DREPT PENAL - PARTEA SPECIALĂ

UNIVERSITATEA  SPIRU HARET

FACULTATEA DE DREPT - BUCUREsTI 

REFERAT LA  DREPT PENAL - PARTEA SPECIALĂ

Dobre Adrian

anul al III-lea

forma de īnvatamānt: zi

grupa: 303

OMORUL CALIFICAT

Continutul legal

Desi infractiunea de omor prezinta īntotdeauna aceleasi caracteristici - actiunea de a ucide cu intentie o fiinta omeneasca, actiune ce are ca rezultat moartea victimei - īn realizarea concreta poate prezenta diverse particularitati dupa cum īn jurul faptei tipice (omorul simplu) se grupeaza, se alatura diferite elemente care, fara a schimba substanta faptei , īi dau acesteia o coloratura diferita sporindu-i gradul de pericol social. Omorul calificat reprezinta fapta persoanei care savārseste un omor īn anumite īmprejurari, anume prevazute de lege . Omorul calificat, infractiune prevazuta īn art. 179 C. pen. , reprezinta o modalitate agravata a infractiunii de omor.

Aceasta fapta prezinta un grad de pericol social mai ridicat fata de infractiunea de omor simplu, ceea ce explica incriminarea sa, prin dispozitii separate si sanctiunea mai severa

2. Obiectul ocrotirii penale

a) Obiectul juridic special īl constituie relatiile sociale privind dreptul fundamental la viata.  b) Obiectul material este corpul persoanei aflata īn viata asupra careia se īndreapta actiunea ucigatoare. Nu intereseaza daca victima era sanatoas 23223w2220x 59; ori se afla īntr-o stare avansata de boala si nu ar mai fi trait mult daca ar fi fost ucisa.

3. Circumstantele judiciare īn prezenta carora exista omor calificat 

a) OMORUL SĂVĀRsIT CU PREMEDITARE (art.179 lit.a C.pen.).  Premeditarea, ca element circumstantial al infractiunii de omor calificat, presupune nu numai trecerea unui interval oarecare de timp de la luarea hotarārii (rezolutiei) pāna la exteriorizarea ei, dar si o chibzuire anticipata asupra faptei, o deliberare anterioara, persistare asupra hotarārii, cāt si exteriorizarea ei, concretizarea ei prin acte de pregatire a savārsirii faptei, cum ar fi: obtinerea de informatii, procurarea de mijloace, pāndirea victimei, atragerea ei īntr-o cursa, cautarea de complici etc Considerarea premeditarii ca o īmprejurare care califica omorul se explica prin aceea ca o fapta savārsita īn mod spontan este socotita ca mai putin grava decāt fapta comisa īn urma unei reflexii, unei deliberari prin care faptuitorul a elaborat un plan de executare si a organizat aducerea acestuia la īndeplinire[5]. Cu alte cuvinte, premeditarea reprezinta o chibzuinta īn comiterea infractiunii. Premeditarea tine de perioada interna (gāndul criminal din mintea faptuitorului). Pentru a se putea considera infractiune, cel care comite fapta trebuie , sa treaca la actele din perioada externa (actele pregatitoare, tentativa, faptul consumat, faptul epuizat). Infractiunea de omor calificat, fiind comisa īn forma continuata necesita si trecerea la actele din perioada esterna. Īn cazul īn care gāndul criminal nu s-a exteriorizat prin acte de executare (prin trecerea la act), ramānānd doar īn mintea omului, infractiunea nu exista deoarece nuda cogitatio, nemo partitur, adica gāndul criminal nu se pedepseste. Cānd se efectueaza urmarirea penala, organele de urmarire penala trebuie sa strānga toate probele necesare pentru a-i putea dovedi vinovatia īnvinuitului, deoarece, daca exista cea mai mica īndoiala asupra vinovatiei sale, īn faza de judecata, va exista posibilitatea sa fie achitat de instanta de judecata care se pronunta asupra vinovatiei sale, caci in dubio pro reo, adica orice īndioala profita autorului si actori incumbit probatio adica sarcina probei revine celui care acuza, acuzator fiind organul de urmarire penala. Daca faptuitorul nu a avut posibilitatea sa mediteze, sa cāntareasca sansele de realizare a rezolutiei, fiind īntr-o activitate continua, circumstanta agravanta nu poate fi retinuta . Nu se extind efectele premeditarii atunci cānd faptuitorul care luase hotarārea de a ucide o persoana īntālneste din īntāmplare alta persoana si īn urma unei dispute o omoara, fiindca hotarārea de a savārsi acest omor este distincta si spontana

