei;

c. cauza care inlatura infractiunea;

d. cauza care stinge raportul juridic penal de conformare, anulat prin

savarsirea unei infractiuni.

In cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii

penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de

catre persoana vatamata, lipsa acestei plangeri inlatura:

a. infractiunea;

b. raspunderea penala;

c. executarea pedepsei;

d. raportul juridic penal de conformare, anulat prin savarsirea unei

infractiuni.

Care este natura juridica a plangerii prealabile:

a. este un element constitutiv al infractiunii pentru care legea cere

existenta unei plangeri prealabile;

b. este o conditie penala, deoarece de ea depinde pornirea si continuarea procesului penal;

c. este o cauza care inlatura raspunderea penala;

d. decadere din drepturi.

Pentru a produce efecte juridice plangerea prealabila trebuie introdusa intr-un anumit termen. Care este acest termen:

a. 30 zile, din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este

faptuitorul;

b. doua luni, din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este

faptuitorul;

c. 90 zile, din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este

faptuitorul;

d. o luna, din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul .

In cazul savarsirii unei infractiuni pentru care punerea in miscare a

actiunii penale este conditionata de introducerea plangerii prealabile,

dar sunt vatamate mai multe persoane, subiectul va fi tras la raspundere penala:

a. numai daca toate persoanele vatamate prin aceeasi fapta introduc

plangere prealabila impotriva faptuitorului;

b. este suficient daca plangerea prealabila a fost introdusa sau mentinuta numai de cate una din persoanele vatamate

c. numai daca cel putin doua dintre persoanele vatamate (atunci cand au fost mai multe) au introdus plangerea prealabila;

d. nici o varianta corecta.

In ipoteza in care o infractiune pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate a fost savarsita de o pluralitate de infractori, pentru a opera raspunderea penala a tuturor participantilor este necesar ca:

a. plangerea prealabila sa fie facuta impotriva tuturor participantilor;

b. este suficient ca plangerea prealabila sa fie facuta sau sa se mentina contra unui singur participant, pentru a opera raspunderea penala a tuturor participantilor;

c. trebuie ca plangerea penala sa fie facuta sau mentinuta impotriva a cel putin doi participanti, pentru a putea opera raspunderea penala a

tuturor participantilor;

d. nici o varianta corecta.

Retragerea plangerii prealabile de catre partea vatamata in cazul in care actiunea penala se pune in miscare la o astfel de plangere constituie o cauza care inlatura:

a. caracterul penal al faptei;

b. raspunderea penala;

c. executarea pedepsei;

d. incetarea actiunii penale

Pentru ca retragerea plangerii prealabile sa inlature raspunderea

penala, aceasta trebuie:

a. sa fie numai totala;

b. sa vizeze doar latura penala a cauzei;

c. sa fie totala si neconditionata;

d. sa vizeze persoana faptuitorului.

Prin natura sa juridica, impacarea partilor in cazul in care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a

persoanei vatamate, este o cauza care inlatura:

a. raspunderea penala;

b. caracterul penal al faptei;

c. executarea pedepsei;

d. raspunderea penala si caracterul penal al faptei.

Impacarea partilor pentru a inlatura raspunderea penala, trebuie sa intervina:

a. in mod obligatoriu, numai in faza de urmarire penala;

b. in mod obligatoriu, numai in faza de judecata;

c. in orice moment al procesului penal, dar numai pana la ramanerea

definitiva a hotararii de condamnare;

d. in mod obligatoriu, numai in faza actelor de urmarire penala.

Sanctiunile de drept penal sunt masuri:

a. numai de constrangere;

b. numai de reeducare;

c. de constrangere si reeducare

d. preventive.

Care din sanctiunile mai jos mentionate sunt sanctiuni de drept

penal:

a. pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta

b. numai pedepsele si masurile educative;

c. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile

disciplinare;

d. pedepsele, masurile educative si masurile complementare.

Ce se intelege prin functia de exemplaritate a pedepsei:

a. ca persoanele care comit infractiuni trebuie sanctionate in mod

exemplar;

b. influenta pe care o pedeapsa aplicata unui condamnat o are asupra

altor persoane, care astfel sunt puse in situatia de a se abtine de la

savarsirea de infractiuni;

c. eliminarea temporara a condamnatului din societate;

d. exemplul pentru ceilalalti.

Detentiunea pe viata este o pedeapsa:

a. determinata;

b. relativ determinata;

c. nedeterminata;

d. circumstantiata.

Amenda penala este o pedeapsa:

a. principala;

b. secundara;

c. accesorie;

d. complementara.

La ce data a fost abolita pedeapsa cu moartea in tara noastra:

a. 25 decembrie 1989;

b. 10 ianuarie 1990;

c. 15 ianuarie 1990;

d. 31decembrie 1989.

Deoarece pedeapsa detentiunii pe viata nu poate fi aplicata fata de minorul infractor, in ipoteza in care acesta savarseste o infractiune

pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata, instanta

aplica acestuia o pedeapsa cu inchisoarea cuprinsa intre:

a. 10 si 20 ani;

b. 5 si 20 ani;

c. 10 si 25 ani;

d. 15 si 20 ani.

Pedeapsa detentiunii pe viata nu se poate aplica aceluia care la

data pronuntarii hotararii de condamnare a implinit varsta de:

a. 55 ani;

b. 65 ani;

c. 60 ani;

d. 70 ani.

In cazul in care o persoana urmeaza sa fie condamnata pentru

savarsirea unei infractiuni la pedeapsa detentiunii pe viata, dar la

data pronuntarii unei astfel de condamnari, aceasta implineste

varsta de 60 de ani, instanta urmeaza sa aplice o pedeapsa cu

inchisoarea. Care va fi pedeapsa cu inchisoarea ce va trebui sa o

aplice instanta intr-o astfel de situatie:

a. 25 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi pe timp de 10 ani;

b. 30 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi pe timp de 10 ani;

c. 20 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi pe timp de 10 ani;

d. 15 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi pe timp de 10 ani ;

Institutia liberarii conditionate din executarea unei pedepse:

a. nu opereaza in cazul condamnatilor la detentiunea pe viata;

b. opereaza si in cazul condamnatilor la pedeapsa detentiunii pe viata;

c. legea nu prevede vreo astfel de dispozitie.

Cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata poate fi liberat

conditionat dupa executarea efectiva a:

a. 15 ani, daca indeplineste si celelalte conditii;

b. 20 ani, daca indeplineste si celelalte conditii;

c. 25 ani, daca indeplineste si celelalte conditii ;

d. 30 ani, daca indeplineste si celelalte conditii ;

In cazul condamnatului la pedeapsa detentiunii pe viata, care a fost liberat conditionat, pedeapsa se considera executata daca:

a. in termen de 10 ani de la liberare, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune;

b. in termen de 15 ani de la liberare, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune;

c. in termen de 5 ani de la liberare, cel condamnat nu a savarsit o noua infractiune;

d. in termen de 20 ani de la liberare, cel condamnat nu a savarsit o noua infractiune;

In cazul tentativei, cand pedeapsa prevazuta de lege pentru

infractiunea consumata este detentiunea pe viata, se aplica

pedeapsa inchisorii cuprinsa intre:

a. 5 si 20 ani;

b. 10 si 25 ani;

c. 15 si 25 ani;

d. 10 si 20 ani.

