-Transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una(la una) sau (la) mai multe persoane in fiinta(persoane fizice, juridice sau statul)

2. Persoana care lasa mostenirea - pag. 5

-Defunct sau de cuius (se mai utilizeaza uneori si termenul de autor ;de ex autorul comun al comostenitorilor ), iar in cazul mostenirii testamentare , de testator.

-persoana decedata,defunct,de cujus(prescurtare a formulei is de cujus succesione agitur-cel despre a carui mostenire este vorba)

3. NoŃiunea de masa succesorala si de succesiune - pag. 6

-reprez. patrimoniul defunctului,intelegandu-se prin aceasta totalitatea drepturilor si obligatiilor care au valoare economica,apartinind unui subiect de drept

În cadrul dreptului de mostnire notiunea de mostenire sau succesiune (uneori ereditate) se întrebuinteaza nu numai în sensul de transmiterea a patrimoniului unei pers.fiz. deced. catre una sau mai multe persoane în fiinta, dar si pentru desemnarea a însusi patrimoniului transmis din cauza de moarte, deci în sens de masa succesorala.

Notiunea de succesiune se întrebuinteaza în sens mai larg,desemnând orice trasmisiune de drepturi, între vii, pentru cauza de moarte, transmisiune care poate fi universala, cu titlul universal, cu titlu particular.

- mostenirea lasata de defunct, mostenirea dobândita de mostenitori, mostenirea sau succesiunea vacanta (hereditas iacens), adica fara stapân (hedetitas caduca).

4. Mostenirea legala - pag. 7

-este legala atunci cind transmiterea ei din cauza de moarte se savirseste in puterea legii(ab intestat)

Mostenirea este legala în cazul în care transmiterea patrimoniului succesoral are loc in temeiul legii - la persoanele, în ordinea si cotele determinate de lege. Ea intervine în cazul si în masura în care defunctul nu a dispus prin testament de patrimoniul sau pentru caz de moarte sau manifestarea sa de vointa nu poate produce efecte în total sau în parte .

Succesiunea legala este cea care se face in virtutea legii, in cazul in care de cujus

( persoana decedata) nu lasa testament, acesta nu este valabil, este caduc ori nu cuprinde dispozitii referitoare la bunurile succesorale se mai numeste ab intestat, adica fara testament.

5. Mostenirea testamentara - pag. 8

- este cea care se face în virtutea vointei persoanei decedate, manifestate pe timpul cât aceasta a fost în viata prin una din formele de testamente prevazute de lege

-defunctul,dispune prin unul sau mai multe acte unilaterale de ultima vointa(legate)

Mostenirea este testamentara in cazul si in masura in care transmiterea masei succesorale are loc in temeiul vointei celui care lasa mostenirea, manifestata prin intocmirea unui testament.

Succesiunea conventionala se poate realiza printr-o donatie de bunuri viitoare, care poate avea ca obiect fie intregul patrimoniu ce il va lasa donatorul la moartea sa, fie o fractiune din acesta, fie unele bunuri anume individualizate.

Capitolul II

Subiecte:

1. Transmisiunea pentru cauza de moarte - pag. 13

-se savirseste din cauza si la data mortii persoanei fizice-mostenirea

-este o trasmisiune pentru cauza de moarte (mortis causa) întrucât se produce numai în urma si prin efectul mortii fizic costatate sau judecatoresti declarate a unei persoane fizice.

Este o transmisiune mortis causa. Art. 651 C.civ. ,,succesiunile se deschid prin moarte. Dar cum prin moarte pier doar pers. fizice, rezulta ca regulile transmisiunii succesorale sunt aplicabile doar in cazul pieirii unor asemenea persoane, nu si celor juridice. Succesiunea este o transmisiune specifica, ea se delimiteaza net de toate celelalte transmisiuni patrimoniale, care nu se pot realiza decat intre persoane in fiinta la data cand survin.

2. Transmisiunea universala - pag. 14

-are ca obiect o universalitate juridica,patrimoniul defunctului

- se refera la întreg patrimoniul personei si nu la drepturile si obligatiile ei privite izolat.

-are ca obiect patrimoniul persoanei fizice decedate, ca universalitate juridica, adica totalitatea drepturilor si obligatiilor care au valoare economica si care au apartinut defunctului.

3. Transmisiunea unitara - pag. 17

-mostenirea,alcatuieste,in principiu o singura masa succesorala;ea nu se frange intr-o pluralitate de mosteniri,si nu face deosebire intre bunurile succesorale dupa natura si originea lor

In principiu, patrimoniul este un tot unitar, adica nefractionat, transmisiunea acestuia prin succesiune se realizeaza de asemenea in mod unitar, adica dupa aceleasi reguli, fara a se face vreo distinctie intre bunurile succesorale dupa natura (drepturi reale sau de creanta, mobile sau imobile, etc), provenienta acestora, ori dupa originea lor

4. Transmisiunea indivizibila - pag. 29

Indivizibilitatea transmisiunii succesorale denota faptul ca mostenirea nu poate fi acceptata în parte, renuntându-se la rest.

-patrimoniul unei persoane in ceea ce priveste mostenirea este indivizibil,si deci,transmisiunea succesorala este indivizibila.(acceptarea sau renuntarea la mostenire nu se poate face doar acceptind o parte din mostenire si renunta la rest)

Capitolul III

Subiecte:

1. Data deschiderii mostenirii - pag. 32

-coincide cu momentul mortii celui care lasa mostenirea.

Prin deschiderea succesiunii se intelege faptul ce da nastere transmisiunii succesorale. Potrivit art. 651 C.civ. ,,succesiunile se deschid prin moarte. Moartea unei persoane fizice poate fi constatata direct prin examinarea cadavrului sau declarata pe cale judecatoreasca.

Data deschiderii nu poate fi decat momentul mortii celui care lasa mostenirea.

2. Care este data deschiderii mostenirii?

a. data mortii;

b. data dezbaterii la notariat a mostenirii

c. data pronuntarii hotararii judecatoresti de declarare a mortii;

d. data emiterii certificatului de deces.

2. Locul deschiderii mostenirii - pag. 34

-1. Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului.

Prin urmare , pentru stabilirea locului deschiderii mostenirii nu intereseaza locul unde a decedat cel ce lasa mostenirea si nici locul resedintei , daca defunctul avea o alta locuinta vremelnica sau secundara

- 2. In cazul decesului unei persoane care nu a avut domiciliul in tara-indiferent daca este roman sau strain - locul deschiderii mostenirii este locul din tara unde se afla bunurile cele mai importante ca valoare ale acestuia(art.68 alin. 2 legea 36/1995 ) .Daca domiciliul este necunoscut se mai completeaza cu....locul unde s-a inregistrat decesul...Testamentul mistic

3. Unde se deschide mostenirea?

a. la locul ultimului domiciliu al defunctului;

b. la locul unde este inregistrat decesul;

c. la locul unde se afla cel mai important bun cuprins in masa partajabila daca nu se cunoaste domiciliul defunctului;

d. la sediul notariatului unde se face cererea de deschidere a mostenirii.

a. a,b,c

b. a,b

c. a,c

d. a,b,c,d

3. ImportanŃa juridica a locului deschiderii mostenirii - pag. 40

-locul deschiderii mostenirii prezinta interes pentru determinarea organelor competente teritorial sa rezolve diferite probleme privind mostenirea.

-competenta succesorala apartine notarului sau instantei de judecata

Capitolul IV

Subiecte:

1. Capacitatea si vocaŃia succesorala - pag. 43

Codul civil cuprinde doua conditii pe care trebuie sa le întruneasca pentru a putea mosteni

-una pozitiva-sa aiba capacitate succesorala

-una negativa-sa nu fie nedemna,in cadrul succesiunii legale ;

la aceste doua conditii se adauga o a treia si anume vocatia (chemarea)legala sau testamentara la mostenire,prin aceasta intelegand dreptul asupra unei mosteniri

4. Care sunt conditiile generale ale dreptului la mostenire ?

a. sa aiba vocatie succesorala;

b. sa aiba capacitate succesorala;

c. in cazul succesiunii legale sa nu fie nedemna;

d. sa accepte succesiunea in termenul legal.

a. a,b,c

b. b,c

c. c,d

d. a,b,c,d

2. NoŃiunea de capacitate succesorala - pag. 44

Pentru a putea succede trebuie neaparat ca persoana care succede sa existe la momentul mortii si al deschiderii succesiunii.

5. Cand trebuie sa aiba capacitatea succesorala o persoana pentru a mosteni?

a. la momentul mortii;

b. la momentul deschiderii succesiunii;

c. la momentul dezbaterii succesiunii;

d. la momentul eliberarii certificatului de mostenitor.

a. a,b

b. b,c

c. a,c,d

d. a,b,c,d

3. Persoanele care au capacitate succesorala - pag. 47

persoanele fizice in viata,la data deschiderii succesiunii au capacitate succesorala fara deosebire de rasa, nationalitate, de origine etnica, de limba origine, (art. 4 din Constitutie)

Persoanele disparute, in sensul ca cel disparut este socotit in viata daca nu a intervenit o hotarare judec. declar. de moarte definitiva - aceasta fiind numai o capacitate provizorie

persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii(cu conditia ca ele sa se nasca vii).

Codul civil recunoaste existenta copilului (qui in utero est) din ziua conceptiei cu singura conditie de a se naste viu nu si viabil. Cel care pretinde mostenirea in numele copilului trebuie sa dovedeasca cu orice mijloace de proba admise de lege, data conceptiei copilului situarea acestei date inainte de momentul deschiderii succesiunii si ca el s-a nascut viu.

persoanele juridice au capacitatea de a dobandi in virtutea unui testament lasat de defunct bunurile mostenirii de la data dobandirii personalitarii juridice

Persoanele care au capacitate succesorala:

- persoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii.

- persoanele disparute. Cel disparut este socotit in viata daca nu a intervenit o hotarare declarativa de moarte ramasa definitiva.

- persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii. Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se naste viu.

- persoanele juridice in fiinta la data deschiderii succesiunii. Persoanele juridice au capacitate succesorala la data dobandirii personalitatii juridice in conditiile legii.

6. Care sunt persoanele care au capacitate succesorala?

a. persoanele fizice in viata;

b. persoanele disparute;

c. persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii;

d. persoanele juridice care au personalitate juridica;

a. a,c

b. a,b

c. a,b,c

d. a,b,c,d

4. Persoanele care nu au capacitate succesorala - pag. 51

Persoanele fizice predecedate si persoanele juridice car 535h75f e au incetat sa aiba fiinta (dizolvate)

Comorientii, persoane care au murit in aceeasi imprejurare

Persoanele fizice decedate in acelasi timp (codecedatii)

Incapacitati speciale de a dobandi anumite bunuri prin succesiune.

a. cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.

b. certificatele de proprietate nu pot fi instrainate catre persoane fizice sau persoane juridice straine.

7. Care sunt persoanele care nu au capacitate succesorala?

a. persoanele fizice predecedate;

b. persoanele juridice dizolvate;

c. comorientii;

d. codecedatii;

a. a,b,c,d

b. a,c,d

c. b,c

d. a,d

5. VocaŃia la mostenire - pag. 57

-poate fi in temeiul legii sau in temeiul testamentului

-inseamna ca o persoana trebuie sa aiba calitatea de succesibil,adica sa fie chemata la mostenire,sa aiba vocatie succesorala

Notiunea de vocatie la mostenire are un dublu inteles.

In sensul ei general ea desemneaza vocatia potentiala (eventuala) a unor persoane de a culege mostenirea lasata de o alta persoana - in acest sens se analizeaza de exemplu vocatia legala a rudelor in linie directa fara limita de grad sau limitarea vocatiei succesorale legale pe linie colaterala la gradul IV inclusiv ori principiu reciprocitatii succesorale legale

In sens concret - (vocatia efectiva, utila ) determinata de devolutiunea succesorala cu ajutorul careia se selecteaza dintre persoanele cu vocatie succesorala generala, acele persoane care vor culege efectiv mostenirea lasata de defunct.

Deci vocatia succesorala presupune doua conditii

*Una pozitiva-vocatia generala

*Una negativa - pesoana in cauza sa nu fie inlaturata de la mostenire de un alt succesor chemat de lege in mod preferabil sau de un legatar.

TITLUL II - MOSTENIREA LEGALĂ

Capitolul I

Subiecte:

1. Mostenirea legala: noŃiune, condiŃii - pag. 59

-intervine numai cind cel care lasa mostenirea nu a dispus prin testament de bunurile sale in favoarea unei sau unor persoane

-pentru ca o persoana sa poata mostenii trebuie sa îndeplineasca o conditie pozitiva (vocatie succesorala legala) si doua conditii negative (sa nu fie nedemna si nici dezmostenita).