Subiect activ al infractiunii de omor calificat savārsit cu premeditare este necalificat de text, putānd fi orice persoana care raspunde penal. Conform art. 113 C. pen., minorul care nu a īmplinit vārsta de 14 ani nu raspunde penal. Minorul care are vārsta īntre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savārsit fapta cu discernamānt. Proba savārsirii sau nu cu discernamānt a faptei poate fi facuta prin expertiza medico-legala psihiatrica (pentru stabilirea starii de discernamānt īn cazul oricarui faptuitor, indiferent de vārsta sa, nu numai la minorii cu vārsta īntre 14 si 16 ani). Īn cazul īn care, prin expertiza medico-legala psihiatrica se stabileste ca faptuitorul a avut discernamānt la data comiterii faptei prevazute de legea penala (īn acest caz omor calificat) el va putea fi tras la raspundere penala, conform legii. Īn caz contrar, nu raspunde penal. Minorul care a īmplinit vārsta de 16 ani raspunde penal, potrivit legii.  Subiectul pasiv nu este, īn acest caz calificat de text, fiind persoana careia i s-a suprimat viata ca urmare a premeditarii subiectului activ. Participatia este posibila sub toate formele ei: coautorat, instigare sau complicitate. Exista coautorat, de exemplu, daca faptuitorii au luat īmpreuna hotarārea īn seara precedenta savārsirii omorului, urmata de īnarmarea lor cu un topor si un ciomag, pāndirea victimei īn apropierea locuintei sale si uciderea acesteia dupa ce a iesit din casa. Participatia la infractiunea de omor calificat īn forma complicitatii se poate face sub forma complicitatii materiale sau a complicitatii morale. Complicitatea poate fi materiala atunci cānd autorului īi sunt procurate mijloace apte pentru a ucide victima, cānd sunt obtinute informatii despre victima (de exemplu, adresa victimei, ora la care aceasta soseste acasa). Complicitatea poate fi morala, ca de pilda, prin īntarirea intentiei autorului de a savārsi omorul calificat. Īn situatia instigatorului, raspunderea penala a acestuia va fi angajata numai īn masura īn care acesta, prin activitatea sa, a determinat pe autor sa comita sau sa īncerce a savārsi omorul. Simplele īndemnuri, care prin ele īnsele, nu au fost de natura sa determine īn persoana autorului vointa de a ucide, sau care au fost atāt de slabe, īncāt si-au pierdut influenta pāna la comiterea faptei, nu vor putea fi considerate instigare . Conform art. 39 C. pen., instigatorul este persoana care, cu intentie, determina o alta persoana sa savārseasca o fapta prevazuta de legea penala. Prin urmare, daca actele de instigare nu au dus la comiterea infractiunii de omor calificat, acestea nu vor putea fi considerate instigare. Forma de vinovatie īn cazul savārsirii infractiunii de omor calificat este intentia directa, deoarece infractorul prevede rezultatul actiunii sale ucigatoare (decesul victimei), urmarind producerea lui (prin procurarea de mijloace, obtinerea de informatii īn vederea comiterii infractiunii), urmarind producerea lui prin savārsirea acelei fapte (autorul trece la actul criminal ucigānd victima). Premeditarea infractiunii de omor calificat constituie, īn general, o circumstanta personala care nu se rasfrānge asupra celorlalti participanti, fiind o activitate psihica, dar, cānd cel care a premeditat savārsirea faptei efectueaza acte de pregatire īmpreuna cu alte persoane care cunosc scopul pregatirii, circumstanta personala devine o circumstanta reala care se rasfrānge asupra participantilor