In cazul instigarii neurmate de executare, cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat este detentiunea pe viata,

alternativ cu pedeapsa inchisorii, iar instanta s-a oprit asupra pedepsei detentiunii pe viata, aceasta va aplica instigatorului o pedeapsa cuprinsa intre:

a. 5 si 15 ani;

b. 5 si 20 ani;

c. 2 si 10 ani;

d. 5 si 10 ani.

Care este minimul si maximul general al pedepsei inchisorii:

a. inchisoarea de la 30 zile la 30 ani;

b. inchisoarea de la 30 zile la 25 ani;

c. inchisoarea de la 15 zile la 30 ani;

d. inchisoarea de la 25 zile la 25 ani.

Interzicerea unor drepturi este o pedeapsa:

a. complementara;

b. principala;

c. accesorie;

d. secundara.

Interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, o meserie sau alta ocupatie este:

a. o masura de siguranta;

b. o pedeapsa complementara;

c. o pedeapsa accesorie;

d. o pedeapsa preventiva.

Interzicerea dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o

profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care s-a

folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii este:

a. o masura de siguranta;

b. o pedeapsa complementara;

c. o pedeapsa principala;

d. o pedeapsa accesorie.

Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este:

a. facultativa pentru instanta de judecata;

b. obligatorie pentru instanta de judecata;

c. atat facultativa cat si obligatorie;

d. obligatorie in anumite cazuri.

Pentru a se putea aplica pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, este necesar ca pedeapsa privativa de libertate, pronuntata de instanta de judecata, sa fie de cel putin:

a. un an inchisoare;

b. doi ani inchisoare;

c. trei ani inchisoare;

d. cinci ani inchisoare.

Pentru aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi:

a. este suficient ca textul incriminator al faptei savarsite sa prevada ca

pentru acea infractiune se aplica in mod obligatoriu si pedeapsa

complementara a interzicerii unor drepturi;

b. nu este suficient ca textul incriminator al faptei savarsite sa prevada

ca pentru acea infractiune se aplica in mod obligatoriu pedeapsa

complementara a interzicerii unor drepturi, ci mai este necesar ca

pedeapsa aplicata de instanta pentru savarsirea infractiunii respective, sa fie inchisoarea mai mare de 2 ani;

c. nu este suficient ca textul incriminator al faptei savarsite sa prevada

ca pentru acea infractiune se aplica in mod obligatoriu pedeapsa

complementara a interzicerii unor drepturi, ci mai este necesar ca

pedeapsa aplicata de instanta pentru savarsirea infractiunii respective sa fie inchisoarea mai mare de 3 ani.

Momentul punerii in executare a pedepsei interzicerii unor drepturi este cel al:

a. inceperii executarii pedepsei inchisorii pe langa care a fost aplicata

pedeapsa complementara interzicerii unor drepturi;

b. pronuntarii hotararii de condamnare;

c. ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

Care este momentul inceperii executarii pedepsei interzicerii unor

drepturi:

a. momentul in care pedeapsa principala a inchisorii a fost in intregime executata sau considerata ca executata;

b. momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare;

c. momentul incarcerarii condamnatului in penitenciar;

d. momentul incarcerarii in arest.

Degradarea militara este:

a. o pedeapsa accesorie;

b. o pedeapsa complementara;

c. o masura de siguranta;

d. o masura dezonoranta.

Degradarea militara este obligatorie atunci cand:

a. pedeapsa principala aplicata militarilor sau rezervistilor este

inchisoarea mai mare de 5 ani;

b. pedeapsa principala aplicata militarilor sau rezervistilor este

inchisoarea mai mare de 8 ani;

c. pedeapsa principala aplicata militarilor sau rezervistilor este

inchisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata;

d. pedeapsa principala aplicata militarilor sau rezervistilor este

inchisoarea mai mare de 10 ani 

Degradarea militara este facultativa atunci cand:

a. infractorul militar sau rezervist a savarsit o infractiune intentionata,

iar pedeapsa pe care i-a aplicat-o instanta de judecata este inchisoarea de cel putin 5 ani si cel mult 10 ani;

b. infractorul militar sau rezervist a savarsit o infractiune intentionata,

iar pedeapsa pe care i-a aplicat-o instanta de judecata este inchisoarea de cel putin 3 ani si cel mult 10 ani;

c. infractorul militar sau rezervist a savarsit o infractiune intentionata,

iar pedeapsa pe care i-a aplicat-o instanta de judecata este inchisoarea de cel putin 2 ani si cel mult 10 ani.

Pedepsele accesorii sunt privative de:

a. bunuri;

b. libertate;

c. drepturi;

d. anumite obiecte.

In cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei:

a. aceasta atrage si suspendarea executarii pedepsei accesorii;

b. aceasta nu atrage si suspendarea executarii pedepsei accesorii,

condamnatului fiindu-i interzise in continuare toate drepturile

prevazute in art. 64 C. pen.;

c. condamnatul poate exercita numai drepturile politice si electorale ;

d. aceasta atrage si suspendarea executarii pedepsei complementare.

Individualizarea legala a pedepselor se realizeaza de catre:

a. legiuitor, in faza de elaborare a legii penale incriminatoare;

b. instanta de judecata, in momentul solutionarii cauzei cu care a fost

investita;

c. administratia locului de detinere a condamnatului;

d. organele de urmarire penala.

Individualizarea judiciara a pedepsei se realizeaza de catre:

a. legiuitor, in faza de elaborare a legii penale incriminatoare;

b. instanta de judecata, in momentul solutionarii cauzei cu care a fost

investita;

c. administratia locului de detinere a condamnatului;

d. organele de urmarire penala.

Individualizarea administrativa a pedepsei se realizeaza de catre:

a. legiuitor, in faza de elaborare a legii penale incriminatoare;

b. instanta de judecata, in momentul solutionarii cauzei cu care a fost

investita;

c. administratia locului de detinere a condamnatului;

d. organele de urmarire penala.

Cand ia sfarsit, in principiu, individualizarea raspunderii penale:

a. dupa executarea sanctiunii prevazuta in hotararea de condamnare;

b. odata cu pronuntarea hotararii de condamnare;

c. odata cu ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

Concursul de circumstante atenuante, retinute in favoarea unui

inculpat, provoaca:

a. o singura atenuare, indiferent cat se retin in favoarea lui;

b. atenuari succesive;

c. atatea atenuari cate circumstante atenuante se retin in favoarea lui;

d. o singura atenuare.

Concursul de circumstante agravante provoaca:

a. o singura agravare, indiferent cate se retin in sarcina inculpatului;

b. agravari succesive;

c. atatea agravari cate circumstante agravante se retin in sarcina

inculpatului;

d. o singura agravare.

Starile de agravare a pedepsei sunt:

a. infractiunea consumata, infractiunea continuata, concursul de

infractiuni si starea de recidiva;

b. concursul de infractiuni, starea de recidiva si starea de betie

voluntara;

c. infractiunea continuata, concursul de infractiuni si starea de recidiva

d. concursul de infractiuni, starea de recidiva si starea de betie completa.

Starile de atenuare a pedepsei sunt:

a. tentativa si minoritatea faptuitorului;

b. tentativa, minoritatea faptuitorului si scuza provocarii;

c. depasirea limitelor legitimei aparari;

d. depasirea starii de necesitate si scuza provocarii.