- atunci cind transmiterea ei din cauza de moarte se savirseste in puterea legii(ab intestat)

conditii- sa nu existe un testament / sa existe rudenie fireasca .

Cele 2 mosten. legala si test. pot COEXISTA

2. VocaŃia succesorala legala - pag. 61

Vocatia (chemarea) succesorala. Este conferita fie de lege, fie de vointa lui de cujus prin testament sau contract de donatie de bunuri viitoare.Determinarea persoanelor cu vocatie la mostenirea unei persoane decedate poarta denumirea de devolutiune succesorala.

-conditii:

-pozitiva- persoana sa fie chemata de lege la mostenire

-negativa- persoana sa nu fie inlaturata de un alt succesibil,chemat de lege in grad preferabil

1. enumerare conditii:

- capacitate succesorala

- vocatie succesorala legala ( cond. pozitiva)

- sa nu fie nedemna (cond. negativa)

- sa nu fie dezmostenita (cond. negativa)

Vocatia legala generala (eventuala) este conceputa ca o mostenire de familie

In dreptul nostru sunt chemate la mostenire in temeiul legii si deci au vocatie succesorala legala persoanele care sunt in legatura de familie cu defunctul - ADICA RUDELE DEFUNCTULUI DIN CASATORIE, DIN AFARA CASATORIE SI IN ANUMITE CONDITII DIN ADOPTIE SI ALATURI DE ACESTEA SOTUL SUPRAVIETUITOR .

Numai în cazul mostenirii vacante masa succesorala este culeasa de catre stat.

3. Nedemnitatea succesorala: noŃiune, cazuri, caractere juridice - pag. 65

Notiune : in cazul mostenirii legale se mai cere o conditie negativa, aceea ca mostenitorul sa nu fie nedemn. Nedemnitatea sau nevrednicia consta in decaderea din dreptul de a mosteni a succesibililor vinovati de savarsirea unor fapte grave fata de defunct sau de memoria acestuia.

Cazurile de nedemnitate:

Atentatul la viata celui care lasa mostenirea ( sa existe din partea succesibilului o actiune intentionata de ucidere sau o tentativa de ucidere a celui despre a carui mostenire este vorba; sa existe o hotarare judecatoreasca de condamnare a succesibilului vinovat).

Acuzatia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa mostenirea Este acuzatia care poate duce la condamnarea la moarte. Este inoperanta, deoarece pedeapsa cu moartea a fost abolita in legislatia romana.

Nedenuntarea omorului a carui victima a cazut cel despre a carui mostenire este vorba.

CARACTERE JURIDICE

- SE APLICA NUMAI IN CAZUL FAPTELOR EXPRES SI LIMITATIV PREVAZUTE DE LEGE.

- OPEREAZA DE DREPT NEPUTAND INLATURA EFECTELE EI PRIN "IERTAREA " NEDEMNULULUI

- PRODUCE EFECTE NUMAI DOAR IN PRIVINTA AUTORULUI FAPTEI.

DOMENIUL DE APLICARE AL SANCTIUNII NU POATE FI EXTINS LA ALTE MOSTENIRI

*SANCTIUNEA ESTE PREVAZUTĂ NUMAI PENTRU FAPTE PRODUSE CU VINOVATIE .

*MOsTENITORUL TREBUIE SA FI ACŢIONAT CU DISCERNAMÂNT

10. Care sunt cazurile de nedemnitate succesorala?

a. atentatul la viata celui care lasa mostenirea;

b. acuzatia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa mostenirea;

c. nedenuntarea omorului a carui victima a cazut cel care lasa mostenire;

d. delicte,cruzimi sau injurii grave.

a. a,b,c

b. a,b,c,d

c. b,c

d. a,d

4. Efectele nedemnitaŃii - pag. 71

- nedemnitatea opereaza si produce efecte de drept, în puterea legii mostenitorul nedemn este decazut din dreptul de a mosteni. Desfiintarea dreptului de a mosteni se produce din momentul deschiderii mostenirii, indiferent de momentul savârsirii faptei care atrage nedemnitatea., PRIN URMARE HOTARÂREA INSTANŢEI OPEREAZĂ RETROACTIV , AVÂND CARACTER DECLARATIV (NU CONSTITUTIV)

NEDEMNUL NU VA PUTEA RECLAMA PARTEA DE MOsTENIRE CA MOsTENITOR LEGAL SI NICI MĂCAR REZERVA - DE PARTEA LUI VOR PROFITA COMOsTENITORII SAU MOsTENITORII LEGALI SUBSECVENŢI

Fiind o pedeapsa civila care opereaza in virtutea legii, nedemnitatea face ca mostenitorul vinovat sa fie inlaturat de la succesiunea persoanei fata de care s-a facut culpabil de faptele expres si limitativ prevazute de lege:

a. in raport cu ceilalti mostenitori, nedemnul este obligat sa restituie toate bunurile pe care le-ar detine in calitate de mostenitor legal al defunctului.

b. in raport cu tertii, problema care se pune este aceea a soartei juridice a actelor incheiate de nedemn cu privire la bunurile succesorale in intervalul de timp de la data deschiderii succesiunii si pana in momentul constatarii nedemnitatii.

c. in raport cu descendentii nedemnului, acestia nu pot veni la mostenirea unui ascendent prin reprezentarea nedemnului, ci numai in nume propriu.

11. Care sunt efectele nedemnitatii? p 10

a. mostenitorul nedemn va fi decazut din dreptul de a mosteni;

b. copii nedemnului pot veni la mostenire prin reprezentare;

c. copii nedemnului pot veni la mostenire in nume propriu

d. copii nedemnului nu pot veni la mostenire nici in nume propriu nici prin reprezentare.

a. a,c

b. b,c

c. a,b,c,d

d. a,d

5. Invocarea nedemnitaŃii succesorale - pag. 79

Data fiind gravitatea faptelor sanctionate de lege cu nedemnitatea, ea poate fi invocata

- de orice persoana interesata (care urmeaza sa profite de inlaturarea nedemnului sau copiilor sai ) , si care urmeaza sa vina prin reprezentare , (ex. Comostenitorii sau mostenitorii legali subsecventi nedemnului )

- sau pe calea actiunii oblice (de catre creditorii acestor persoane ,dreptul de a invoca nefiind exclusiv personal )

- DE PROCUROR ORI DE CĂTRE INSTANŢA DE JUDECATĂ DIN OFICIU.

- de insusi nedemnul

13. Cine poate invoca nedemnitatea succesorala? P 10

a. orice persoana interesata;

b. copii nedemnului;

c. creditorii persoanelor care ar putea beneficia de inlatuararea de la mostenire;

d. nedemnul.

a. a,b,c

b. a,c,d

c. a,b,c,d

d. a,c

6. Principiile generale ale devoluŃiunii legale a mostenirii si excepŃiile sale:

enumerare, decriptarea principiilor - pag. 81

In principiu legea cheama la mostenire rudele apropiate ale defunctului (indiferent daca legatura de rudenie rezulta din casatorie, din afara casatoriei ori din adoptie), precum si pe sotul supravietuitor. Rudenia este legatura bazata pe

- descendenta unei persoane dintr-o alta persoana - rudenia in linie dreapta , care poate fi ascendenta sau descendenta

- pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun. - rudenie in linie colaterala

Potrivit art.659 C.civ. ,, succesiunile sunt deferite copiilor si descendentilor defunctului, ascendentilor si rudelor sale colaterale.

Ordinea de preferinta in care rudele defunctului sunt chemate de lege la mostenire este stabilita de art.669-675 C.civ., prin stabilirea a patru clase de mostenitori:

- clasa I- clasa descendentilor in linie dreapta, este alcatuita din copiii defunctului, nepotii, stranepotii acestuia, fara limita de grad.

- clasa a II a- clasa ascendentilor si colateralilor privilegiati, cuprinde parintii defunctului, fratii si surorile acestuia, precum si descendentii acestora pana la gradul IV inclusiv.

- clasa a III a- clasa ascendentilor ordinari, cuprinde bunicii, strabunicii defunctului, fara limita de grad.

- clasa a IV a- clasa colateralilor ordinari, cuprinde rudele in linie colaterala ale defunctului, altele decat cele din clasa a II a pana la gradul IV inclusiv (matusile, verii primari, fratii si surorile bunicilor defunctului).

Gradul de rudenie se stabileste astfel:

- in linie dreapta, dupa numarul nasterilor. Fiul si tatal sunt rude de gradul intai, nepotul de fiu si bunicul sunt rude de gradul al doilea.

- in linie colaterala,dupa numarul nasterilor, urcand de la una dintre rude pana la ascendentul comun si coborand de la acesta pana la cealalta ruda. Fratii sunt rude de gradul al doilea, unchiul si nepotul de frate sunt rude de gradul al treilea, verii primari sunt rude de gradul al patrulea.

Principiile generale ale devolutiunii legale a mostenirii si exceptiile de la acestea

1. Principiul prioritatii clasei de mostenitori in ordinea stabilita de lege intre mostenitorii din clase diferite.Sunt chemati la mostenire mostenitorii din clasa I, cu excluderea celor din clasele II, III, IV. in lipsa mostenitorilor din clasa I sau daca acestia sunt renuntatori sau nedemni, vin la succesiune mostenitorii din clasa a IIa. La fel se procedeaza si in celelalte doua cazuri. Prioritatea chemarii la mostenire este ordinea claselor de mostenitori stabilita de lege si nu gradul de rudenie cu defunctul. Prin exceptie de la aceasta regula, sotul supravietuitor, care nu este inclus in nici una din cele patru clase de mostenitori, vine la mostenire in concurs cu fiecare clasa de mostenitori; el nici nu inlatura, dar nici nu este inlaturat de la mostenire, indiferent de clasa de mostenitori chemata la mostenirea defunctului.

2. Principiul proximitatii gradului de rudenie cu defunctul intre mostenitorii din aceeasi clasa. intre mostenitorii din aceeasi clasa au prioritate la mostenire cei care sunt in grad mai apropiat de rudenie cu defunctul. Prin exceptie, in clasa a IIa de mostenitori, parintii defunctului, care sunt rude de gradul intai, nu inlatura de la mostenire pe fratii si surorile defunctului, care sunt rude de gradul al doilea, venind impreuna la mostenire.

3. Principiul egalitatii (impartirii mostenirii in parti egale -pe capete) intre rudele din aceeasi clasa si acelasi grad. in cazul in care la mostenire vin mai multi mostenitori din aceeasi clasa si acestia au acelasi grad de rudenie cu defunctul, mostenirea se imparte pe capete, adica in atatea parti egale cati mostenitori sunt.

principii:-mostenirea este deferita clasei preferata de lege

-inauntrul aceleasi clase,mostenirea se cuvine rudei de gradul cel mai apropiat

-daca sunt mai multe rude de aceiasi clasa si in acelasi grad,ele vin deopotriva la mostenire,avind drept la parti egale

exceptii:-stabilirea unei ordini de preferinta intre diferitele categorii de rude

-limitarea vocatiei succesorale prin restringerea cercului rudelor chemate la mostenire

AICI AVEM DOUĂ EXECPŢII -

- Prima exceptie: IN CADRUL CLASEI A II-A (CLASA MIXTĂ A ASCENDEŢILOR PRIVILEGIAŢI sI COLATERALILOR PRIVILEGIAŢI ) PĂRINŢII DEFUNCTULUI - DECI RUDE DE GRADUL 1 NU INLĂTURĂ DE LA MOsTENIRE FRAŢII DEFUNCTULUI sI DESCENDEŢII LOR (RUDE DE GRADUL AL II-IV LEA) CI EI VIN ÎMPREUNĂ LA MOsTENIRE PRIMIND ANUMITE COTE STABITE DE LEGE

- A doua exepctie reprezentarea succesorala.

7. Reprezentarea succesorala: noŃiune, domeniul de aplicare, condiŃii, efecte

modul în care opereaza - pag. 86

notiune

Reprezentarea succesorala este un beneficiu acordat de lege mostenitorilor legali in grad mai indepartat de rudenie cu defunctul de a urca in locul si gradul ascendentilor lor decedati anterior deschiderii succesiunii, pentru a culege in locul acestora partea ce li s-ar fi cuvenit din mostenire daca nu ar fi incetat din viata.

Ascendentul precedat se numeste reprezentat, in timp ce persoana care vine la mostenire prin reprezentare se numeste reprezentant.