b) OMORUL SĂVĀRsIT ASUPRA SOŢULUI SAU UNEI RUDE APROPIATE (art. 179 lit.b C. pen.)  Omorul savārsit asupra sotului (uxoricid) consta īn uciderea persoanei cu care autorul era casatorit . Īn cazul acestei circumstante a infractiunii de omor calificat, atāt subiectul activ, cāt si subiectul pasiv sunt calificati. Subiectul activ, adica cel care comite o infractiune de omor calificat este sotul sau ruda apropiata a persoanei careia i s-a suprimat viata. Subiectul pasiv al infractiunii, adica persoana ucisa ca urmare a activitatii subiectului activ, este sot sau ruda apropiata cu subiectul activ. Calitatea de sot atāt a subiectului activ, cāt si a subiectului pasiv, trebuie sa existe īn momentul savārsirii faptei. Daca aceasta calitate a īncetat ca urmare a pronuntarii unei sentinte definitive de desfacere a casatoriei, fapta constituie omor simplu, prevazut la art. 178 C. pen. Īncercarea de a ucide pe sot, dupa pronuntarea hotarārii de desfacere a casatoriei dar īnainte de ramānerea definitiva a hotarārii, constituie tentativa de omor calificat, partile avānd la data savārsirii faptei calitatea de soti Infractiunea de omor calificat poate fi savārsita si asupra unei rude apropiate . Omorul savārsit asupra unei rude apropiate consta īn uciderea unei persoane care este ruda apropiata a autorului. Omorul poate fi comis: asupra descendentilor sau ascendentilor (patricid) ori asupra fratilor (fratricid). Potrivit art. 164 C. pen., ,,rude apropiate" sunt ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude. Dispozitiile privitoare la rude apropiate se aplica, īn caz de adoptie, atāt persoanei adoptate, cāt si descendentilor acesteia si īn raport cu rudele firesti. Astfel, inculpatul, care l-a ucis pe fiul sau, care fusese adoptat cu efecte depline de bunicii materni ai acestuia, a fost condamnat pentru savārsirea infractiunii de omor calificat

Savārsirea omorului asupra unei rude apropiate exista si atunci cānd fapta a fost comisa de nepot asupra unchiului, deoarece unchii si matusile, care sunt rude īn linie colaterala de gradul III, sunt considerati, īn īntelesul legii penale, rude apropiate