Starile de agravare a pedepsei:

a. produc efecte fiecare in parte, actionand succesiv;

b. produc o singura agravare, indiferent cate se retin in sarcina

inculpatului;

c. provoaca cel mult doua agravari;

d. produc efecte fiecare in parte, actionand succesiv, numai daca vin in concurs cu circumstante agravante, in aceeasi cauza.

Starile de atenuare a pedepsei:

a. produc efecte fiecare in parte, actionand succesiv;

b. produc doar o singura atenuare, indiferent de cate se retin in sarcina inculpatului;

c. produc efecte fiecare in parte, actionand succesiv, numai daca vin in concurs cu circumstante agravante, in aceeasi cauza;

d. produc o singura agravare, indiferent cate se retin in sarcina

inculpatului.

In care din situatiile de mai jos, individualizarea pedepsei cunoaste doua trepte:

a. in cazul concursului de infractiuni;

b. in cazul recidivei;

c. in cazul in care pentru o infractiune este prevazuta o pedeapsa

principala alternativa;

d. in cazul participatiei penale.

Dupa modul de stabilire a circumstantelor si a fortei cu care se impun, acestea se clasifica in:

a. circumstante reale si personale;

b. circumstante legale si circumstante judecatoresti;

c. circumstante atenuante si circumstante agravante;

d. circumstante morale si personale.

Dupa criteriul legaturii circumstantelor cu fapta ori cu faptuitorul,

acestea se clasifica in:

a. circumstante reale si circumstante personale;

b. circumstante cunoscute infractorului si circumstante necunoscute

infractorului;

c. circumstante legale si circumstante judecatoresti;

d. circumstante morale si personale.

Dupa efectul pe care il produc in operatia de stabilire si aplicare a

pedepsei, circumstantele se clasifica in:

a. circumstante reale si circumstante personale;

b. circumstante atenuante si circumstante agravante;

c. circumstante cunoscute infractorului si circumstante necunoscute

infractorului;

d. circumstante morale si personale.

Care din infractiunile mai jos mentionate constituie o stare de

agravare a pedepsei:

a. infractiunea deviata;

b. infractiunea continua;

c. infractiunea continuata;

d. infractiunea complexa.

Care din infractiunile mai jos mentionate constituie o stare de

agravare a pedepsei:

a. infractiunea complexa;

b. infractiunea continuata;

c. infractiunea progresiva;

d. infractiunea deviata.

Care din situatiile mai jos mentionate constituie o stare de agravare a pedepsei:

a. savarsirea infractiunii continue;

b. concursul de infractiuni;

c. savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna;

d. participatia penala.

Care din situatiile mai jos mentionate constituie o stare de

agravare a pedepsei:

a. savarsirea unei infractiuni din obicei;

b. savarsirea infractiunii de catre un infractor major daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor;

c. savarsirea unei infractiuni intentionate pentru care legea prevede o

pedeapsa mai mare de un an inchisoare de catre o persoana care a mai executat o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de sase luni, pentru savarsirea unei infractiuni intentionate ;

d. savarsirea unei infractiuni deviate.

Constituie o stare de atenuare a pedepsei:

a. tentativa;

b. denuntarea de catre mituitor a persoanei care a primit mita;

c. scuza provocarii;

d. cauza justificativa.

Constituie o circumstanta atenuanta legala:

a. cazul fortuit;

b. concursul de infractiuni;

c. depasirea limitelor legitimei aparari;

d. cauza justificativa.

Constituie o stare de atenuare a pedepsei:

a. tentativa absolut imposibila;

b. minoritatea;

c. starea de necesitate;

d. cauza justificativa.

Cand minimul pedepsei pentru infractiunea savarsita este de 10 ani sau mai mare, in cazul in care instanta retine in sarcina infractorului, circumstante atenuante, ea coboara pedeapsa sub acest minim, dar numai:

a. pana la 5 ani;

b. pana la 7 ani;

c. pana la 3 ani;

d. pana la 10 ani.

Cand minimul special al pedepsei pentru infractiunea savarsita

este de 5 ani sau mai mare, dar pana la 10 ani, in cazul retinerii in

favoarea inculpatului a unor circumstante atenuante, instanta coboara pedeapsa sub acest minim, dar nu mai jos de:

a. 1 an;

b. 2 ani;

c. 3 ani;

d. 5 ani.

Cand minimul special al pedepsei inchisorii pentru infractiunea

savarsita este de 3 ani, sau mai mare, dar pana la 5 ani, iar instanta

retine in favoarea inculpatului circumstante atenuante, pentru stabilirea pedepsei, ea coboara sub acest minim, dar nu mai jos de:

a. 3 luni;

b. 6 luni;

c. un an;

d. 9 luni.

Cand minimul special al pedepsei inchisorii pentru infractiunea

savarsita este de un an sau mai mare, dar pana la 3 ani, iar instanta

retine in favoarea inculpatului circumstante atenuante, pentru stabilirea pedepsei, ea coboara sub acest minim, dar nu mai jos de:

a. 3 luni;

b. 15 zile;

c. 6 luni;

d. 9 luni.

In ce caz, ca efect al circumstantelor atenuante, instanta inlocuieste minimul special al pedepsei inchisorii, prevazut de lege pentru infractiunea savarsita, cu pedeapsa amenzii:

a. cand minimul special al pedepsei prevazute de lege pentru

infractiunea savarsita este de un an sau mai mare, dar pana la 3 ani;

b. cand minimul special al pedepsei prevazute de lege pentru

infractiunea savarsita este de 3 luni sau mai mare, dar pana la un an;

c. cand minimul special al pedepsei prevazute de lege pentru

infractiunea savarsita este de 15 zile.

In cazul savarsirii infractiunii de omor, daca se constata ca

exista circumstante atenuante in favoarea inculpatului, pedeapsa

inchisorii poate fi redusa de instanta pana la:

a. 1/4 din minimul special;

b. 1/3 din minimul special;

c. 1/2 din minimul special;

d. 1/2 din minimul general.

In cazul savarsirii unei infractiuni contra sigurantei statului, daca

instanta retine in favoarea inculpatului circumstante atenuante,

pedeapsa inchisorii poate fi redusa de aceasta, pana la:

a. 1/4 din minimul special;

b. 1/3 din minimul special;

c. 1/2 din minimul special;

d. 1/2 din minimul general.

In cazul savarsirii unei infractiuni contra pacii si omenirii, daca instanta retine in favoarea inculpatului circumstante atenuante, pedeapsa inchisorii poate fi redusa de aceasta pana la:

a. 1/4 din minimul special;

b. 1/3 din minimul special

c. 1/2 din minimul special;

d. 1/2 din minimul general.

In cazul savarsirii unei infractiuni prin care s-au produs consecinte

deosebit de grave, iar instanta retine in favoarea inculpatului

circumstante atenuante, pedeapsa inchisorii poate fi redusa de aceasta pana la:

a. 1/4 din minimul special;

b. 1/3 din minimul special;

c. 1/2 din minimul special;

d. 1/2 din minimul general.

Cand pentru infractiunea savarsita legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata, daca instanta retine in favoarea inculpatului circumstante atenuante, ea va aplica o pedeapsa cuprinsa intre:

a. 10 si 25 ani inchisoare;

b. 10 si 20 ani inchisoare;

c. 10 si 30 ani inchisoare;

d. 5 si 20 ani inchisoare.