-constituie un beneficiu al legii in virtutea caruia un succesibil de un grad mai indepartat se urca in gradul si locul ascendentului sau care nu mai este in viata,pentru a culege,in concurs cu succesorii mai apropiati in grad,partea din mostenire ce s-ar fi cuvenit celui pe care il reprezinta(art.655.C.civ.)

domeniu de aplicare

Potrivit Codului civil roman, reprezentarea succesorala este permisa numai in cazul descendentilor in linie directa ai defunctului si in cazul descendentilor colaterali privilegiati

este admisa în privinta descendentilor copiilor defunctului si în privinta descendentilor din frati si surori

-in ordinul descendentilor in linie dreapta(descend.de fii sau fiice)

-in ordinul colateralilor privilegiati(descend.din frati si surori)

conditii:

A. Persoana reprezentata sa fie decedata la data deschiderii succesiunii.Art. 668 C.civ. statueaza ca ,, nu se reprezinta decat persoanele moarte.

B. Locul persoanei reprezentate sa fie util. Reprezentatul trebuie sa indeplineasca toate conditiile pentru a putea mosteni pe defunct. Persoana care si-a pierdut dreptul la mostenire pentru nevrednicie nu poate fi reprezentata.

C. Reprezentantul sa aiba vocatie succesorala proprie la mostenirea defunctului.Reprezentantul trebuie sa aiba toate conditiile cerute de lege pentru a-l mosteni pe defunct (sa aiba capacitate succesorala, sa nu fie nedemn fata de acesta si sa aiba vocatie proprie la mostenirea defunctului).

Cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii; locul celui reprezentat sa fie un loc uti; reprezentantul sa îndeplineasca toate conditiile necesare pentru a culege mostenirea lasata de defunct;

-in persoana celui reprezentat:-locul celui reprezentat trebuie sa fie vacant si util

-in persoana celui care reprezinta:-reprezentantul trebuie sa fie descendent in linie dreapta a celui reprezentat,sa aiba o vocatie proprie la mostenirea defunctului

efecte

Mostenirea se imparte in functie de numarul persoanelor chemate in nume propriu la mostenire si a persoanelor reprezentate la acest grad de rudenie, indiferent de numarul reprezentantilor.

- efectul principal al reprezentarii succesorale este de a pune pe mostenitorii reprezentanti în locul si în gradul celor reprezentati.

-Impartirea pe tulpini:reprezentantul nu poate pretinde mai multe dr.decit cele care se cuveneau celui reprezentat

-poate pretinde toate dr.care i se cuvin fara sa i se poata da mai putin

-efectele se produc de drept,chiar in afara de vointa succesibililor

Modul în care opereaza - în toate cazurile; la infinit; opereaza de drept si imperativ

17. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite pentru a putea opera reprezentarea?

a. cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii;

b. locul celui reprezentat sa fie un loc util;

c. reprezentatntul sa aiba capacitate succesorala;

d. reprezentantul sa aiba vocatia succesorala generala proprie la mostenirea lasata de defunct.

a. a,b,c,d

b. a,d

c. a,c

d. a,c,d

18. Care sunt efectele reprezentarii?

a. reprezentatul urca in locul si gradul celui reprezentat;

b. reprezentantul urca in locul si gradul celui reprezentat;

c. reprezentarea opereaza de drept si imperativ, independent de vointa descendentilor;

d. nu pot fi inlaturate de vointa defunctului

a. a,b

b. b,c

c. b,c,d

d. a,b,c,d

R:b

19. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cel care reprezinta, in cazul reprezentarii succesorale?

a. sa fie ascendent in linie dreapta cu cel reprezentat;

b. sa fie descendent in linie dreapta cu cel reprezentat;

c. sa aiba vocatie proprie la mostenirea defunctului.

d. sa nu fie nedemn fata de cel pe care il reprezinta.

a. a,b

b. b,c

c. a,b,c,d

d. a,d

Capitolul II

Subiecte:

1. Clasa I de mostenitori legali: noŃiune, caractere juridice, mod de împarŃire

a mostenirii între descendenŃii defunctului - pag. 105

notiune - descendentii, sunt primele rude chemate la mostenirea defunctului - mostenitori legali si copii defunctului sau a urmasilor din afara casatoriei

caractere juridice - descendentii pot veni l mostenire, în nume propriu sau prin reprezentare

mod de împartire a mostenirii între descendentii defunctului - între descendenti, succesiunea se împarte pe capete, dupa numarul lor între descendentii de acelasi grad chemati la mostenire. Daca descendentii de grad mai îndepartat sunt chemati la mostenire prin reprezentare, opereaza împartirea pe tulpini.

Clasa I a descendentilor.

Primele rude chemate de lege la mostenire sunt descendentii. in aceasta categorie intra copiii defunctului si urmasii acestora la infinit, indiferent daca sunt nascuti din casatorie sau din afara casatoriei. De asemenea, in aceasta categorie intra si copiii adoptati de defunct. in clasa descendentilor, regula este accea a impartirii mostenirii pe capete, adica in functie de numarul de descendenti mostenitori de acelasi grad.Descendentii defunctului sunt mostenitori rezervatari, ceea ce inseamna ca defunctul este oprit de lege sa faca liberalitati (donatii si legate) peste o anumita parte din mostenire (cotitate disponibila), restul (rezerva) revenind in virtutea legii acestor mostenitori. De asemenea, mostenitoriidefunctului sunt mostenitori sezinari, adica au dreptul de a intra in posesiunea mostenirii fara a fi necesara indeplinirea vreunei formalitati.

20. Cine face parte din clasa descendentilor?

a. copiii defunctului din aceeasi casatorie;

b. copiii defunctului din casatorii diferite;

c.copiii defunctului din afara casatoriei

d. copiii adoptati.

a. a,b

b. b,c

c. a,b,c,d

d. a,c

21. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la mostenire al descendentilor?

a. vin la mostenire in nume propriu;

b. nu sunt mostenitori rezervatari;

c. sunt mostenitori sezinari;

d. nu sunt obligati la raportul donatiilor

a. a,b

b. b,c,d

c. a,b,c,d

d. a,c

2. Clasa a doua de mostenitori legali: noŃiune, vocaŃie, caractere juridice -

pag. - 108

Clasa a II a a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati.

a. Ascendentii privilegiati. Acestia sunt parintii defunctului, adica tatal si mama acestuia. in aceasta categorie mai intra si adoptatorii acestuia.

b. Colateralii privilegiati. in aceasta categorie intra fratii si surorile defunctului,

precum si descendentii acestora pana la gradul patru de rudenie cu defunctul inclusiv. Sunt colaterali privilegiati atat fratii buni, nascuti din aceeasi parinti, cat si fratii vitregi.

- notiune - cuprinde rude privilegiate ale defunctului: parintii acestuia - numiti ascendenti privilegiati; precum si pe fratii/surorile defunctului si descendentii acestora - colateralii privilegiati.

- vocatie -

- caractere juridice -

22. Cine face parte din clasa a doua de mostenitori legali?

a. parintii defunctului;

b. bunicii defunctului;

c. fratii si surorile defunctului;

d. unichii si matusile.

a. a,b

b. a,b,c

c. a,c

d. a,d

23. Cum se imparte mostenirea daca sunt chemati doar ascendentii privilegiati?

a. in mod egal;

b. pe tulpini;

c. in functie de numarul acestora;

d. pe cote prestabilite de lege.

a. a,b

b. c,d

c. a,d

d. a,c

24. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la mostenire ale ascendentilor privilegiati?

a. vin la mostenire in nume propriu;

b. sunt mostenitori rezervatari si sezinari;

c. pot veni la mostenire prin reprezentare;

d. sunt obligati la raportul donatiilor

a. a,b

b. b,c

c. c,d

d. a,b,c,d

25. Cum se face imparteala intre colateralii privilegiati?

a. in mod egal, in functie de numarul lor;

b. daca vin la mostenire prin reprezentare, imparteala se face pe tulpini;

c. imparteala pe linii in cazul in care fratii si surorile defunctului nu sunt din aceeasi parinti;

d. in cote prestabilite de dispozitiile legale.

a. a,d

b. a,b

c. a,b,c

d. a,b,c,d

26. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la mostenire al colateralilor privilegiati? P26

a. pot veni la mostenire in nume propriu;

b. pot veni la mostenire prin reprezentare;

c. sunt obligati la raportul donatiilor;

d. nu sunt mostenitori rezervatari.

a. a,d

b. a,b,c

c. a,b,c,d

d. a,b,d

3. Clasa a treia de mostenitori legali: noŃiune, caractere juridice, mod de

împarŃire a mostenirii între ascendenŃii ordinari - pag. 119

Clasa a III a a ascendentilor ordinari. Cuprinde pe ceilalti ascendenti ai defunctului decat parintii, care sunt inclusi in clasa a II a de mostenitori. Ea cuprinde pe bunicii, strabunicii, etc. ai defunctului la infinit. Mostenirea se imparte conform principiilor proximitatii gradului de rudenie si al impartirii pe capete intre rudele de acelasi grad.

- notiune - daca defunctul nu are mostenitori din primele doua clase sau cei existenti nu pot sau nu vor sa vina la mostenire, legea cheama la mostenire pe descendentii ordinari, adica ascendentii defunctului, altii decât parintii lui; bunici, strabunici etc. fara limita în grad.

- caractere juridice - ascendentii ordinari pot veni la mostenire numai în nume propriu (nu si prin reprezentare), nu sunt mostenitori rezervatari si nici obligati la raportul donatiilor. În schimb, fiind rude în linie directa cu defunctul, sunt mostenitori sezinari.

- mod de împartire a mostenirii între ascendentii ordinari - ascendentii ordinari sunt chemati la mostenire în ordinea gradelor de rudenie (principiul proximitatii gradului de rudenie); bunicii (rudele de gradul II) înlatura de la mostenire pe strabunici (rude de gradul III) etc. Între ascendentii ordinari chemati la mostenire (fiind grad egal ) se aplica principiul egalitatii. Daca, alaturi de ascendentii ordinari, la mostenire este chemat si sotul supravietuitor al defunctului, se stabileste - mai întâi - cota ce se cuvine acestuia, restul împartindu-se între ascendentii ordinari potrivit celor doua principii aratate.

27. Cine face parte din clasa ascendentilor ordinari?

a. parintii defunctului;

b. bunicii defunctului;

c. strabunicii defunctului;

d. fratii defunctului

a. a,b

b. b,c

c. a,b,c,d

d. a,d

28. Cum se face imparteala intre ascendentii ordinari?

a. in mod egal, in cazul ascendentilor de grad egal;

b. cel mai apropiat in grad inlatura de la mostenire pe ceilalti ascendenti ordinari;

c. in mod egal, indiferent de gradele de rudenie;

d. pe tulpini.

a. a,b

b. b,c

c. b,c,d

d. a,b,c,d

4. Clasa a patra de mostenitori legali: noŃiune, caractere juridice, mod de

împarŃire a mostenirii între colateralii ordinari - pag. 120

Clasa a IV a a colateralilor ordinari. Acestia sunt unchii, matusile, verii primari, precum si fratii si surorile bunicilor defunctului. Mostenirea se imparte conform principiilor proximitatii gradului de rudenie si al impartirii pe capete intre rudele de acelasi grad. Colateralii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu, iar nu prin reprezentare.

notiune-este clasa colateralilor ordinari:unchi, matusi, veri primari, fratii sau surorile bunicilor defunctului.

Daca defunctul nu are mostenitori din primele trei clase sau cei existenti nu pot (din cauza nedemnitatii ori-în ipoteza colateralilor privilegiati si ascendentilor ordinari - din cauza exheredarii) sau nu vor sa vina la mostenire (renuntând la ea), legea cheama la mostenire pe colaterali ordinari, adica rudele colaterale ale defunctului care sunt frati sau surori ori descendenti ai acestora. Ei sunt chemati la mostenire pâna la gradul IV inclusiv, deci unchi, matusi, veri primari si fratii si surorile bunicilor defunctului.

- caractere juridice - colateralii ordinari pot veni la mostenire numai în nume propriu (nu si prin reprezentare), nu sunt mostenitori rezervatari, nici sezinari si nici obligati la raportul donatiilor

mod de împartir -cel mai apropiat in grad inlatura de la mostenire pe ceilalti colaterali ordinari;

-intre colat. ordinari chemati la mostenire se aplica principiul egalitatii

Colateralii ordinari sunt chemati la mostenire în ordinea gradelor de rudenie; unchii si matusile înlatura de la mostenire pe verii primari si fratele sau sora bunicilor defunctului. Între colateralii ordinari chemati la mostenire se aplica principiul egalitatii. Daca alaturi de colateralii ordinari, la mostenire este chemat si sotul supravietuitor al defunctului, se stabileste,- mai întâi - cota ce se cuvine acestuia, restul împartindu-se între colateralii ordinari potrivit celor doua principii aratate.

car. juridice-sunt chemati la mostenire in ordinea gradelor de rudenie

- colateralii ordinari pot veni la mostenire numai în nume propriu

-nu sunt mostenitori rezervatari, nici sezinari si nici obligati la raportul donatiilor.