Daca faptuitorul nu a cunoscut ca īntre el si victima exista o relatie de rudenie, precum si īn caz de error in persona sau de aberratio ictus circumstanta agravata mentionata nu va opera, fiind aplicabile regulile privitoare la eroarea de fapt (art. 33 alin. 2 C. pen.). De asemenea, nu va opera agravanta īn cazul īn care inculpatul, desi luase hotarārea sa omoare pe sot sau pe ruda apropiata, īn fapt, datorita erorii asupra persoanei sau, ca urmare a devierii actiunii, a ucis o alta persoana. Īn acest caz, raspunderea sa penala se stabileste pentru omor simplu . Calitatea de sot sau de ruda apropiata a autorului, fiind o circumstanta personala, nu se rasfrānge asupra participantilor.  c) OMORUL SĂVĀRsIT ASUPRA UNUI MINOR CARE NU A ĪMPLINIT VĀRSTA DE 15 ANI (art. 179 lit. c C. pen.) Fapta este mai grava īn aceasta modalitate datorita calitatii speciale a subiectului pasiv - un minor care nu a īmplinit vārsta de 15 ani. Prin urmare, subiectul pasiv este circumstantiat de text, si anume un minor care, la data comiterii faptei sa nu fi īmplinit vārsta de 15 ani. Prin instituirea acestei agravante se doreste protejarea vietii minorilor, avāndu-se īn vedere ca fapta se poate savārsi mai usor asupra acestor categorii de persoane, opozitia acestora fiind minima, chiar inexistenta. De asemenea, impactul asupra societatii a unei astfel de fapte este mare, generānd sentimente de revolta, indignare, teama. Pentru a putea fi īncadrata infractiunea de omor calificat la modalitatea prevazuta de art. 179 lit. c C. pen. este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut vārsta subiectului pasiv al infractiunii. Cunoasterea vārstei subiectului pasiv de catre faptuitor īnainte de comiterea omorului trebuie dovedita de organele de urmarire penala prin administrarea unor probe concludente. Faptuitorul putea sa cunoasca vārsta victimei ca urmare a unor informatii obtinute de faptuitor anterior comiterii omorului. Conditia cunoasterii vārstei victimei se considera īndeplinita si atunci cānd vārsta este evidenta ca urmare a trasaturilor fizico-somatice ale acesteia, a insuficientei sale dezvoltari fizice sau a categoriei de unitate de īnvatamānt pe care o urmeaza victima (de exemplu, omorārea unui minor īntr-o unitate de īnvatamānt primar ori dintr-o unitate prescolara etc.). Daca faptuitorul nu cunostea vārsta subiectului activ si nu o putea deduce (de exemplu, desi vārsta victimei era sub 15 ani, acesta avea o īnaltime de 1,90 m, suferind de gigantism), sunt incidente dispozitiile art. 33 alin. 2 C. pen. privind eroarea de fapt . Īn acest caz, faptuitorul va raspunde pentru infractiunea de omor īn forma simpla, eventual cu aplicarea altor circumstante agravante, īn functie de specificul faptei. Dovada īmprejurarilor concrete care au determinat eroarea de fapt incumba inculpatului Circumstanta prevazuta la art. 179 lit. c C. pen. este o circumstanta reala care, conform art. 42 alin. 2 C. pen., se rasfrānge asupra tuturor participantilor numai īn masura īn care acestia au cunoscut-o sau au prevazut-o. Astfel, instigatorul la un omor calificat va raspunde pentru aceasta modalitate agravata a infractiunii de omor calificat daca acesta cunostea anterior comiterii faptei vārsta victimei d) OMORUL SĂVĀRsIT PROFITĀND DE STAREA DE NEPUTINŢĂ A VICTIMEI DE A SE APĂRA (art. 179 lit. d C. pen.)  Aceasta forma de omor calificat consta īn savārsirea faptei profitānd de starea de neputinta a victimei de a se apara, datorita careia victima nu are posibilitatea de a se īmpotrivi actiunii de ucidere care se savārseste asupra sa ori nu are posibilitatea de a o evita Starea de neputinta a victimei de a se apara se poate datora unor incapacitati fizice (de exemplu: stare de somn, intoxicatii cu alcool ori cu diferite substante stupefiante). Pentru existenta acestei circumstante a infractiunii de omor calificat se cer īndeplinite cumulativ doua conditii:

1.fzptuitorul trebuie sa fi cunoscut starea incapacitate a victimei de a se apara datorata starii fizice sau psihice ori unor alte cauze, victima infractiunii neputānd reactiona īmpotriva agresorului. Aceasta stare de neputinta a victimei trebuie sa fie preexistenta actiunii subiectului activ, nu sa fie consecinta atacului subiectului activ .

2. faptuitorul sa profite de aceasta stare a victimei O persoana aflata īn stare de somn este īn neputinta a se apara īmpotriva agresiunii, atacul exercitāndu-se īn momentul īn care cel atacat, neputāndu-l percepe, nu poate lua hotarārea de a se apara impusa de instinctul de conservare . Daca faptuitorul a fost īn eroare cu privire la starea victimei, atunci faptuitorul va raspunde pentru comiterea infractiunii de omor, infractiune prevazuta īn art. 178 C. pen. Circumstanta din art. 179 lit. d C. pen. este o circumstanta reala, rasfrāngāndu-se asupra tuturor participantilor. e) OMORUL SĂVĀRsIT ASUPRA UNEI FEMEI GRAVIDE (art. 179 lit. e C. pen.) Īn acest caz, subiectul pasiv este calificat (o femeie gravida).Legiuitorul a īnteles sa agraveze aceasta forma de omor din trei considerente:

1. uciderea femeii gravide implica si uciderea fructului conceptiunii (fetusului) care, fara a echivala cu o pluralitate de victime, īnseamna totusi o dubla atingere adusa vietii umane