Savarsirea unei infractiuni contra persoanei, prin acte de violenta fizica asupra membrilor familiei constituie:

a. o stare de agravare a pedepsei;

b. o circumstanta agravanta judiciara;

c. o circumstanta agravanta legala;

d. o stare de atenuare a pedepsei.

Savarsirea unei infractiuni de cate un infractor major impreuna cu o persoana care nu a implinit varsta de 14 ani, constituie:

a. o circumstanta agravanta legala;

b. o circumstanta agravanta judiciara;

c. nu constituie nici un fel de circumstanta agravanta, deoarece minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal ;

d. o stare de atenuare a pedepsei.

Savarsirea unei infractiuni in stare de betie, anume provocata in

vederea comiterii ei, constituie:

a. o circumstanta atenuanta sau agravanta;

b. numai o circumstanta agravanta, legala;

c. numai o circumstanta agravanta, judiciara;

d. o stare de atenuare a pedepsei.

Fapta de trafic de droguri, prin oferirea acestora unui minor atrage:

a. retinerea in sarcina inculpatului a unei circumstante agravante legale speciale;

b. retinerea in sarcina inculpatului a unei circumstante agravante

judiciare;

c. legea nu prevede o astfel de situatie ca fiind o circumstanta agravanta legala sau judiciara;

d. o stare de atenuare a pedepsei.

In caz de concurs intre cauzele de agravare si atenuare a pedepsei, ordinea de aplicare a lor de catre instanta este:

a. circumstante atenuante, circumstante agravante si starea de recidiva;

b. circumstante agravante, circumstante atenuante si starea de recidiva;

c. circumstante agravante, starea de recidiva si circumstante atenuante ;

d. facultativa.

In cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la

circumstantele agravante, recidiva si concurs de infractiuni, daca

maximul special prevazut de lege pentru fiecare infractiune concurenta este de 10 ani sau mai mic, pedeapsa inchisorii ce va fi aplicata de instanta nu poate depasi:

a. 20 ani;

b. 25 ani;

c. 30 ani;

d. 15 ani.

In cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la

circumstantele agravante, recidiva si concurs de infractiuni, daca

maximul special pentru cel putin una dintre infractiunile concurente este mai mare de 10 ani, pedeapsa inchisorii ce va fi aplicata de instanta nu poate depasi:

a. 20 ani;

b. 25 ani;

c. 30 ani;

d. 15 ani.

Printre conditiile de aplicare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei, se numara si cea privitoare la durata pedepsei pronuntate de instanta in cauza supusa judecatii. Pentru a opera aceasta institutie, durata pedepsei pronuntata de instanta trebuie sa fie de cel mult:

a. doi ani inchisoare sau amenda;

b. trei ani inchisoare sau amenda;

c. un an sau amenda;

d. cinci ani inchisoare.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa in cazul savarsirii unor infractiuni intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de:

a. 10 ani;

b. 1 2 ani;

c. 1 5 ani;

d. 5 ani.

In cazul in care pedeapsa a carei executare a fost suspendata

este amenda, termenul de incercare este de:

a. 6 luni;

b. 1 an;

c. 2 ani.

d. 5 ani.

In cazul in care pedeapsa a carei executare a fost suspendata este inchisoarea, termenul de incercare este de:

a. cuantumul pedepsei aplicate, la care se adauga un interval de timp de un an;

b. cuantumul pedepsei aplicate, la care se adauga un interval de timp de doi ani;

c. cuantumul pedepsei aplicate, la care se adauga un interval de timp de trei ani;

d. cuantumul pedepsei aplicate, la care se adauga un interval de timp de cinci ani;

Daca, in cursul termenului de incercare, cel condamnat la pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata, savarseste din nou o infractiune intentionata, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva, instanta revoca suspendarea conditionata si dispune:

a. executarea in intregime a pedepsei ce fusese suspendata conditionat, cat si a pedepsei aplicate pentru savarsirea infractiunii in termenul de incercare;

b. executarea unei pedepse ce va fi stabilita conform regulilor de la

concursul de infractiuni;

c. executarea unei pedepse ce va fi stabilita potrivit regulilor recidivei

postcondamnatorii.

Atunci cand condamnatul a carui pedeapsa cu inchisoarea a fost

suspendata conditionat, inauntrul termenului de incercare nu a savarsit din nou o infractiune si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii conditionate:

a. ramane cu antecedentul penal ce va fi consemnat in cazierul judiciar;

b. va fi reabilitat de drept;

c. legea nu prevede nici un efect.

Printre conditiile ce trebuie indeplinite pentru a se putea dispune

suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere se numara si cea

referitoare la durata pedepsei pronuntata de instanta pentru

infractiunea savarsita. Pentru a fi indeplinita conditia, pedeapsa

pronuntata de instanta in cauza pe care o solutioneaza trebuie sa fie de cel mult:

a. 5 ani inchisoare;

b. 4 ani inchisoare;

c. 3 ani inchisoare;

d. 1 an inchisoare.

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, nu poate fi dispusa in cazul savarsirii unor infractiuni intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de:

a. 12 ani;

b. 10 ani;

c. 15 ani.

d. 5 ani.

Termenul de incercare in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere se compune din cuantumul pedepsei aplicate, la care se adauga un interval de timp:

a. de 3 ani;

b. intre 2 si 5 ani;

c. de 5 ani.

d. de 4 ani.

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere poate fi acordata si in cazul concursului de infractiuni, daca pedeapsa rezultata aplicata de instanta este inchisoarea de cel mult:

a. 3 ani;

b. 2 ani;

c. 4 ani.

d. 1 an.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei poate fi acordata si in caz de concurs de infractiuni, daca pedeapsa rezultata, aplicata de instanta, este inchisoarea de cel mult:

a. 1 an;

b. 3 ani;

c. 2 ani.

d. 5 ani.

Pentru ca instanta de judecata sa poata pronunta executarea

pedepsei la locul de munca, una din conditiile ce trebuie indeplinite, este aceea ca pedeapsa aplicata in cauza supusa judecatii trebuie sa fie inchisoarea de cel mult:

a. 4 ani;

b. 5 ani;

c. 6 ani.

d. 2 ani.

Executarea pedepsei la locul de munca poate fi dispusa si in caz de concurs de infractiuni daca pedeapsa aplicata pentru concursul de

infractiuni este de cel mult:

a. 2 ani inchisoare;

b. 3 ani inchisoare;

c. 4 ani inchisoare;

d. 1 an inchisoare.

Din totalul veniturilor cuvenite, potrivit legii, pentru munca prestata (cu exceptia sporurilor acordate pentru activitatea desfasurata in locuri de munca cu conditii vatamatoare sau periculoase) unui condamnat la pedeapsa inchisorii cu executare la locul de munca i se retine o cota cuprinsa intre:

a.

b.

c.

d.

Incetarea executarii pedepsei la locul de munca se poate dispune de instanta numai daca cel condamnat a executat:

a. 2/3 din pedeapsa si sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de lege;

b. 3/4 din pedeapsa si sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de lege;

c. din pedeapsa si sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de lege.

Executarea pedepsei intr-o inchisoare militara, vizeaza pe militarul in termen care savarseste o infractiune pentru care instanta pronunta o condamnare care nu este mai mare de:

a. 2 ani inchisoare;

b. 3 ani inchisoare;

c. 1 an inchisoare;

d. 5 ani inchisoare.