5. Drepturile succesorale ale soŃului supravieŃuitor: noŃiune, sediul materiei,

enumerarea drepturilor, caractere juridice, câtimea dreptului la mostenire

- pag. 121

notiune - Pentru a avea dreptul la mostenire sotul supravietuitor trebuie sa îndeplineasca în afara conditiilor generale ale dreptului la mostenirea legala, o conditie speciala: sa aiba calitatea de sot la data deschiderii mostenirii. Daca sotul supravietuitor a avut aceasta calitate la data deschiderii succesiunii, nu are importanta durata casatoriei cu defunctul, starea materiala sau sexul sotului supravietuitor, daca au avut sau nu copii ori daca convietuiau la data deschiderii mostenirii sau erau despartiti în fapt, indiferent din vina caruia dintre soti.

- sediul materiei

- enumerarea drepturilor - un drept de mostenire în concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali sau în lipsa rudelor din cele patru clase; un drept de mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinând gospodariei casnice, precum si asupra darurilor de nunta; un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit.

- caractere juridice - Sotul supravietuitor poate veni la mostenire numai în nume propriu (neputând veni la mostenire prin reprezentare si nici nu poate fi reprezentat) si nu este mostenitor sezinar, în schimb este mostenitor rezervatar, iar daca vine în concurs cu descendentii defunctului (clasa I de mostenitori legali) este obligat si la raportul donatiilor primite de la sotul decedat.

- câtimea dreptului la mostenire - în concurs cu descendentii defunctului (clasa I ), indiferent de numarul lor, sotul supravietuitor are dreptul la 1/4 din mostenire; în concurs cu ascendentii privilegiati, indiferent de numarul lor, care vin la mostenire împreuna cu colateralii privilegiati, de asemenea indiferent de numarul lor, sotul supravietuitor are dreptul la 1/3 din mostenire; daca sotul supravietuitor vine la mostenire în concurs numai cu ascendentii privilegiati sau numai cu colaterali privilegiati, în ambele cazuri indiferent de numarul lor, el culege 1/2 din mostenire; în concurs cu ascendentii ordinari sau cu colateralii ordinari, în ambele cazuri indiferent de numarul lor, sotul supravietuitor are dreptul, invariabil, la 3/4 din mostenire; în lipsa rudelor din cele patru clase, sotul supravietuitor culege întreaga masa succesorala lasata de sotul decedat.

Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor

Sotul supravietuitor trebuie sa intruneasca conditiile generale cerute de lege pentru a putea mosteni, trebuie sa aiba calitatea legala de sot al defunctului la data deschiderii mostenirii.

1. Drepturile de mostenire proprii ale sotului supravietuitor in concurs cu fiecare clasa de mostenitori

a. in concurs cu descendentii defunctului, indiferent de numarul acestora 1/4 din mostenire.

b. in concurs cu ascendentii privilegiati ai defunctului, atunci cand acestia vin impreuna la mostenire, 1/3 din mostenire, iar daca vine in concurs ori numai cu ascendentii privilegiati ori numai cu colateralii privilegiati, 1/2 din mostenire.

c. in concurs cu ascendentii ordinari sau cu colateralii ordinari, indiferent de numarul acestora, 3/4 din mostenire.

In ipoteza in care nu exista mostenitori in nici una din cele patru clase de mostenitori, sotul supravietuitor va culege singur mostenirea defunctului. Sotul supravietuitor poate veni la mostenirea defunctului numai in nume propriu, fiind exclusa posibilitatea reprezentarii. De asemenea, este mostenitor rezervatar si datoreaza raportul donatiilor primite de la defunct in cazul in care vine la mostenire cu descendentii defunctului; el nu este mostenitor sezinar.

29. Care sunt conditiile pentru venirea la mostenire a sotului mostenitor?p28

a. sa fie in viata la data deschiderii succesiunii;

b. sa nu fie nedemn;

c. sa aiba calitatea de sot la data deschiderii mostenirii;

d. sa fi avut calitatea de sot inainte de data deschiderii succesiunii chiar daca intre timp, pana la data deschiderii s uccesiunii intervenit hotararea de divort.

a. a,b,c

b. a,b,c,d

c. c,d

d. a,c

30. Care sunt drepturile succesorale ale sotului supravietuitor? p28-30

a. are un drept de mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali;

b. are un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit;

c. are dreptul la ¼ din mottenire cand vine in concurs cu alte clase de mostenitori;

d. un drept de mostenire special asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei

a. a,b

b. a,d

c. a,b,d

d. a,b,c,d

31. Care este cota sotului supravietuitor in raport cu clasa I? P29

a. 1/4

b. 1/3

c. 1/2

d. ¾

32. Cum se stabileste partea din mostenire ce se cuvine sotului supravietuitor?

a. in toate cazurile,mai intai trebuie sa se atribuie sotului supravietuitor cota ce se cuvine

b. intai se calculeaza cota pentru mostenitorii rezervatari, restul urmand a se impartii intre sotul

supravietuitor si ceilalti mostenitori care nu sunt rezervatari;

c. intai se calculeaza cota descendentilor, iar restul apartine sotului mostenitor

d. in parti egale cu ceilalti mostenitori.

6. Dreptul special de mostenire al soŃului supravieŃuitor asupra mobilelor

si obiectelor aparŃinând obiectelor casnice si asupra darurilor de nunta

- pag. 135

-este un drept de mostenire legala,de natura legatului,cu o destinatie speciala

-este un drept accesoriu

-daca vine la mostenire în concurs cu mostenitorii din clasele II-IV- "va mosteni în afara de partea sa succesorala, mobilele si obiectele apartinând gospodariei casnice, precum si darurile de nunta".

Cand vine la mostenire cu alti succesori decat descendentii defunctului, in afara de partea sa succesorala stabilita de lege, sotul supravietuitor are un drept special de mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice, precum si asupra darurilor de nunta. in cazul in care la mostenire vin si descendenti ai defunctului, acest drept special al sotului supravietuitor nu mai subzista, bunurile respective incluzandu-se in masa succesorala.

7.Mobilierul si obiectele aparŃinând gospodariei casnice - pag. 135

-fac parte din drepturile accesorii ale sotului supravietuitor

- sotului supravietuitor, în afara partii sale succesorale, si un drept special de mostenire, însa pentru aceasta trebuie îndeplinite doua conditii: sa nu vina în concurs cu descendentii defunctului (clasa I) ; sotul decedat sa nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin liberalitati între vii (donatii) sau pentru o cauza de moarte (legate facute prin testament)

8.Darurile de nunta - pag. 147

-fac parte din drepturile accesorii ale sotului supravietuitor

-dr.de mostenire special al sotului supravietuitor are ca obiect numai darurile facute in comun ambilor soti la casatorie

9 Dreptul de abitaŃie al soŃului supravieŃuitor: noŃiune, caractere juridice,

corelaŃia dintre dreptul de abitaŃie si legislaŃia locativa - pag. 148

Dreptul temporar de abitatie al sotului supravietuitor

Potrivit art. 4 alin.1 din legea nr. 319/1944 ,,sotul supravietuitor care nu are o locuinta proprie, va avea pana la executarea iesirii din indiviziune si in orice caz, cel putin timp de un an de la incetarea din viata a sotului sau un drept de abitatie asupra casei in care a locuit, daca aceasta face parte din succesiune.

Pentru aceasta sunt necesare urmatoarele conditii:

- Sotul supravietuitor sa nu aiba o locuinta proprie.

- Locuinta asupra careia se constituie dreptul sa faca parte din masa succesorala, adica sa nu fi apartinut in proprietate sotului decedat.

- Sotul supravietuitor sa fi locuit la data decesului lui de cujus in locuinta respectiva, fie impreuna cu sotul sau, fie separat.

- Daca locuinta a apartinut in exclusivitate defunctului, sa existe mai multi mostenitori cu vocatie la mostenirea lei de cujus.

33. Care sunt conditiile necesare pentru ca sotul supravietuitor sa se bucure de dreptul de abitatie?

a. la data deschiderii mostenirii acesta sa locuiasca in casa ce formeaza obiectul dreptului de abitatie;

b. sa nu aiba alta locuinta proprie;

c. prin mostenire devine proprietarul exclusiv al locuintei;

d. casa face parte din mostenire

a. a,b,c

b. a,b,d

c. a,b,c,d

d. a,c,d

34. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de abitatie al sotului supravietuitor? P31-32

a. este un drept real;

b. este un drept temporar;

c. este un drept strict personal;

d. este un drept cu titlu gratuit.

a. a,b

b. a,c,d

*c. a,b,c,d

d. a,c

10. Drepturile statului asupra mostenirii vacante: noŃiune, natura juridica,

particularitaŃile drepturilor statului asupra mostenirilor vacante - pag.153

Potrivit art. 680 C.civ. ,,in lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului".

Notiune-în lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec în proprietatea statului".

caract.jurid.-in cazul lipsei totale a mostenitorilor legali si a legatarilor statul are vocatie succesorala concreta

-statul dobândeste mostenirea ope legis

nat.juridica

-statul culege bunurile mostenirii vacante in temeiul suveranitatii sale teritoriale prin exercitarea unui dr.de desherenta

-statul culege bunurile mostenirii vacante in temeiul unui dr.de mostenire

particularit.-statul trebuie sa ceara eliberarea unui certificat de vacanta succesorala

-nu se bucura de sezina

11. Certificatul de vacanŃa a mostenirii - pag. 162

-nu are efect constitutiv, ci numai declarativ,

- dobândirea opereaza retroactiv de la data mortii celui care lasa mostenirea

- constatarea existentei succesiunii vacante si a componentei acesteia se face de catre instanta de judecata, prin hotarâre judecatoreasca

- poate sa fie contestat de persoane care reclama calitatea de mostenitor sau care vin la mostenire cu pretentii

-se elibereaza la cererea mostenitorilor legali nesesizari (colateralii, sotul supravietuitor si statul)de catre notarul public autorizat

12 InexistenŃa dreptului de opŃiune succesorala - pag. 167

apare la minori si interzisi ,dar dreptul de optiune succesorala se exercita de catre parinti sau tutori

-duce la stingera dreptului de mostenire

13. Problema sezinei - pag. 168

Definitie-"descendentii si ascendentii au de drept posesiunea mostenirii din momentul mortii defunctului" si ca "ceilalti mostenitori intra in posesiunea mostenirii cu permisiunea justitiei".

- puterea conferita de lege unor mostenitori legali de a exercita drepturile si actiunile defunctului, de a intra in posesie, de la deschiderea succesiunii, fara vreo verificare prealabila, in stapanirea tuturor bunurilor succesorale, chiar daca nu au dreptul la acestea, precum si de a administra bunurile succesorale .

Caractere- caracterul de ordine publica

-are caracter succesiv,indivizibil

Sezina confera urmatoarele puteri:

-de a verifica titlurile mostenitorilor nesezinari

- de a prelua si administra bunurilor succesorale

- de a reprezenta interesele succesiunii activ si pasiv

Rudele in line dreapta ale defunctului,beneficiaza de sezina

Mostenitorii legali nesezinari(colateralii, sotul supravietuitor si statul) trebuie sa fie trimisi in posesie(nu beneficiaza de sezina)

TITLUI III - MOSTENIREA TESTAMENTARĂ

Capitolul I

Subiecte:

1. NoŃiunea de testament, condiŃii de validitate - pag. 169

TESTAMENTUL

Este un act revocabil prin care testatorul dispune pentru timpul incetarii sale din viata, de tot sau de o parte din avutul sau.

Testamentul poate sa cuprinda:

- Sarcini impuse legatarilor.

- Exhederari, adica indepartari de la mostenire a unor mostenitori legali nerezervatari.

- Desemnarea unui executor testamentar, adica a unei persoane imputernicite sa aduca la indeplinire ultima vointa a defunctului.

- Revocarea dispozitiilor dintr-un testament anterior.

- Retractarea revocarii dispozitiilor unui testament anterior.

- Un partaj de ascendent.

- Recunoasterea unui copil din afara casatoriei.

- Dispozitii cu privire la ingroparea si funeraliile defunctului.

Notiune
-Testamentul este unul din modurile de a instraina cu titlu gratuit proprietatea si este reglementat in Codul Civil.
-Legea prevede ca, testamentul este "un act revocabil prin care testatorul dispune pe timpul incetarii sale din viata, de tot sau parte din avutul sau".
conditii de validitateTestamentul trebuie sa intruneasca conditiile de validitate ale actului juridic in general, precum si unele conditii specifice:
- consimtamantul valabil al testatorului;
- testatorul trebuie sa aiba capacitatea de a testa, iar beneficiarul pe aceea de a primi prin testament;
- obiectul testamentului sa fie licit si posibil;
- cauza acestuia sa fie licita si morala.