2. o femeie gravida, īn general, nu se poate apara

3. o asemenea fapta are un ecou extrem de negativ īn opinia publica. Nu are relevanta stadiul īn care se afla sarcina. Pentru a i se putea aplica aceasta modalitate faptuitorul trebuie sa fi stiur ca victima este īnsarcinata sau sa fi foat atāt de evidenta sarcina, īncāt putea sa-si dea seama de existenta acesteia. Altfel, va exista o eroare de fapt īn raport cu circumstanta de agravare, iar autorul va raspunde numai pentru savārsirea infractiunii de omor simplu. Pentru existenta circumstantei prevazute de art. 179 lit. e C. pen. este necesar ca starea de graviditate sa fie reala. Īn cazul īn care faptuitorul a crezut ca femeia este gravida dar īn realitate sarcina era inexistenta, circumstanta agravanta nu se va aplica, subiectul activ raspunzānd penal pentru comiterea infractiunii de omor simplu. f) OMORUL SĂVĀRsIT PRIN CRUZIMI (art. 179 lit. f C. pen.) Caracteristica pentru infractiunea de omor savārsit prin cruzimi este atitudinea aberanta a faptuitorului. Omorul se considera savārsit prin cruzimi atunci cānd faptuitorul a conceput si executat fapta īn asa fel īncāt a produs victimei suferinte mult sporite fata de cele inerente actiunii de ucidere . Suferintele inerente oricarei actiuni de ucidere pot fi, de exemplu, durerile provocate de un glonte tras sau de otrava absorbita, astfel de suferinte producāndu-se īn majoritatea cazurilor de omor, fara ca prin aceasta omorul sa capete caracterul de calificat. Suferintele mult sporite pot fi produse prin: flagelari, loviri repetate, sectionarea unor zone nevitale (gāt, torace, abdomen), smulgerea parului sau a unghiilor, bataia cu biciul, lipsirea de hrana sau bautura, provocarea de arsuri prelungite, zdrobirea oaselor, jupuirea pielii. Prin urmare exista omor savārsit prin cruzimi atunci cānd faptuitorul a conceput si executat fapta īn asa fel īncāt a produs victimei suferinte mult mai mari decāt cele pe care le implica īn mod firesc suprimarea violenta a vietii. Autorul provoaca constient victimei suferinte, spre a-i mari chinurile si a face ca actiunea de ucidere sa fie mai cruda. Cu alte cuvinte, caracteristica acestei circumstante de agravare consta īn aceea ca faptuitorul īntrebuinteaza īn mod voit anumite metode de chinuire a victimei . Omorul este cauzat prin cruzimi atunci cānd faptuitorul a provocat victimei, prin modul īn care este realizata actiunea de ucidere, suferinte grele, prelungite. Fapta inculpatilor de a lovi victima cu toporul si parul, cu o deosebita intensitate, pe o durata mare īn timp si pe aproape toata suprafata corpului, inclusiv la cap, lovituri care au produs tumefactii, fracturarea a 8 coaste, a ambelor gambe, rupturi de plamāni, splina si ficat, iar, dupa aceea, de a o lasa noaptea īn zapada, ceea ce i-a cauzat si degeraturi de gradul II si III, victima īncetānd din viata dupa circa 8 ore, prezinta toate trasaturile infractiunii de omor calificat prevazuta la art. 179 lit. f C. pen. Circumstanta are un caracter real, rasfrānfāndu-se asupra tuturor paricipantilor. g) OMORUL SĂVĀRsIT ASUPRA A DOUĂ SAU MAI MULTE PERSOANE (art. 179 lit. g C. pen.) Exista aceasta circumstanta ori de cāte ori activitatea de ucidere savārsita cu intentie a avut ca rezultat - urmarit sau acceptat constient - moartea a cel putin doua persoane (subiecti pasivi multipli). Pericolul social foarte ridicat deriva īn acest caz din numarul persoanelor ucise si din temerea pe care o inspira persoana faptuitorului . Aceasta pluralitate de victime confera omorului o gravitate deosebita si īl caracterizeaza pe autor ca deosebit de periculos Omorul savārsit asupra a doua sau mai multe persoane poate fi rezultatul unei actiuni unice sau a unei actiuni savārsite īn aceeasi īmprejurare, la intervale scurte de timp, chiar prin actiuni diferite