Daca militarul in termen, care executa pedeapsa intr-o inchisoare

militara, a executat jumatate din durata ei si a dat dovezi temeinice de indreptare, cu cat se poate reduce durata pedepsei ce a mai ramas de executat:

a. cu 1/4;

b. cu 1/3;

c. cu 1/2.

Daca, in timpul executarii pedepsei inchisorii, militarul in termen devine inapt pentru serviciul militar:

a. el va fi mentinut in inchisoare pana la implinirea duratei pedepsei;

b. se va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei;

c. va fi liberat conditionat;

d. legea nu prevede.

Daca, in timpul executarii pedepsei, militarul in termen condamnat savarseste din nou o infractiune, instanta care pronunta condamnarea pentru aceasta infractiune, face dupa caz aplicarea dispozitiilor referitoare la recidiva sau ale pluralitatii intermediare. Pedeapsa astfel stabilita:

a. se va executa in continuare in inchisoarea militara;

b. se va executa intr-un loc de detinere;

c. va fi suspendata conditionat;

d. legea nu prevede.

Care este varsta prevazuta de lege sub care un minor nu poate fi tras la raspundere penala pentru savarsirea unei fapte prevazute de legea penala:

a. 12 ani;

b. 13 ani;

c. 14 ani.

Minorii cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani care savarsesc fapte

prevazute de legea penala:

a. nu raspund niciodata din punct de vedere penal;

b. fata de aceasta categorie de persoane care savarsesc fapte prevazute de legea penala se iau numai masuri de ocrotire prevazute de legislatia in vigoare;

c. raspund penal, daca se dovedeste ca au savarsit faptele penale cu

discernamant.

Pentru constatarea discernamantului unui minor cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani, care a comis o fapta prevazuta de legea penala, organul judiciar are obligatia de a dispune:

a. efectuarea unei anchete sociale si o expertiza psihiatrica;

b. efectuarea unei constatari tehnico-stiintifica;

c. efectuarea unei expertize medicale.

Fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa,fie aplicarea unei pedepse. Dintre cele doua sanctiuni de drept penal, incare din situatiile de mai jos instanta de judecata trebuie sa aplice opedeapsa:

a. in cazul cand instanta apreciaza ca, in cazul concret, luarea unei

masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului;

b. in cazul savarsirii unei infractiuni de o mai mica importanta;

c. numai in cazul in care minorul a savarsit o infractiune grava.

Sistemul sanctionator al minorilor infractori, in legislatia noastra penala este alcatuit din:

a. numai masuri educative;

b. masuri educative si pedepse;

c. masuri educative, masuri de siguranta si pedepse.

Care din masura educativa de mai jos are un caracter complex,

functionand atat ca masura educativa, cat si ca masura de natura

medicala:

a. libertatea supravegheata;

b. internarea intr-un centru de reeducare;

c. internarea intr-un institut medical educativ.

Masura educativa a mustrarii se ia fata de minorul infractor atunci

cand:

a. minorul nu s-a sustras urmaririi penale si a cooperat cu organul de

urmarire penala pentru aflarea adevarului;

b. minorul a recunoscut fapta si a fost sincer pe parcursul cercetarilor;

c. instanta de judecata, pe baza datelor din dosar, are convingerea ca

dojenirea minorului infractor va fi suficienta pentru ca acesta sa nu

mai savarseasca pe viitor fapte prevazute de legea penala.

Executarea masurii educative a mustrarii se face:

a. intotdeauna deindata, in chiar sedinta de judecata in care s-a

pronuntat hotararea si minorul a fost prezent

b. imediat, dar numai dupa ce hotararea de condamnare a ramas

definitiva;

c. deindata, in chiar sedinta de judecata in care s-a pronuntat hotararea, chiar daca minorul nu a fost prezent.

Masura educativa a libertatii supravegheate consta in:

a. lasarea minorului in libertate pe timp de un an, sub o supraveghere

deosebita;

b. lasarea minorului in libertate pe timp de doi ani, sub o supraveghere deosebita;

c. incredintarea minorului familiei pentru a fi supravegheat pana la

majorat

Odata cu incredintarea minorului pentru supraveghere, atunci

cand instanta dispune masura educativa a libertatii supravegheate, ea poate obliga pe acesta sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public, cu o durata intre:

a. 25 si 150 ore;

b. 25 si 100 ore;

c. 50 si 200 ore;

d. 24 si 100 ore.

Daca minorul aflat in libertate supravegheata savarseste o infractiune inauntrul termenului de incercare de un an, ce masura poate lua instanta impotriva lui:

a. revoca libertatea supravegheata si dispune fie internarea minorului

intr-un centru de reeducare, fie ii va aplica o pedeapsa;

b. revoca libertatea supravegheata si poate dispune numai internarea

minorului intr-un centru de reeducare;

c. revoca libertatea supravegheata si in mod obligatoriu trebuie sa

dispuna aplicarea unei pedepse;

Daca minorul aflat in libertate supravegheata, inauntrul termenului de incercare de un an, se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui si are purtari rele, care din masurile mai jos mentionate pot fi luate de instanta impotriva lui:

a. revoca libertatea supravegheata si dispune masura internarii intr-un

centru de reeducare;

b. revoca libertatea supravegheata si dispune aplicarea unei pedepse

pentru infractiunea care a provocat luarea masurii libertatii

supravegheate;

c. revoca libertatea supravegheata si dispune fie internarea intr-un

centru de reeducare, fie aplicarea unei pedepse.

Punerea in executare a masurii educative a libertatii supravegheate se face:

a. chiar in sedinta de judecata in care aceasta masura este pronuntata, daca minorul si persoana sau reprezentantul unitatii speciale careia I s-a incredintat supravegherea sunt prezenti.

b. numai dupa ce hotararea de condamnare a ramas definitiva;

c. chiar in sedinta de judecata in care aceasta masura este pronuntata, chiar daca minorul nu este prezent.

Masurile de siguranta prevazute de legea penala au, in principal,

caracterul unor mijloace de:

a. reeducare;

b. constrangere;

c. prevenire;

d. descurajare.

Masurile de siguranta, prevazute de legea penala, au, in subsidiar, caracter:

a. coercitiv;

b. educativ;

c. preventiv;

d. corectiv.

Care este natura juridica a masurilor de siguranta:

a. sunt masuri administrative;

b. sunt sanctiuni de drept penal;

c. au aceeasi natura juridica ca si pedepsele;

d. au aceeasi natura juridica ca si pedepsele accesorii.

Masurile de siguranta sunt:

a. pedepse complementare;

b. pedepse principale;

c. sanctiuni de drept penal;

d. pedepse adiacente.

Ce se intelege prin principiul legalitatii masurilor de siguranta:

a. ca ele se pot lua numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege;

b. ca ele se pot lua numai in cazul in care s-a comis o infractiune;

c. ca ele se pot lua numai de catre instanta de judecata.

Odata luate, masurile de siguranta de natura medicala sunt:

a. irevocabile;

b. revocabile;

c. si revocabile si irevocabile;

d. curative.

Aratati care din masurile mai jos mentionate, sunt de siguranta si au caracter medical:

a. internarea intr-un institut medical-educativ, obligarea la tratament

medical si internarea medicala;

b. obligarea la tratament medical si internarea medicala;

c. internarea intr-un institut medical-educativ, internarea toxicomanilor

intr-un centru de dezintoxicare si supravegherea medicala ;

d. internarea intr-un institut medical-educativ.