2. DefiniŃia legala a testamentului, caractere juridice - pag. 170

definitia legala
" un act revocabil prin care testatorul dispune, pentru timpul incetarii sale din viata, de tot sau o parte din avutul sau'".
caractere juridice
. testamentul este un act juridic, deci trebuie sa îndeplineasca cerintele esentiale ale oricarui act juridic privind valabilitatea vointei exprimate ( capacitatea, obiectul, cauza ) ca si cele specifice pentru testament ( capacitate, forma etc );
. testamentul este un act juridic unilateral ,exprima vointa unei singure persoane, independent de orice manifestare a vointei beneficiarului ;
. este un act personal, deci nu poate fi încheiat prin reprezentare ;
. este un act juridic pentru o cauza de moarte, el producând efecte doar dupa moartea testatorului ;
. este un act solemn, întrucât el trebuie sa îmbrace ad validitatem formele anume prevazute de lege ;
. este un act esentialmente revocabil, testatorul fiind în drept ca pâna la moartea sa sa revina asupra dispozitiilor unui testament anterior . Acest drept al testatorului este discretionar si nesucceptibil de abuz .

Caracterele juridice ale testamentului

a. Intruneste trasaturile unui act juridic, deoarece contine manifestari de vointa facute in scopul de a produce efecte juridice.

b. Este un act unilateral, intrucat efectele sale se datoresc unei singure vointe aceleia a testatorului, iar nu vointei beneficiarilor acestuia.

c. Este un act solemn, intrucat el trebuie sa imbrace ad validitatem formele anume prevazute de lege.

d. Este un act personal, neputand fi incheiat prin reprezentare.

e. Este un act mortis causa, in principiu fiind destinat sa produca efecte la moartea testatorului.

f. Este un act esentialmente revocabil, testatorul fiind in drept ca pana la moartea sa sa revina oricand asupra dispozitiilor unui testament al sau anterior.

36. Care sunt caracterele juridice ale testamentului? P34

a. este un act juridic unilateral;

b. este un act juridic bilateral intrucat produce efecte juridice atat in ceea ce-l priveste pe testator, cat si pe beneficiarul testamentului;

c. poate fi incheiat doar personal;

d. poate fi incheiat atat personal cat si prin reprezentare,

a. a,b,c

b. a,c

c. a,b,c,d

d. a,d

3.Cuprinsul si interpretarea testamentului - pag. 172

Cuprins - sarcini impuse legatarilor

-exheredari(îndepartari,dezmosteniri)de la mostenire a unor mostenitori legali nerezervatari

- desemnarea unui executor testamentar,

- revocarea dispozitiilor dintr-un testament anterior;

-un partaj de ascendant,

- recunoasterea unui copil din afara casatoriei,

-dispozitii cu privire la înmormântari, funeraliile si amintirea defunctului, rugaminti si sfaturi pentru mostenitori

Interpretarea:-unele din actele juridice coexistente in testament pot fi nule

-revocarea expresa a unor dispozitii testamentare printr-un testament ulterior produce efecte

-diferite dispozitii cuprinse intr-un testament pot produce efecte la date diferite

4.CondiŃii de fond pentru validitatea testamentului - pag. 176

-capacitatea de a dispune si a primi, a testatorului; vointa libera si neviciata a testatorului; cauza valabila a actului juridic

- interzicerea testamentului conjuctiv de catre lege si ca testamentul sa contina substitutii fidecomisare

A. Consimtamantul

B. Capacitatea

C. Obiectul

D. Cauza

5. Capacitatea - pag.176

Manifestarea de vointa (consimtamantul) trebuie sa emane de la o persoana cu capacitate de a dispune prin liberalitati, iar persoana in favoarea careia este facut testamentul sa aiba capacitatea de a primi liberalitati.

Incapacitati de a dispune prin testament:

- Minorul sub 16 ani nu poate dispune in nici un fel prin testament.

- Minorii intre 16-18 ani nu pot dispune decat de jumatate din ceea ce ar putea dispune ca majori.

- Minorii intre 16-18 ani nu pot dispune prin testament in favoarea tutorelui lor; incapacitatea se mentine si dupa varsta majoratului pana la predarea-primirea socotelilor tutelei.

- Incapacitatea interzisilor judecatoresti si a persoanelor care, fara a fi puse sub interdictie, sunt lipsite de discernamant la momentul incheierii actului de dispozitie testamentara.

Incapacitati de a primi prin testament

a.Incapacitati de folosinta

I. Incapacitatile absolute de folosinta care se refera la:

- Incapacitatea persoanelor fizice neconcepute pana la data deschiderii succesiunii si a persoanelor care nu au luat fiinta.

- Incapacitatea persoanelor juridice de a primi prin testament liberalitati care nu corespund scopului lor, determinat prin lege, actul de infiintare sau statu.

II. Incapacitatile relative de folosinta care se refera la:

- Incapacitatea medicilor si farmacistilor, care nu pot primi legate de la cei pe care i-au ingrijit in ultima boala de care acestia au decedat, dar liberalitatea a fost facuta in cursul acestei boli.

- Incapacitatea preotilor de a primi legate de la cei pe care i-au asistat religios in cursul ultimei boli.

- Incapacitatea ofiterilor de marina de a primi legate de la calatorii aflati la bordul navelor in calatoriile maritime, daca nu sunt rude cu testatorul.

b. Incapacitati de exercitiu

Minorii si interzisii lipsiti de capacitate de exercitiu nu pot exercita acest drept decat prin reprezentantii lor legali.

37. Cand trebuie sa existe capacitatea de a dispune prin testament?

a. la momentul deschiderii succesiunii;

b. la momentul intocmirii testamentului;

c. pe toata perioada de la momentul testarii pana la momentul deschiderii succesiunii.

d. pe perioada anterioara momentului testarii.

38. Cine se bucura de incapacitate totala de a dispune prin testament?

a. minorul care nu a implinit varsta de 16 ani;

b. minorul intre 16 si 18 ani;

c. persoanele puse sub interdictie;

d. minorul care a implinit 16 ani in favoarea tutorelui sau cat timp nu s-a dat descarcare de gestiune

a. a,b

b. c,d

c. a,c,d

d. b

39. Care sunt persoanele care nu pot primi prin testament?

a. medicii si farmacistii care l-au tratat pe testator de boala de care sufera,

b. persoanele nenascute la momentul intocmirii testamentului;

c. peroanele incapabile

d. minorii intre 14-16 ani

6. ConsimŃamântul - pag.184

-orice persoana poate dispune prin testament sau primi o asemenea liberalitate daca legea nu o opreste

-capacitatea este regula si incapacitatea exceptia

Este unul din elementele esentiale ale oricarui act juridic deci si al testamentului intrucat exprima vointa autorului la incheierea actului juridic respectiv.

Lipsa consimtamantului este sanctionata cu nulitatea absoluta. Consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol.

7. Obiectul si cauza - pag. 189

-obiectul testamentului sa fie licit si posibil

- cauza acestuia sa fie licita si morala .

Ca orice act juridic, testamentul pentru a fi valabil trebuie sa aiba un obiect determinat, licit si posibil.

Pentru ca testamentul sa fie valabil, este necesar sa aiba o cauza licita si morala.

Prohibitia substitutiilor fideicomisare

Substitutia fideicomisara consta in instituirea ca legatar a unei persoane, numita institut, cu obligatia de a pastra si remite la moartea sa unei alte persoane desemnate tot de testator, numita substitut, obiectul legatului.

Prohibitia testamentului conjunctiv

Doua sau mai multe persoane nu pot testa prin acelasi act, una in favoarea celeilalte, sau in favoarea unei a treia persoane.

8. CondiŃii generale de forma pentru validitatea testamentului - pag. 192

Legislatia romana cunoaste mai multe forme de testamente (autentice, olografe, mistice sau secrete), dar oricare dintre acesteaeste aleasa de testator trebuie sa imbrace forma scrisa, testamentul verbal (nuncupativ) nefiind ingradit.

40. Care este forma pe care trebuie sa o imbrace testamentul pentru a fi valabil?

a. forma scrisa;

b. este suficienta si forma verbala;

c. poate imbraca atat forma scrisa, cat si forma verbala.

d. forma autentica.

41. Care este sanctiunea ce intervine in cazul nerespectarii conditiilor de forma ale testamentului?

*a. nulitate absoluta,

b. nulitatea relativa;

c. nu este supusa nici unei sanctiuni.

d. rezolutiunea.

9. Diferite feluri de testamente - pag. 201

Legislatia romana cunoaste urmatoarele forme de testamente:
-testamente ordinare (testamentul olograf; testam. autentic; testam. mistic (secret)
-testamente privilegiate( testamentul militarilor; testam. facut in timp de boala contagioasa; testam. facut pe mare (maritim)).
-si unele forme simplificate de testamente (testamentul privind depunerile la CEC; testam. facut de romani in strainatate).

10. Testamentele ordinare. Testamentul olograf: noŃiune, avantaje si

inconveniente, scrierea, data, semnatura, formalitaŃi ulterioare decesului

testatorului, forŃa probanta - pag. 202

1. Testamente ordinare

Testamentul olograf- este testamentul scris in intregime, datat si semnat de testator cu mana lui. El poate fi facut oriunde, oricand si fara participarea vreunei alte persoane. Poate fi pastrat secret si revocat oricand.

Conditii specifice de valabilitate ale testamentului olograf:

- Scrierea. Testamentul trebuie sa fie scris in intregime de testator, intrucat prin aceasta, pe de o parte, se poate presupune ca exprima vointa sa libera, iar pe de alta parte, in caz de contraprestatie, prin procedura verificarii de scripte, se poate atesta caracterul sau de autenticitate, deci nu poate fi fost contrafacut prin fals.

- Data testamentului. Un alt element specific de validitate al testamentului olograf este datarea lui de catre testator. Data trebuie sa fie scrisa de mana testatorului.

- Semnatura. Garanteaza ca actul provine de la testator si confirma ca acesta si-a insusit cuprinsul testamentului.in mod obligatoriu trebuie sa fie manuscrisa.

Testamentul olograf inainte de a fi pus in executare trebuie prezentat notarului public in a carui raza teritoriala s-a deschis succesiunea pentru a se constata prin proces-verbal deschiderea lui si starea in care a fost gasit.

42. Care sunt testamentele ordinare?

a. testamentul olograf;

b. testamentul autentic;

c. testamentul mistic.

d. testamentul secret

a. a,b

b. a,c

c. a,c,d

d. a,b,c,d

43. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca testamentul olograf pentru a fi valabil?

a. sa fie scris in tot, datat si semnat de mana testatorului;

b. chiar daca este scris de o alta poersoana, este suficient sa fie semnat de testator,

c. sa aiba mentiunea " bun si aprobat"

d. sa fie incheiat in fata notarului.

11. Testamentul autentic: noŃiune, reglementare, avantaje si inconveniente,

autentificarea, forŃa probanta - pag. 212

Testamentul autentic este acela care este adeverit de autoritatea anume investita in acest scop. Autentificarea testamentelor este de competenta notarilor publici. Prezinta avantajul ca poate fi folosit si de persoanele care nu stiu sa scrie sau nu pot sa citeasca.

def.:-Testamentul autentic este acela care, potrivit legii, este autentifiat de notarul public.

-este reglementat de art.86o C. civ. si art.65 din Legea nr.36/1995

avantaje

- in aceasta forma pot testa si persoanele care nu stiu sa scrie sau sa citeasca si care astfel nu au acces la testamentul olograf.

- este un act de autoritate publica, forta sa probanta este mai puternica decit a testamentului olograf .

- un original se pastreaza la biroul notarului public, pericolul ca testamentul sa fie sustras sau distrus este mai mic decit la testamentul olograf.

Inconveneinte

- necesita cheltuieli si pierdere de timp prin indeplinirea formalitatilor prevazute de lege

- nu asigura secretul in aceasi masura ca testamentul olograf.

autentificare:-poate fi redactat de testator, notarul public sau un avocat dupa indicatiile testatorului.

- autentificarea se poate realiza de catre orice birou notarial din tara.( secretarii consiliilor locale,unde nu functioneaza birouri notariale nu au competenta de autentificare)

- testatorul nu-l poate incheia prin mandatar ci trebuie sa fie prezent personal la autentificare.

-nerespectarea prevederilor legale de autentificare a testamentului este nulitatea absoluta

forta probanta:-face deplina dovada,privitor la mentiunile cuprinse in incheierea de autentificare,fiind verificate de notar

12. Testamentul mistic (secret): noŃiune, avantaje si inconveniente,

formalitaŃi, forŃa probanta - 216

Testamentul mistic sau secret este testamentul scris de testator sau de o alta persoana, dar in ambele cazuri semnat de testator, care apoi fiind strans si sigilat este prezentat judecatoriei locale pentru indeplinirea unor formalitati. Asigura secretul dispozitiilor testamentare.

def:-

este acela care fiind scris de catre testator sau de catre alta persoana, semnat de testator, strins si sigilat, este prezentat judecatoriei pentru efectuarea formalitatilor de suprascriere reglementate de lege.