Īn categoria actiunilor unice se īncadreaza, de exemplu, detonarea unui explozibil īntr-un mijloc de transport īn comun, punerea de otrava īn māncareadestinata mai multor persoane.  Īn categoria actiunilor savārsite īn aceeasi īmprejurare, dar la intervale scurte de timp intra , de pilda, actiunea faptuitorului care, prin mai multe focuri de arma, ucide doua sau mai multe persoane aflate īntr-un anumit loc. Omorul savārsit asupra a doua sau mai multor persoane este o infractiune complexa, care implica, īn continutul sau, cel putin doua fapte de omor. Fiind vorba deci de o infractiune unica, īn cazul īn care prin fapta savārsita s-a urmarit uciderea a doua persoane, a caror viata a fost īnsa salvata inculpatului urmeaza a i se aplica o singura pedeapsa, īn baza art. 55 C. pen., raportat la art. 179 C. pen. Infractiunea se consuma daca se produce moartea a cel putin doua persoane; daca activitatea de ucidere īndreptata īmpotriva a doua sau mai multor persoane ramāne fara rezultatul cerut de lege, īn sensul ca nu se produce moartea nici uneia dintre acele persoane, va exista tentativa la aceasta infractiune. Īn cazul īn care, īn urma unei agresiuni savārsite cu intentia de a ucide doua persoane, una dintre victime moare, iar viata celeilalte este salvata, exista concurs īntre infractiunea consumata de omor si tentativa la infractiunea de omor. Fapta constituie infractiune unica de omor calificat savārsita asupra a doua sau mai multor persoane numai daca toate victimele decedeaza, si tentativa la infractiunea de omor calificat asupra a doua sau mai multor persoane numai daca infractiunea a ramas īn faza de tentativa īn raport cu toate victimele . Īncercarea de a ucide doua persoane, īn aceeasi īmprejurare, constituie o singura tentativa la infractiunea de omor calificat prevazuta la art. 179 lit. g C. pen., iar nu doua tentative la aceasta infractiune, indiferent daca a fost savārsita printr-o singura actiune sau prin actiuni diferite si daca rezolutia a fost unica ori, sub aspect subiectiv, faptuitorul a actionat pe baza unei rezolutii distincte . Conform art. 183 C. pen. tentativa la omor calificat, indiferent de modalitatea savārsirii, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea consumata sau cu o pedeapsa īn cadrul limitelor imediat inferioare pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea consumata.  Savārsirea omorului calificat īn modalitatea prevazuta la art. 179 lit. g C. pen. poate avea loc atāt cu intentie directa, cāt si cu intentie indirecta. Daca cerinta intentiei este īndeplinita īn raport cu una dintre victime, iar uciderea celeilalte/celorlalte persoane s-a produs datorita culpei autorului infractiunii, va exista concurs de infractiuni, si nu o infractiune unica prevazuta īn art. 179 lit. g C.pen. h) OMORUL COMIS PENTRU A SĂVĀRsI SAU A ASCUNDE SĂVĀRsIREA UNEI TĀLHĂRII SAU PIRATERII (art. 179 lit. h C. pen.) Infractiunea prevazuta la art. 179 lit. h C. pen. constituie o modalitate agravata a omorului, caracterizata prin scop, acela de a savārsi sau a ascunde savārsirea unei tālharii sau piraterii, aceasta infractiune subzistānd chiar si īn cazul īn care faptuitorul nu a comis acea tālharie sau piraterie. Daca faptuitorul a savārsit atāt omorul, cāt si infractiunea a carei savārsire sau ascundere a urmarit-o prin comiterea omorului, trebuie retinute ambele infractiuni, cea de omor calificat si cea de tālharie sau, dupa caz, piraterie . Īn art. 252 C. pen. tālharia este definita ca furtul savārsit prin īntrebuintarea de violente sau amenintari, ori prin punerea victimei īn stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de īntrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru īnlaturarea urmelor infractiunii. Conform art. 254 alin. 1 C. pen., pirateria reprezinta jefuirea prin acte de violenta, savārsite īn scopuri personale, de echipajul sau pasagerii unei nave īmpotriva persoanelor sau bunurilor care se gasesc pe acea nava ori īmpotriva altei nave, daca navele se afla īn marea libera sau īntr-un loc care nu este supus jurisdictiei nici unui stat. Īn art. 254 alin. 2 C. pen. se precizeaza ca exista piraterie si daca fapta s-a comis pe o aeronava sau īntre aeronave si nave.  