Aratati care din masurile mai jos mentionate sunt masuri de siguranta restrictive de drepturi:

a. internarea intr-un centru de reeducare si internarea intr-un institut

medical-educativ;

b. interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, o

meserie ori o alta ocupatie si expulzarea;

c. interdictia de a veni in locuinta familiei pe o perioada determinata si

confiscarea speciala;

d. internarea intr-un institut medical-educativ.

Care din masurile mai jos mentionate sunt masuri de siguranta

privative de bunuri:

a. confiscarea speciala;

b. amenda;

c. confiscarea speciala si amenda;

d. executarea silita

Masura de siguranta a obligarii la tratament medical consta in

obligarea faptuitorului de:

a. a se prezenta in mod regulat la o unitate sanitara pentru tratament

medical pana la insanatosire;

b. a se interna pe timp de 30 de zile intr-o unitate sanitara pentru

tratament medical;

c. a se interna pe timp de 60 de zile intr-o unitate sanitara pentru

tratament.

Masura de siguranta a obligarii la tratament medical se poate lua in mod provizoriu:

a. fie in faza de urmarire penala, fie in faza de judecata

b. numai in faza de urmarire penala;

c. nu poate fi luata in mod provizoriu;

d. oricand.

Cine pune in executare masura de siguranta a obligarii la tratament medical luata printr-o hotarare definitiva:

a. instanta de judecata;

b. membrii familiei celui obligat la tratament medical;

c. Directia de Sanatate Publica pe raza careia locuieste cel obligat la

tratament medical;

d. organele de urmarire penala.

Atunci cand insanatosirea condamnatului obligat la tratament medical, nu se realizeaza pana la terminarea executarii pedepsei privative de libertate, unde va executa in continuare aceasta masura:

a. in aceasta situatie, masura de siguranta a obligarii la tratament

medical inceteaza de drept;

b. masura de siguranta nu inceteaza de drept, ci devine facultativa

pentru fostul condamnat;

c. se executa in mod obligatoriu in libertate, la o unitate sanitara

competenta din punct de vedere teritorial, fata de locul de domi ciliu al fostului condamnat.

Care din aspectele mai jos mentionate trebuie comunicate instantei de judecata de unitatea sanitara la care faptuitorul a fost obligat sa execute tratamentul medical:

a. ca faptuitorul se sustrage de la executarea tratamentului;

b. ca faptuitorul nu respecta programul care este stabilit pentru

tratament;

c. ca faptuitorul are o comportare necorespunzatoare fata de personalul medical care ii aplica tratamentul.

Pe ce durata se ia masura de siguranta a obligarii la tratament

medical:

a. nedeterminata;

b. de maximum 30 zile;

c. de maximum 60 zile;

d. pana la insanatosire.

Cine poate cere instantei de judecata revocarea masurarii obligarii la tratament medical, in cazul cand temeiurile ce au impus luarea acesteia au incetat:

a. conducerea unitatii sanitare unde s-a efectuat tratamentul;

b. numai persoana care a fost obligata la tratament;

c. persoana care a fost obligata la tratament medical si procurorul;

d. organele de urmarire penala.

In cazul masurii de siguranta a obligarii la tratament medical,

starea de pericol a faptuitorului decurge din existenta:

a. unei boli sau intoxicarii cronice;

b. numai a unei boli;

c. alienatiei mintale;

d. comportamentului violent.

Masura de siguranta a internarii medicale se poate lua:

a. numai in faza de judecata;

b. numai in faza de urmarire penala;

c. pe intreaga durata a procesului penal

d. pana la insanatosire.

In cazul masurii de siguranta a internarii medicale, starea de

pericol deriva:

a. din alterarea psiho-fizica grava a facultatilor mintale, in sensul ca

faptuitorul nu-si mai poate da seama in mod normal de actiunile sale

si nu mai poate fi stapan pe acestea;

b. din cauza unei boli;

c. din cauza unei boli ori a intoxicarii cronice ;

d. comportamentului violent.

Masura de siguranta a internarii medicale:

a. poate fi luata in mod provizoriu pe tot parcursul procesului penal;

b. poate fi luata in mod provizoriu numai in faza de judecata, pana la

pronuntarea hotararii;

c. nu poate fi luata in mod provizoriu, ci numai definitiv;

d. poate fi luata definitiv.

Masura de siguranta a internarii medicale se dispune:

a. doar pe un anumit termen prevazut de legea penala;

b. pe o durata nedeterminata;

c. pana la data solicitarii revocarii acestei masuri de catre cel internat ;

d. si de catre organele de urmarire penala.

Inlocuirea sau incetarea masurii de siguranta a internarii medicale poate fi ceruta:

a. numai de unitatea sanitara in care s-a facut internarea;

b. numai de procuror;

c. de persoana internata, de procuror si de unitatea sanitara in care s-a facut internarea;

d. de catre organele de urmarire penala.

Care este cauza care genereaza starea de pericol datorita careia se dispune masura de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii:

a. lipsa aptitudinii de care a dat dovada persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala de a efectua potrivit exigentelor cuvenite activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta;

b. exercitarea functii sau profesiei in mod abuziv;

c. gravitatea faptei savarsite;

d. o boala psihica.

Masura de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii se poate lua fata de faptuitorul care a savarsit:

a. o fapta prevazuta de legea penala;

b. o infractiune;

c. fie o fapta prevazuta de legea penala, fie o infractiune.

Masura interzicerii unei functii sau profesii se ia pe timp:

a. de pana la 2 ani;

b. de pana la un an;

c. nedeterminat;

d. de pana la 3 ani.

Masura de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii poate fi

revocata, la cererea celui interesat, dupa trecerea unui termen de:

a. 6 luni de la luarea masurii;

b. un an de la luarea masurii;

c. 2 ani de la luarea masurii;

d. 3 ani de la luarea masurii.

Daca o cerere de revocare a masurii interzicerii unei functii sau profesii, bintrodusa de cel interesat, a fost respinsa de instanta, care este termenul dupa care se poate face o noua cerere:

a. un an;

b. 6 luni;

c. legea nu prevede;

d. 2 ani.

Masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati se poate lua fata de:

a. orice faptuitor care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

b. orice infractor care a savarsit orice infractiune;

c. un condamnat la pedeapsa inchisorii de cel putin un an inchisoare si care a mai fost condamnat pentru alte infractiuni.

Masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati poate fi dispusa fara prelungiri pana la:

a. 3 ani;

b. 5 ani;

c. 10 ani;

d. 7 ani.

Daca pericolul social subzista, masura de siguranta a interzicerii de a se afla in numite localitati, luata fata de un condamnat, poate fi prelungita. Care este durata de timp cu care poate fi prelungita aceasta masura de siguranta, luata anterior de catre instanta:

a. cu 3 ani;

b. prelungirea nu poate depasi durata masurii luate initial;

c. cu jumatate din durata masurii luate initial;

d. 1/3 din durata masurii luate initial.

In cazul carei infractiuni din cele mai jos prevazute, se poate dispune masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati, chiar daca nu sunt indeplinite toate conditiile prevazute in art. 116 C. pen.:

a. ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice;

b. inselaciune;

c. hartuire sexuala;

d. tulburarea linistii publice.