- este o forma intermediara intre testamentul olograf si cel autentic

avantaje

-asigura secretul dispozitiilor testamentare poate fi utilizat numai de catre persoanele care stiu scrie si citi

- este un act de autoritate publica

inconveneinte

- necesita cheltuieli si pierdere de timp prin indeplinirea formalitatilor prevazute de lege

- nu asigura secretul in aceasi masura ca testamentul olograf.

formalitati:- poate sa fie scris de catre testator sau de catre o alta persoana

- poate fi dactilografiat dar, in toate cazurile, trebuie sa fie semnat de catre testator.

-trebuie strans, sigilat si prezentat judecatorului delegat pentru efectuarea actului de suprascriere potrivit art. 864 C. civ.

-nerespectarea prevederilor legale de autentificare a testamentului este nulitatea absoluta

forta probanta :-dispozitiile au forta probanta a actului sub semnatura privata, iar actul de suprascriere are forta probanta pana la inscrierea in fals.

13. Testamentele privilegiate: noŃiune - pag. 219

-pentru imprejurari exceptionale, cind nu exista posibilitatea de a recurge la autentificarea unui testament,testatorul poate recurge la conditii autentice simplificate

Reguli comune aplicabile testamentelor privilegiate

- Trebuie sa fie intocmite in forma scrisa.

- Trebuie sa fie semnate de testator, de agentul instrumentator si de catre martori.

- Daca testatorul nu stie sau nu poate sa scrie, se va face mentiune despre aceasta.

- In cazul martorilor este obligatorie semnarea testamentului de cel putin unul dintre acestia.

14. Testamentul militarilor - pag. 219

Militarii aflati pe teritoriu strain in misiune, prizonieri la inamic, pe teritoriul tarii intr-o localitate asediata, intr-un loc fara comunicatie cu exteriorul din cauza razboiului pot testa, potrivit art.868 C. civ., in fata comandantului militar al unitatii sau in fata unui alt ofiter asistat de doi martori.

Daca militarul, bolnav sau ranit, este internat intr-un spital militar va putea testa in fata medicului militar sef, asistat de comandantul militar al spitalului.

Testamentul militarilor

- militarii ( atat cei de cariera, cat si rezervistii chemati sub arme) pot testa in forma simplificata atata timp cat se afla in situatii exceptionale cum sunt: expeditia militara pe teritoriul strain, prizonieratul sau stationarea lor intr-o localitate asediata din tara ori intr-un alt loc din care nu se poate comunica din cauza razboiului. Se poate testa in mod valabil in fata comandantului militar al unitatii sau in prezenta unui alt ofiter superior, cu asistarea a doi martori.

Aici ,daca ai citit,cred ca poti retine doar:-pot testa,in fata comandantului militar al unitatii sau in fata unui alt ofiter asistat de doi martori.

- pot testa in fata medicului militar sef, asistat de comandantul militar al spitalului

15. Testamentul facut în timp de boala contagioasa - pag. 219

Potrivit art.872 C. civ., persoanele aflate intr-o localitate aflata in carantina pot testa in forma autentica in fata unui membru al consiliului local asistat de doi martori.(doar daca nu exista un birou notarial)

Testamentul facut in timp de boala contagioasa in cazul in care o localitate este izolata din cauza ciumei sau unei alte boli contagioase, persoanele aflate in acea localitate pot testa in forma autentica in fata unui memvru al consiliului local asistat de doi martori. Aceasta forma de testare isi are ratiunea doar daca in acea localitate nu exista notar public.

16. Testamentul maritim - pag. 229

Testamentul facut pe mare (maritim) aceasta forma de testament este practicabila doar atata timp cat vasul se afla in calatorie pe mare, iar nu si in cazul in care se afla ancorat la tarm. Se intocmeste in fata comandantului navei sau a unui inlocuitor al sau, asistat de ofiterul intendent de bord si de doi martori.

Potrivit art.874 si 875 C. civ., acestea pot testa in forma autentica simplificata, dar numai atata timp cat vasul se afla in calatorie pe mare si nu atunci cand se afla ancorat la tarm.

Nu se poate recurge la aceasta forma simplif: - atunci cand vasul, desi se afla pe mare, se apropie de un tarm strain unde se afla un agent consular la Romaniei.

- cand vasul se apropie de tarmul Romaniei.

-Testamentul maritim se intocmeste in fata comandantului navei sau a unui inlocuitor al sau, asistat de ofiterul intendent de bord sau inlocuitorul sau si de doi martorI.

-Daca testatorul este comandantul navei testamentul se fa face in fata persoanei care urmeaza testatorului in ordine ierarhica (art.875 C. civ.).

17. Testamentul având ca obiect sume de bani depuse la CEC - pag.221

Testamentul privind depunerile la CEC

-titularul unei depuneri are dreptul sa indice CEC persoanele carora urmeaza sa li se elibereze sumele depuse in caz de moarte a sa. Depunerile asupra carora nu s-au dat dispozitii testamentare se elibereaza de CEC mostenitorilor legali.

Titularii depunerilor de sume de bani la CEC au posibilitatea de a dispune de clauza testamentara, sau dispozitie testamentara.

O dispozitie pentru cauza de moarte privind sumele depuse la CEC, sub forma clauzei testamentare o poate da numai titularul libretului, chai daca suma a fost depusa pe numele sau de catre alta persoana.

Clauza testamentara este considerata un legat cu titlu particular, si supusa regulilor de validitate ale testamentului in general.

Clauza testamentara nu trebuie sa fie scrisa in intregime si datata de mina testatorului,dar trebuie semnata de catre acesta

Libretul precum si fisa de cont completate de catre functionarul CEC, poarta semnatura depunatorului. Clauza in acest caz este un testament olograf simplificat iar titularul libretului are posibilitatea sa adauge alte sume sau sa le retraga pe cele existente, in tot sau in parte.

Fata de CEC, revocarea produce efcete numai din momentul instiintarii. Lipsa discernamintului duce la anularea actului.

Legatarul in favoarea caruia s-a dispus prin clauza testamentara are si obligatia, sa accepte mostenirea in termenul de acceptare reglementat de art.7oo C. civ.

18. Testamentul facut de catre un cetaŃean român aflat în strainatate

- pag. 226

Testamentul facut de romani in strainatate

cetatenii romani aflati in strainatate pot dispune prin testament fie in forma testamentului olograf dupa legea romana, fie in forma autentica reglementata de legea locului unde se intocmeste testamentul.

Codul civil prevede in art.885 ca :"romanul ce s-ar afla in tara straina va putea face testamentul sau, in forma olografa, sau in forma autentica intrebuintata in locul unde se face testamentul".( exceptie de la regula locus regit actum.)

In privinta testamentului autentic vor trebui respectate regulile legii locului unde se intocmeste testamentul.(cetatenii romani aflati in strainatate pot testa in forma autentica potrivit legii romane in fata agentilor nostri consulari sau diplomatici)

Pot fi utlizate si alte forme testamentare prevazute de legea locului si chiar forme nereglementate de legea romana.

Capitolul II

Subiecte:

1. Legatul: noŃiune, desemnarea legatarului - pag. 228

Def:-este actul juridic cuprins intr-un testament prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane care,la decesul sau,vor primi intregul patrimoniu ,o fractiune din patrimoniu sau anumite bunuri lasate de defunct.

Desemnarea:-trebuie sa fie facuta prin testament

-trebuie sa fie facuta personal de catre testator

Constituie dispozitii de ultima vointa ale testatorului prin care acesta desemneaza persoana sau persoanele care la moartea sa urmeaza sa primeasca universalitatea intregului patrimoniu succesoral, universalitatea unei frectiuni din acesta sau anumite bunuri determinate din mostenire.

Desemnarea legatarului poate fi facuta direct (fie prin nominalizare, fie prin aratarea calitatilor care il individualizeaza pe acesta fiu, frate, nepot, etc.) sau indirect (cazul exhederarii mostenitorilor nerezervatari sau a mostenitorilor rezervatari in limitele cotitatii disponibile. Desemnarea legatarului trebuie sa fie facuta prin testament si sa fie facuta personal de testator.

2. Clasificarea legatelor: criterii de clasificare, feluri - pag. 231

a.dupa criteriul modalitatilor care afecteaza vointa testatorului -Legatul pur si simplu/Legatul cu termen/Legatul sub conditie /Legatul cu sarcina

b. dupa obiectul lor -Legatul universal/Legatul cu titlu universal/Legatul particular

44. În functie de obiectul lor de cate feluri pot fi legatele? P53

a. legatul universal, care confera legatarului chemare la o fractiune din mostenire sau la o masa de bunuri determinate;

b. legatul cu titlu universal, care confera legatarului chemare sau vocatie la intreaga mostenire;

*c. legatul cu titlu particular, care confera vocatie la unul sau mai multe bunuri succesorale singulare, privite ut singuli

d. legatul cu titlu particular, care confera vocatie la unul sau mai multe bunuri succesorale singulare, privite ut singuli

3. Legatul universal: noŃiune, precizari pentru unele ipoteze speciale

- pag. 232

Def:-Legatul universal este dispozitia prin care testatorul lasã dupã moarte-i, la una sau mai multe persoane, universalitatea bunurilor sale

Unele ipoteze:

Sunt legate universale:

-legatul tuturor bunurilor mobile si imobile , caci, potrivit art. 461 C. civ., "toate bunurile sunt mobile sau imobile", ceea ce inseamna ca vocatia pe care o confera este la toate bunurile defunctului, succesiunea neputand cuprinde alte bunuri

-legatul nudei proprietati a tuturor bunurilor succesorale, deoarece nudul proprietar are vocatia nu numai de a dabandi la stingerea uzufructului (art.557 C.civ.) elementele care i-au dezmemembrat proprietatea

Elementul definitoriu - conferirea vocatiei eventuale la întregul patrimoniu succesoral.

Emolumentul (folosul efectiv) al unora sau chiar al tuturor bunurilor care fac parte din masa

succesorala poate reveni unor alte persoane decât legatarul universal, cum se întâmpla atunci

când exista: mostenitori rezervatari care culeg rezerva succesorala, legatarului universal

revenindu-i doar cotitatea disponibila a mostenirii; legatari particulari instituiti individual

pentru unele sau chiar pentru toate bunurile succesorale (pentru fiecare în parte); ori atunci

când activul succesoral este consumat în tot sau în parte pentru plata pasivului succesoral la

care legatarul universal este tinut conform dispozitiilor art. 893 C. civ. În toate aceste cazuri

însa, ineficacitatea titlurilor celor care beneficiaza într-o masura sau alta de emolumentul

bunurilor succesorale (cum ar fi, de pilda, renuntarea la mostenire ori prescriptia deptului de

optiune succesorala a rezervatarilor, ineficacitatea unuia sau altuia dintre legatele particulare,

prescriptia dreptului la actiune pentru plata unei datorii succesorale etc.) va profita legatarilor

universali în virtutea vocatiei lor la întregul patrimoniu succesoral.

Prin urmare, se poate conchide ca legatul universal confera doar o vocatie eventuala la

culegera întregii mosteniri, iar nu una efectiva.

Formule de desemnare a legatarilor universali.

În practica judiciara si în doctrina, sunt considerate universale:

-legatul tuturor bunurilor mobile si imobile, caci, potrivit art. 461 C. civ., "toate

bunurile sunt mobile sau imobile", ceea ce înseamna ca vocatia pe care o confera este la toate

bunurile defunctului, succesiunea neputând cuprinde alte bunuri. Este considerat sinonim

termenul de legat al "întregii averi".

-legatul nudei proprietati a tuturor bunurilor succesorale, deoarece nudul proprietar are

vocatia nu numai de a dobândi la stingerea uzufructului (art. 557 C. civ.) elementele care i-au

dezmemembrat proprietatea (usus si fructus), aceasta devenind astfel deplina, dar si dreptul de

a dobândi, chiar si pe timpul dreptului de uzufruct, nuda proprietate a bunurilor care, eventual,

reintra în masa succesorala (cum ar fi, de exemplu, cazul revocarii unui legat pentru

ingratitudine);

-legatul cotitatii disponibile a mostenirii, întrucât da dreptul legatarului sa culeaga

întreaga mostenire lasata de defunct daca nu exista rezervatari sau daca acestia renunta la

mostenire ori si-au primit de la defunct în timpul vietii acestuia donatii nescutite de raport care

acopera rezerva succesorala;

-legatul stipulat cu privire la surplusul (prisosul) sau a restul bunurilor ramase dupa

plata legatelor particulare sau cu titlu universal este un legat universal întrucât, pe de o parte,

daca legatarii particulari sau cu titlu universal renunta la legate sau acestea sunt ineficace,

bunurile respective sau cota-parte de mostenire vor reveni legatarului surplusului, iar pe de alta

parte, patrimoniul dispunatorului poate primi bunuri dupa data testamentului, toate acestea

revenind, de asemenea, legatarului surplusului, daca primele legate sunt particulare, sau în

cota-parte, daca primele legate sunt cu titlu universal.