Justificarea acestei agravante consta īn aceea ca tālharia si pirateria sunt infractiuni de o maxima gravitate. Totodata este de remarcat si periculozitatea deosebita a infractorului cu predispozitie spre fapte de mare violenta. Omorul savārsit īn conditiile art. 179 lit. h C. pen se deosebeste de tālharia care a avut ca rezultat moartea victimei (art. 253 alin. 2 C. pen.), infractiune ce presupune ca faptuitorul sa fi fost īn culpa cu privire la rezultatul mai grav, moartea victimei (infractiune praeterintentionata). La omorul savārsit īn conditiile art. 179 lit. h C. pen., faptuitorul a urmarit de la īnceput producerea rezultatului sau a acceptat posibilitatea mortii victimei, neavānd relevanta pentru existenta omorului daca scopul s-a realizat sau nu.Daca omorul s-a savarsit cu scopul comiterii unei tālharii sau piraterii, dar nu s-a savārsit niciuna din aceste din urma fapte, se va retine numai omorul calificat, deoarece autorul a urmarit scopul cerut de lege, chiar daca nu l-a realizat i) OMORUL SĂVĀRsIT ĪN TIMPUL SAU ĪN LEGĂTURĂ CU ĪNDEPLINIREA ĪNDATORIRILOR DE SERVICIU SAU PUBLICE ALE VICTIMEI (art. 179 lit. i C. pen.) Aceasta īmprejurare agravanta constituie un element circumstantial īn continutul omorului calificat. Modalitatea agravanta prevazuta īn art. 179 lit. i C. pen are īn vedere acele fapte de omor care se comit din sentimentul razbunarii sau al nemultumirii faptuitorului cu privire la modul īn care victima si-a īndeplinit fata de el īndatoririle publice. Este necesar, asadar, ca mobilul agresiunii sa fie īn timpul sau īn legatura cu īndeplinirea īndatoririlor de serviciu de catre victima, nefiind suficient ca omorul sa se fi comis īn timpul cānd victima īsi exercita atributiile de serviciu, ci sa fie īn legatura cu modul īn care victima īsi exercita atributiile de serviciu (de exemplu, uciderea paznicului īn momentul īn care inculpatul este surprins sustragānd de pe terenul proprietate publica) . iar nu cu o stare conflictuala survenita din alte motive, straine de īndeplinirea īndatoririlor victimei[37]. Omorul se comite prin doua actiuni alternative: 1. īn timpul 2. īn legatura cu īndeplinirea atributiilor de serviciu Subiectul pasiv este calificat, acesta putānd fi: magistrat, politist, functionar public . Īn situatia īn care victima este magistrat, politist, functionar public care exercita o autoritate publica, omorul poate implica si un act de ultraj (ultrajul fiind, īnsa,absorbit īn infractiunea de omor calificat, iar faptuitorul va raspunde numai pentru infractiunea prevazuta īn art. 179 lit. i C. pen.). Circumstanta are, īn general, caracter personal, nerasfrāngāndu-se asupra celorlalti participanti, dar, daca participantii actioneaza īn comun din acelasi mobil ca si autorul, atunci va deveni o circumstanta reala, rasfrāngāndu-se asupra tuturor participantilor.

4. Sanctiuni

Omorul calificat se pedepseste cu detentiunea pe viata sau detentiune severa de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Tentativa la aceasta infractiune se pedepseste, īn conditiile prevazute īn art. 183 C. pen., cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea consumata sau cu o pedeapsa īn cadrul limitelor imediat inferioare pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea consumata (īn cazul de fata, conform art. 58 alin. 4 lit. a C. pen., īnchisoare stricta de la un an la 15 ani).

5. Aspecte procesuale 

Actiunea penala se pune īn miscare din oficiu.