In cazul carei infractiuni din cele mai jos prevazute, se poate

dispune masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite

localitati, chiar daca nu sunt indeplinite toate conditiile prevazute in art. 116 C. pen.:

a. hartuire sexuala;

b. cersetorie;

c. incaierare;

d. prostitutie.

Masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati poate fi revocata, la cerere sau din oficiu, dupa trecerea unui termen de cel putin:

a. un an;

b. 2 ani;

c. 3 ani;

d. 5 ani.

Dupa respingerea unei cereri prin care se solicita inlaturarea

masurii de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati,

petitionarul poate introduce o noua cerere dupa trecerea unui termen

de:

a. 6 luni, de la data respingerii cererii anterioare;

b. un an, de la data respingerii cererii anterioare;

c. 2 ani, de la data respingerii cererii anterioare;

d. 3 ani, de la data respingerii cererii anterioare.

Masura de siguranta a expulzarii se poate dispune de o instanta

penala fata de un cetatean strain care:

a. prin prezenta lui pe teritoriul Romaniei, prezinta pericol public;

b. a savarsit o infractiune pe teritoriul Romaniei;

c. a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

d. este declarat ,,persona non grata".

Masura de siguranta a expulzarii poate fi dispusa:

a. numai impotriva unui cetatean strain care a savarsit o infractiune;

b. fata de un cetatean strain si fata de o persoana fara cetatenie, care nu domiciliaza in Romania si care au savarsit infractiuni;

c. numai impotriva cetatenilor straini care au savarsit infractiuni pe

teritoriul Romaniei si pentru care se cere extradarea;

d. oricarui cetatean.

Masura de siguranta a expulzarii nu se poate dispune fata de un

cetatean strain, daca exista motive serioase de a se crede ca, in statul in care va fi expulzat, risca:

a. sa fie supus la pedeapsa inchisorii;

b. sa fie condamnat la detentiunea pe viata;

c. sa fie supus torturii;

Care este durata pentru care se poate dispune masura de siguranta a expulzarii unui cetatean strain:

a. 10 ani;

b. legea nu prevede;

c. 5 ani;

d. pana la reabilitare.

Cetateanul strain care a comis o infractiune pentru care este sanctionat cu amenda penala, daca sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de lege:

a. poate fi expulzat;

b. nu poate fi expulzat;

c. legea nu prevede;

d. este declarat ,,persona non grata".

Confiscarea speciala este:

a. o pedeapsa complementara si priveste interzicerea unor drepturi;

b. o pedeapsa complementara, privativa de bunuri;

c. o masura de siguranta, cu caracter patrimonial;

d. o masura cu caracter patrimonial.

Starea de pericol, in cazul dispunerii masurii de siguranta a confiscarii speciale, decurge din:

a. dobandirea, detinerea sau folosirea unor bunuri ce au legatura cu

savarsirea faptei sau a infractiunii, cat si posibilitatea de a fi folosite

in viitor la savarsirea altor fapte prevazute de legea penala sau

infractiuni;

b. starea de pericol a faptuitorului care detine bunurile supuse

confiscarii;

c. gravitatea faptei sau infractiunile savarsite care au atras masura

confiscarii speciale;

d. comportamentul violent.

In conformitate cu art. 118 alin. (1) lit. a), sunt supuse confiscarii:

a. bunurile produse prin savarsirea unei infractiuni;

b. bunurile produse prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala;

c. bunurile folosite in orice mod la savarsirea infractiunii;

d. bunurile folosite in orice mod la savarsirea infractiunii sau obtinute

prin savarsirea unei infractiuni.

Sumele de bani dobandite prin traficarea bunurilor produse prin

savarsirea de fapte prevazute de legea penala, atunci cand provenienta ilicita a acestora poate fi dovedita, se confisca, fiind considerate:

a. bunuri produse prin fapte prevazute de legea penala

b. bunuri care au servit la savarsirea unei infractiuni;

c. bunuri care au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei

infractiuni.

O persoana timp de un an de zile a sustras energie electrica. In toata aceasta perioada cel in cauza s-a servit de un frigider care a folosit curentul electric sustras in conditiile mai sus aratate. In baza art. 118 C. pen.:

a. frigiderul se poate confisca, deoarece a servit la savarsirea

infractiunii;

b. frigiderul se poate confisca, deoarece a fost destinat sa serveasca la comiterea infractiunii;

c. frigiderul nu se poate confisca, deoarece acesta nu a servit la

savarsirea infractiunii, ci doar la consumarea energiei electrice

sustrase.

Poate fi confiscata bicicleta cu care inculpatul a transportat o cantitate de stiuleti de porumb, sustrasi de pe camp:

a. nu poate fi confiscata, deoarece bicicleta nu a servit la savarsirea

infractiunii de furt;

b. poate fi confiscata, deoarece ea a servit in mod nemijlocit la

savarsirea infractiunii, reprezentand o prelungire a bratelor

faptuitorului in realizarea intentiei sale infractionale;

c. poate fi confiscata, deoarece faptuitorul i-a dat aceasta destinatie, cu ocazia savarsirii furtului.

Masura de siguranta a interdictiei de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata poate fi dispusa numai atunci cand:

a. faptuitorul, persoana violenta in familie, a suferit o condamnare la

pedeapsa inchisorii de cel putin 2 ani, pentru savarsirea infractiunii de

lovire sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice si

psihice asupra membrilor familiei;

b. faptuitorul, persoana violenta in familie, a suferit o condamnare la

pedeapsa inchisorii de cel putin un an, pentru savarsirea infractiunii

de lovire sau orice acte de violenta cauzatore de suferinte fizice si

psihice asupra membrilor familiei;

c. faptuitorul persoana violenta in familie, a suferit o condamnare la

pedeapsa inchisorii de cel putin 6 luni, pentru savarsirea infractiunii

de lovire sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice si

psihice asupra membrilor familiei.

Care este durata maxima pentru instanta de judecata poate dispune masura de siguranta a interdictiei de a reveni in locuinta familiei:

a. 6 luni;

b. 1 an;

c. 2 ani;

d. 3 ani.

Masura de siguranta a interdictiei de a reveni in locuinta familiei se dispune:

a. la solicitarea procurorului;

b. numai la solicitarea partii vatamate;

c. din oficiu de instanta de judecata, la solicitarea procurorului si la

solicitarea partii vatamate;

d. numai la solicitarea procurorului.

Gratierea este o cauza care inlatura:

a. caracterul penal al faptei;

b. raspunderea penala;

c. executarea pedepsei, in totul sau in parte.

Gratierea individuala se acorda:

a. de Parlamentul Romaniei prin lege;

b. de presedintele Romaniei prin decret

c. atat de Parlament, cat si de presedinte.

Gratierea colectiva se acorda de:

a. presedintele Romaniei prin decret;

b. Parlamentul Romaniei prin lege;

c. de Guvernul Romaniei si Parlament.

Gratierea individuala produce efecte:

a. numai "in personam";

b. numai "in rem";

c. atat "in personam", cat si "in rem".

Gratierea inlatura:

a. numai executarea pedepsei;

b. executarea pedepsei si sterge condamnarea;

c. antecedenta penala.

Dupa intinderea efectelor, gratierea poate fi:

a. conditionata si neconditionata;

b. individuala si colectiva;

c. totala, partiala si comutarea.

Cand pedeapsa ce urmeaza ce a fi executata este detentiunea pe viata, termenul de prescriptie a executarii pedepsei este de:

a. 15 ani;

b. 20 ani;

c. 25 ani.