4. Legatul cu titlu universal: noŃiune, precizari - pag. 235

-Def:- "poate avea ca obiect o fractiune a mostenirii, precum jumatate, a treia parte sau toate imobilele sau toate mobilele, sau o fractiune din mobile sau imobile".

Precizari:

Exista 5 legate cu titlu universal

-legatul unei fractiuni din mostenire

-legatul tuturor bunurilor imobile;

-legatul tuturor bunurilor mobile;

-legatul unei fractiuni din totalitatea bunurilor imobile;

-legatul unei fractiuni din totalitatea bunurilor mobile.

Legatul tuturor imobilelor este unul cu titlu universal, chiar daca testatorul lasa la moartea sa un singur imobil

Vocatia pe care o confera nu este niciodata la intreg

Cand legatul are ca obiect o cota-parte din intregul patrimoniu succesoral, fie din toate bunurile imobile sau mobile ale defunctului, legatarul dobandeste un dr. de proprietate indiviza, iar nu proprietatea exclusiva a unuia sau altuia din bunurile succesorale.

5. Legatul cu titlu particular: noŃiune, legatul uzufructului, bunului altuia,

indiviz - pag. 237

Legatul particular este acela care are ca obiect unul sau mai multe obiecte determinate. Legatul particular confera vocatie doar la anumite bunuri succesorale. Poate avea ca obiect atat bunuri corporale (individual determinate sau de gen), cat si bunuri incorporale.

6.Ineficacitatea legatelor: noŃiune, cauze - pag. 254

45. Prin ce poate fi determinata ineficacitatea legatelor?

a. prin vointa legiuitorului;

b. prin vointa testatorului;

c. prin hotarare judecatoreasca:

d. prin vointa mostenitorilor.

a. a,b

b. b,c

c. a,b,c,d

d. b,c

47. Care sunt cauzele de ineficacitate a legatelor? P56

a. nulitatea relativa;

b. nulitatea absoluta;

c. revocarea;

d. caducitatea.

a. a,b

b. a,b,c,d

c. a,d

d. a,c

7. Nulitatea legatelor - pag. 255

Nulitatea este sanctiunea civila prin care actele juridice incheiate cu incalcarea conditiilor de validitate (de fond sau de forma) sunt lipsite de efecte. Se intemeiaza pe motive anterioare sau concomitente actului. Cauzele de nulitate a legatelor pot fi atat din randul celor comune tuturor actelor juridice (incapacitati, vicii de consimtamant, cauza ilicita, etc.), cat si din cele specifice actelor mortis causa (nerespectarea interdictiei testamentului conjunctiv, nerespectarea interdictiei substitutiei fideicomisare, lipsa formelor anume prevazute de lege). Termenul de prescriptie a actiunii in anulare nu curge de la data intocmirii testamentului, ci de la data cand acesta urmeaza sa produca efecte, adica de la data deschiderii succesiunii.

8. Revocarea legatelor: consideraŃii generale - pag. 257

Revocarea legatelor exista situatii in care legatele iau nastere in mod valabil, dar datorita unor imprejurari intarvenite ulterior sunt desfiintate. Este chiar cazul revocarii

9. Revocarea voluntara: noŃiune, revocare voluntara expresa, revocarea

voluntara tacita, distrugerea voluntara a testamentului, retractarea

revocarii voluntare - pag. 257

Testamentul fiind un act revocabil, pana la ultima clipa a vietii, testatorul poate reveni oricand asupra dispozitiilor sale testamentare anterioare.

a. Revocarea voluntara expresa in cazul in care rezulta dintr-o declaratie anume a testatorului in acest sens. Nu se poate face decat fie printr-un act autentic, fie printr-o forma de testament prevazuta de lege. Este un act solemn, iar lipsa formei este sanctionata cu nulitatea absoluta.

b. Revocarea voluntara tacita revocarea tacita a unui testament anterior intervine numai daca intre acesta si cel posterior exista incompatibilitate sau contrarietate. Incompatibilitatea presuoune imposibilitatea absoluta materiala sau juridica de a aduce la indeplinire doua legate din doua testamente succesive. Contrarietatea presupune o imposibilitate de executare concomitenta a doua dispozitii testamentare succesive, dar aceasta imposibilitate nu este una absoluta, ci doar una relativa, deductibila dupa intentia subiectiva a testatorului

Revocarea voluntara tacita prin instrainarea sau distrugerea voluntara a bunului care formeaza obiectul legatului

Orice instrainare a obiectului legatului, facuta cu orice mod sau conditie, revoca legatul pentru tot ce s-a instrainat, chiar cand instrainarea va fi nula, sau cand obiectul legat va fi reintrat in starea testatorului. instrainarea obiectului legatului de catre testator releva implicit intentia acestuia de a-l revoca.Esentiala este nu atat instrainarea bunului in sine, cat intantia exteriorizata a testatorului de a dispune altfel decat prin legatul initial de bunul respectiv

Revocarea (voluntara) tacita prin distrugerea voluntara a testamentului de catre testator

Distrugerea materiala a testamentului de catre testator sau de catre un tert la ordinul acestuia echivaleaza cu o revocare voluntara tacita.

Retractarea revocarii voluntare a legatului

Revocarea unui testament sau a unei dispozitii testamentare, fiind o dispozitie de ultima vointa ca si testamentul insusi, poate fi revocata sau retractata. Retractarea expresa a revocarii testamentului nu se poate face decat prin act autentic distinct sau printr-un testament posterior.

10. Revocarea judecatoreasca: noŃiune, cauze, revocarea pentru

neîndeplinirea sarcinii, revocarea pentru ingratitudine - pag. 275

Legatele sunt revocabile pe cale judecatoreasca pentru neindeplinirea sarcinilor si pentru ingratitudine.

Revocarea judecatoreasca pentru neindeplinirea sarcinilor

La deschiderea succesiunii legatarul este in drept sa opteze intre acceptarea legatului si renuntarea la acesta. Odata acceptat legatul, sarcinile instituite de testator devin obligatii pentru legatar. Potrivit art.930 si 830 C.civ. neindeplinirea sarcinilor impuse de testator atrage revocarea legatului. Neindeplinirea sarcinilor atrage revocarea legatului doar in cazul in care aceasta este culpabila, deci imputabila legatarului, iar nu si atunci cand se datoreste unui caz fortuit sau de forta majora.

Revocarea judecatoreasca pentru ingratitudine

Revocarea judecatoreasca pentru ingratitudine intervine pentru:

- Atentat la viata testatorului.

- Delicte, cruzimi sau injurii grave la adresa testatorului.

- Injurie grava la adresa memoriei testatorului.

46. Care sunt cauzele care determina revocarea judecatoreasca a legatelor?

a. neexecutarea sarcinii de catre legatarul gratificat printr-un legat cu sarcina;

b. atentat la viata testatorului;

c. delicte, cruzimi sau injurii grave la adrsa testatorului;

d. injurie grava facuta memoriei testatorului.

a. a,b,c

b. a,b,c,d

c. a,d

d. a,c

11. Caducitatea legatelor: noŃiune, cazuri, decesul legatarului, incapacitatea

legatarului de a primi legatul, neacceptarea legatului de catre legatar,

alte cazuri de caducitate - pag. 282

Caducitatea legatelor presupunand ca testamentul este valabil incheiat, este totusi posibil ca din pricina unor imprejurari survenite independent de vointa testatorului sa existe imposibilitatea de executare a legatelor la data deschiderii succesiunii.

Cazurile de caducitate

a. Predecesul legatarului orice dispozitie testamentara devine caduca, cand acela in favoarea caruia a fost facuta a murit inaintea testatorului.

b. Incapacitatea legatarului de a primi legatul survenita ulterior datei testamentului.

c. Neindeplinirea conditiei suspensive sub care a fost stipulat legatul.

d. Refuzul legatarului de a primi legatul.

e. Pieirea in intregime a lucrului legat.

f. Dispozitiile testamentare in favoarea ospiciilor, saracilor dintr-o comuna sau stabilimente de utilitate publica nu pot produce efecte decat daca sunt autorizate de seful statului la propunerea Guvernului.

12. ConsecinŃele ineficacitaŃii legatelor, dreptul de acrescamânt: regula,

excepŃii - pag. 291

In caz de ineficacitate a legatelor, bunurile care formeaza obiectul acestora vor reveni persoanelor cu vocatie succesorala din a caror parte urmau sa se execute acele legate, adica, dupa caz, mostenitorilor legali, legatarilor universali si in mod exceptional, legatarilor particulari.

13. SubstituŃia vulgara - pag. 293

Definitie:

- este o dispozitie prevazuta in actul de liberalitate (de regula testament), prin care dispunatorul desemneaza, pe langa primul gratificat, si un al doilea care sa beneficieze de liberalitate in cazul in care primul nu ar putea sau nu ar voi sa o primeasca, liberalitatea devenind ineficae in privinta lui;

- este o simpla masura de prevedere luata de autorul liberalitatii pentru ipoteza ineficacitatii primului legat si nu contravine principiilor care guverneaza materia actelor liberale.

Caracteristici:

- cele doua liberalitati nu sunt successive, ci alternative- prima este pura si simpla, iar cea de-a doua este facuta sub conditia suspensiva a ineficacitatii celei dintai;

- obiectul liberalitatii nu este lovit de indisponibilitate si nu implica stabilirea unei ordini succesorale de catre dispunator pentru cazul mortii primului gratificat;

- indiferent care dintre gratificati beneficiaza de liberalitate, obiectul ei nu este scos din circuitul civil; cel care beneficiaza de liberalitate, dispune liber de obiectul ei;

- nici unul dintre elementele caracteristice substitutiei fideicomisare nu se regaseste in cazul substitutiei vulgare.

Substitutia vulgara este o dispozitie prevazuta in actul de liberalitate -de regula testament - prin care dipunatorul desemneaza pe langa primul gratificat si un la doilea care sa beneficieze de liberalitati in cazul in care primul nu ar vrea sau sau nu ar putea sa primeasca .

Ex. Testatorul instituie pe sotia sa ca legatara universala , dar daca ea moare inainte lui ,mostenirea sa reveni unui anumit nepot .

Rezulta ca aceasta reprezinta o dubla liberalitate , avand acelasi obiect ,

-dar cele doua liberalitati nu sunt succesive ,

-obiectul nu este lovit de indisponibilitate

-si nu implica stabilirea unei ordini succesorale de catre dispunator pentru cazul mortii primului gratificat .

Nici unul dintre elementele substitutiei fdeicomisare nu se regaseste in substitutia vulgara

Cele doua liberalitati nu sunt succesive (NICI CONJUCTIVE) ci alternative :

-prima este pura si simpla ,

-a doua este facuta sub conditia suspensiva a ineficacitatii celei dintai .

ASADAR|:daca prima liberalitate se realizeaza , dreptul celui de-al doilea gratificat nu se mai naste din cauza neindeplinirii conditiei suspensive .

Indiferent care dintre gratificati beneficieaza de liberalitate , obiectul ei nu este scos din circuitul civil .Cel care benificieaza de liberalitate dispune liber de obiectul ei .

Dreptul sustitutului se naste ,ca si dreptul primului gratificat , la data deschiderii mostenirii dispunatorului , iar nu dupa moartea,eventuala a primului gratificat , dispozitia nu reprezinta stabilirea unei ordini succesorale .(ordo succesivus)

Rezulta ca substitutia este o simpla masura de prevedere , luata de autorul liberalitatilor , si nu contravine principiilor care guverneaza materia actelor liberale .

In cazul in care testatorul a combinat substitutia vulgara cu cea fideicomisara :testatorul desemneaza un al doilea gratificat pentru cazul in care primul nu ar putea sau nu ar vrea sa beneficieze de liberalitate .,iar daca beneficieaza il obliga sa conserve bunurile primite si sa le transmita la moartea sa celui de-al doilea (substitutia vulgara - fideicomisara numita "la substitution compendieuse ").