Cand pedeapsa inchisorii este mai mica de 15 ani, aceasta se prescrie prin trecerea unui termen de:

a. 5 ani, la care se adauga durata pedepsei ce urma sa se execute;

b. 6 ani, la care se adauga durata pedepsei ce urma sa se execute;

c. 8 ani, la care se adauga durata pedepsei ce urma sa se execute;

Pedeapsa amenzii se prescrie prin trecerea unui termen de:

a. 5 ani;

b. 3 ani;

c. 1 an.

Sanctiunile cu caracter administrativ mentionate in art. 18 si

prevazute in art. 91 C. pen., se prescriu prin trecerea unui interval de

timp de:

a. 6 luni;

b. 1 an;

c. 2 ani.

In care din situatiile de mai jos se intrerupe cursul prescriptiei

executari pedepsei:

a. in cazurile de amanare a executarii pedepsei inchisorii;

b. in cazul declararii recursului in anulare;

c. in cazul comiterii unei noi infractiuni.

In care din situatiile de mai jos se intrerupe cursul prescriptiei

executarii pedepsei:

a. prin inceperea executarii pedepsei;

b. in cazurile de intrerupere a executarii pedepsei;

c. in cazul revizuirii unei hotarari judecatoresti definitive

Prescriptia executarii pedepsei se suspenda:

a. atunci cand condamnatul incepe executarea pedepsei;

b. atunci cand condamnatul, care se sustrage de la executarea unei

pedepse, comite o noua infractiune;

c. in cazul amanarii executarii pedepsei.

Amanarea executarii pedepsei este o cauza de:

a. suspendare a cursului prescriptiei executarii pedepsei;

b. intrerupere a cursului prescriptiei raspunderii penale;

c. suspendare a cursului prescriptiei raspunderii penale.

In cazul intreruperii executarii pedepsei are loc:

a. suspendarea cursului prescriptiei executarii pedepsei;

b. intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale;

c. suspendarea cursului prescriptiei raspunderii penale.

Natura juridica a reabilitarii este aceea de cauza care:

a. inlatura raspunderea penala;

b. inlatura executarea pedepsei;

c. face sa inceteze interdictiile, decaderile si incapacitatile ce au rezultat dintr-o condamnare

Reabilitarea face sa inceteze:

a. numai interdictiile si decaderile ce au rezultat dintr-o hotarare de

condamnare;

b. interdictiile, decaderile si incapacitatile rezultate dintr-o hotarare de

condamnare;

c. numai antecedentele penale.

Beneficiul reabilitarii de drept este acordat de lege, dupa trecerea unui termen de:

a. un an de la stingerea condamnarii;

b. doi ani de la stingerea condamnarii;

c. trei ani de la stingerea condamnarii.

In cazul unui condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata, pedeapsa ce a fost ulterior comutata la 25 ani inchisoare, dupa stingerea executarii pedepsei, care va fi termenul dupa trecerea caruia acesta poate sa solicite reabilitarea judecatoreasca:

a. 15 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate de instanta;

b. 10 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate de instanta;

c. 7 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate de instanta.

Pentru condamnatul care a beneficiat de liberare conditionata,

termenul de reabilitare incepe sa curga de la data:

a. liberarii conditionate;

b. implinirii duratei pedepsei

c. ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

Pentru condamnatul care a beneficiat de gratierea totala a executarii pedepsei, termenul dupa care se face cererea de reabilitare se socoteste de la data:

a. implinirii duratei pedepsei;

b. punerii efective a condamnatului in libertate;

c. publicarii actului de clementa.

Intre alte conditii cu privire la conduita condamnatului pentru obtinerea reabilitarii judecatoresti in cursul termenului de reabilitare, acesta trebuie:

a. sa nu fi savarsit o noua infractiune;

b. sa nu fi suferit o noua condamnare;

c. sa nu fi savarsit o noua infractiune sau sa nu fi suferit o amenda

administrativa.

Reabilitarea de drept, in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an, are loc daca:

a. in decurs de un an, condamnatul nu a savarsit nicio alta infractiune;

b. in decurs de doi ani, condamnatul nu a savarsit nicio alta infractiune;

c. in decurs de trei ani, condamnatul nu a savarsit nicio alta infractiune.

Reabilitarea are loc de drept, in cazul condamnarii la amenda:

a. dupa curgerea unui termen de un an din momentul in care amenda a fost achitata sau executarea ei s-a stins in alt mod, iar condamnatul nu a savarsit nicio alta infractiune;

b. dupa curgerea unui termen de doi ani din momentul in care amenda a fost achitata sau executarea ei s-a stins in alt mod, iar condamnatul nu a savarsit nicio alta infractiune;

c. dupa curgerea unui termen de trei ani din momentul in care amenda a fost achitata sau executarea ei s-a stins in alt mod, iar condamnatul nu a savarsit nicio alta infractiune.

In cazul in care o persoana a suferit o condamnare la pedeapsa

inchisorii mai mare de un an, dar nu mai mult de 5 ani, ea va putea

solicita reabilitarea judecatoreasca numai dupa curgerea unui termen

de:

a. 4 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;

b. 3 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;

c. 4 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei executate.

In cazul in care o persoana a suferit o condamnare la pedeapsa

inchisorii mai mare de 5 ani, dar nu mai mult de 10 ani, ea va putea

solicita reabilitarea judecatoreasca numai dupa trecerea unui termen de:

a. 5 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei executate;

b. 5 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;

c. 4 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei executate.

In cazul in care o persoana a suferit o condamnare mai mare de 10 ani inchisoare, ea va putea solicita reabilitarea judecatoreasca numai dupa curgerea unui termen de:

a. 7 ani, plus jumatate din durata pedepsei pronuntate;

b. 6 ani, plus jumatate din durata pedepsei pronuntate;

c. 8 ani, plus jumatate din durata pedepsei pronuntate.

In cazul in care o persoana, care a suferit o condamnare mai mare de 10 ani inchisoare, introduce in termenul legal o cerere prin care solicita reabilitarea judecatoreasca, dar cererea este respinsa de instanta pentru motive de fond, termenul dupa care poate face o noua cerere de reabilitare este de:

a. 5 ani;

b. 4 ani;

c. 3 ani.

In cazul in care o persoana, care a suferit o condamnare la

pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar nu mai mare de 10 ani,

introduce in termenul legal o cerere prin care solicita reabilitarea

judecatoreasca, dar cererea este respinsa de instanta pentru motive de fond, termenul dupa care poate face o noua cerere de reabilitare este de:

a. 3 ani;

b. 2 ani;

c. 1 an.

In cazul in care o persoana care a suferit o condamnare ce nu este mai mare de 5 ani, introduce in termenul legal o cerere de reabilitare judecatoreasca, dar cererea este respinsa de instanta pentru motive de fond, termenul dupa care se poate face o noua cerere de reabilitare este de:

a. 1 an;

b. 2ani;

c. 6 luni.

Reabilitarea judecatoreasca se anuleaza atunci cand, dupa acordarea ei, s-a descoperit ca cel reabilitat:

a. mai savarsise o infractiune care, daca ar fi fost cunoscuta, ducea la

respingerea cererii de reabilitare;

b. mai suferise o alta condamnare care, daca ar fi fost cunoscuta, ducea la respingerea cererii de reabilitare;

c. mai suferise o amenda contraventionala