Solutia privind validitatea unei asemenea dispozitii testamentare urmeaza a fi data in raport de imprejurarile de la data deschiderii mostenirii si de sanctiunea aplicabila substitutiei fideicomisare .Se poate admite validitatea uneia dintre liberalitati (in favoarea primului sau celui de-al doilea gratificat , daca celalalt -indiferent care - a devenit ineficace din cauze intervenite pana in momentul deschiderii mostenirii (ex ;predeces , nulitatea sau revocarea unei dintre liberalitati )

In caz contrar din cauza substitutiei fideicomisare , dispozitia testamentara va fi nula in intregime (despartirea celor doua substitutii ar contraveni vointei testatorului )

14. Legatul conjunctiv si dreptul de acrescamânt - pag. 294

Legatul conjunctiv este legatul al carui obiect este lasat la mai multi legatari fara a se preciza partea ce revine fiecaruia, situatie in care toti legatarii au vocatie eventuala la intregul obiect al legatului. In cazul in care legatul este ineficace in raport cu unul sau altul dintre legatari, dar valabil in raport cu cel putin unul dintre ei, in lipsa de prevedere testamentara contrara, legatul va reveni legatarului sau legatarilor in raport cu care el este eficace. Acesta este asa-numitul drept de acrescamant sau drept de crestere.

15. Exheredarea (dezmostenirea): noŃiune, feluri - pag. 298

Exheredarea este dispozitia de ultima vointa a testatorului prin care acesta inlatura de la mostenire unul sau mai multi mpstenitori legali.

Feluri : Exheredarea directa/indirecta/totala/partiala

16. Exheredarea directa - pag. 300

Exheredarea directa rezulta dintr-o declaratie expresa de vointa a testatorului prin care inlatura de la mostenire (in tot sau in parte) pe unul sau altul dintre mostenitorii sai legali

17. Exheredarea indireacta - pag. 301

Exheredarea indirecta rezulta din instituirea de legatari asupra mostenirii fara a se mentiona expres exheredarea unuia sau altuia dintre mostenitorii legali.

18. Exheredarea sancŃiune - pag. 303

-exheredarea sanctiune - este exheredarea conceputa ca o sanctiune pentru mostenitorii care vor ataca cu actiune in anulare testamentul lasat de el

-o asemenea exheredare a sanctiune este nula ori de cate ori tinde sa puna la adapost de anulare dispozitii testamentare contrare normelor legale imperative sau prohibitive

Exheredarea sanctiune numita si clauza penala ,este dipspozitia testamentara prin catre testatorul prevede inlaturarea de la mostenire a acelor mostenitori care ar ataca testamentul sau dispozitiile testamentare cu actiune in justitie .

Masura vizeaza , de regula , pe mostenitorii legali ,care ar ataca testamentul ce cuprinde legate , dar poate fi indreptata si impotriva legatarului : ex impotriva legatarului universal care ar ataca dipozitia testamentara prin care s-a prevazut un legat cu titlu particular in favoarea unei alte persoane .

O asemenea dispozitie testamentara (instituire de legatar), afectata de clauza penala , se analizeaza ca un legat sub conditie rezolutorie expresa .

Exheredarea sanctiune este valabila ;fiind liber sa dipuna de mostenirea pe care o va lasa dupa moartea ,testatorul poate lua si masuri de aparare ,de respecatre a dipozitilor sale de ultima vointa , inclusiv cele care contin exheredari determinate de sentimente de suparare ,manie .In genera ltestamentul ab irato(la furie) este valabil , nu constituie viciu de consimtamant care sa justifice anularea lui .

Validitatea exheradarii sanctiune are anumite limite.

Nu poate aduce atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari , chiar daca au atacat in justitie testamentul si indiferent de rezultatu lprocesului , dreptul la rezerva ramane neatins .

In schimb exheredarea va functiona pentru restul mostenirii (cotitatea disponibila )daca mostenitorul rezervatar a atacat testamentul pentru legate ce nu aduceau atingere rezervei legale , eventual nici nu epuizau cotitatea disponibila .

Exheredarea nu poate impiedica pe mostenitori sa ceara constatarea nulitatii dispozitiilor tesatamentare contra ordinii publice sau bunelor moravuri , exemplu nulitatea testamentului pentru nerespectarea formei solemne , nulitatea legatului continand o sustitutie fideicomisara etc .

Clauza de exheredate menita sa apere asemenea dispozitii este nula si ,deci , nu va avea ca efct inlaturarea de la mostenire a mostenitorului sau legatarului reclamant .

In toate cazurile ,insa , clauza de exheredare trebuie interpreatata restrictiv . (nu va opera daca mostnitorul legal sau legatarul solicita in justitie numai interpretarea dispozitiilor neclare , obscure ale testamentului sau daca mostenitorul rezervatar solicita numai stabilirea valorii patrimoniului succesoral pentru a vedea daca prin donatia si legatele facute de defunct s-a depasit ori nu cotitatea disponibila aducand atingere rezervei legale .

Precizare -instanta chemata sa se pronunte asupra validitatii testamentului sau a unei(unor dispozitii ) testamentare urmeaza sa se pronunte si cu privire la validitatea clauzei penale de exheredare si efectele ei .

Exheredarea reclamantului -daca este cazul (se constata ca exheredarea sanctiune nu urmarea sa acopere dispozitii testamantare contra ordinii publice sau bunelor moravuri )urmeaza sa seproduca in baza hotararii definitive a instantei , dar cu efect retroactiv de la data deshiderii mostenirii .

19. ExecuŃiunea testamentara: noŃiune, natura juridica - pag. 305

De regula, aducerea la indeplinire a dispozitiilor testamentare este asigurata de erezii defunctului si de legatarii universali. Potrivit art. 910 C.civ. testatorul poate numi in acest scop unul sau mai multi executori testamentari. Nu pot fi executori testamentari decat persoanele cu capacitate de exercitiu deplina la data deschiderii succesiunii.

In esenta executia testamentara este un mandat, executorul testamentar fiind un mandatar al testatorului. De aici decurg urmatoarele consecinte:

- executorul testamentar poate accepta sau refuza executiunea, dupa cum crede de cuviinta.

- executorul poate fi revocat doar pentru incapacitate, infidelitate sau insolvabilitate.

- puterile executorului fiind conferite intuitu personae, mendatul de executiune testamentara inceteaza la moartea executorului.

- executorului testamentar ii incumba obligatiile care incumba oricarui mandatar (de a indeplini mandatul, de a da socoteala, de a raspunde pentru faptele persoanelor substituite in executarea mendatului).

20. AtribuŃiile executorului testamentar - pag. 309

Puterile si indatoririle executorului testamentar difera dupa cum acestia au sau nu sezina, adica posesia in tot sau in parte a bunurilor succesorale.

Executorul fara sezina are doar un rol de supraveghere si control al executarii dispozitiilor testamentare, neavand nici o abilitate pentru a le executa el insusi.

Drepturi si indatoriri:

- De a cere punerea pecetilor atunci cand exista mostenitori minori, interzisi sau absenti.

- De a starui ca notarul public sa faca inventarul bunurilor succesorale in prezenta mostenitorilor prezumtivi.

- De a se ingriji de luarea masurilor de conservare a bunurilor succesorale.

- De a interveni an judecata pentru sustinerea validitatii testamentului contestat in cursul executarii sale.

21. AtribuŃiile speciale ale executorului testame ntar cu sarcina - pag. 312

Executorul cu sezina are nu numai rolul de supraveghere si control al executarii testamentului, ci si pe acela de a duce la indeplinire el insusi dispozitiile testamentare.

Sezina executorului testamentar nu poate purta decat asupra bunurilor mobile succesorale, iar nu si asupra imobilelor, chiar daca testatorul i-ar fi conferit acest drept prin testament.

Durata maxima a sezinei poate fi de cel mult un an. Sezina poate lua sfarsit inaintea implinirii termenului de un an in urmatoarele conditii:

- Daca executorul isi indeplineste misiunea inaintea implinirii termenului de un an.

- Daca mostenitorii defunctului ofera executorului sume indestulatoare pentru plata legatelor de bunuri mobile sau daca fac dovada ca au platit aceste legate.

- in caz de deces al executorului inaintea implinirii termenului de un an.

Drepturi si obligatii:

- aceleasi ca si la executorul fara sezina.

- obligatia de a achita legatarilor particulari legatele de bunuri mobile.

- dreptul de a urmari debitorii succesorali si de a incasa creantele datorate.

22. Încetarea execuŃiunii testamentare: cazuri, obligaŃia de a da socoteala,

raspunderea executorului testamentar - pag. 316

Executia testamentara inceteaza prin:

- aducerea la indeplinire a dispozitiilor testamentare.

- moartea executorului testamentar.

- revocarea executorului de catre instanta de judecata la cererea mostenitorilor defunctului pentru abuzuri sau incapacitate in indeplinirea functiilor incredintate.

- renuntarea executorului pentru motiv de pagube insemnate pe care i le-ar pricinui continuarea executiunii.

Capitolul III

Subiecte:

1. Oprirea pactelor asupra unei mosteniri nedeschise, viitoare : reglementare

noŃiune, condiŃii, sancŃiunea aplicabila - pag. 321

Notiune : Interdictia posibilitatii renuntarii la o succesiune nedeschisa, precum si a pactelor (conventiilor) asupra unor asemenea succesiuni intervenite intre eventualii viitori succesibili si terti art. 702 si 965 al.2 C.civ.

Conditii pentru ca un anumit act sa intre in categoria pactelor asupra succesiunilor nedeschise prohibite de lege:

- sa existe o intelegere.

- conventia sa aiba ca obiect o mostenire nedeschisa.

- conventia sa nu fie din categoria celor admise in mod exceptional de lege.

Sanctiuni : in cazul incalcarii interdictiei pactelor asupra succesiunilor viitoare intervine sanctiunea nulitatii absolute.

2. Oprirea substituŃiilor fideicomisare: noŃiune, elemente caracteristice,

sancŃiunea aplicabila - pag. 325

notiune,

-Substitutia fideicomisara, este o dispozitie cuprinsa intr-un testament (sau intr-un contract de donatie) prin care dispunatorul obliga pe cel gratificat (fie legatar, fie donatar - numit instituit sau grevat) sa conserve bunurile primite si - la moartea sa - sa le transmita unei alte persoane (numita substituit), desemnata tot de catre dispunator (art.803 Cod Civil).

elemente caracteristice

Ca si procedee de eludare a interdictiei substitutiilor fideicomisare (repede abandonate si sanctionate de jurisprudenta dominanta), amintim:

- fideicomisul fara obligatie (in care dispunatorul nu obliga, ci doar il roaga pe instituit sa conserve bunul si sa-l transmita substituitului);

- legatul ramasitei ("de eo quod residue"), prin care dispunatorul nu-l obliga pe instituit sa conserve bunul, ci doar sa transmita substituitului ceea ce va fi ramas din acest bun la data mortii instituitului;

- dublul legat conditional, prin care testatorul lasa un bun instituitului A, sub conditia rezolutorie a mortii fara descendenti a acestuia, si lasa acelasi bun substituitului B, sub conditia suspensiva a mortii fara descendenti a lui A.

sanctiunea aplicabila

Substitutia fideicomisara este lovita de nulitate absoluta

3. SubcripŃia vulgara - pag. 331

actul de suprascriere" ("actul de subscriptie", ...

4. Dubla liberalitate în uzufruct si nuda proprietate - pag. 333

Dubla liberalitate în uzufruct si nuda proprietate reprezinta acea dispozitie testamentara, prin care uzufructul unui bun, (în cazul contractului de donatie si chiar al unui patrimoniu, în cazul testamentului) este lasat unei persoane, iar nuda proprietate este lasata altei persoane (art. 805 C. Civ.).

5. Oprirea liberalitaŃilor care încalca rezerva succesorala: noŃiune, caractere

juridice, idisponibilitatea rezervei - pag. 334

Regula libertatii de a dispune este aplicabila si in domeniul actelor de dispozitie ale lui de cujus cu referire la bunurile succesorale. Prin exceptie, acest drept de a dispune este ingradit de reglementarile legale referitoare la rezerva succesorala si cotitatea disponibila.

Rezerva succesorala este acea cota-parte a averii defunctului pe care legea o atribuie unor anumiti mostenitori legali si de care de cujus nu poate dispune prin liberalitati nici intre vii (donatii) si nici mortis causa (legate).

Cotitatea disponibila este acea parte a averii succesorale care excede rezervei succesorale si de care defunctul poate dispune in mod discretionar, atat prin liberalitati intre vii, cat si mortis causa.

6.Mostenitorii rezervatari - pag. 342

- descendentii defunctului.

- ascendentii privilegiati.

- sotul supravietuitor.

7. Rezerva descendenŃilor: noŃiune, cuantumul rezervei descendeŃilor -

pag. 343

Rezerva difera in functie de numarul lor:

- 1/2 din mostenire pentru un singur descendent.

- 2/3 din mostenire pentru doi descendenti.

- 3/4 din mostenire pentru trei sau mai multi descendenti.

Rezerva succesorala se aplica in prezent nu numai copiilor nascuti din casatorie, ci si celor nascuti dinafara casatoriei si celor adoptati. Se iau in considerare doar descendentii care vin efectiv la mostenire, iar nu si cei care devin straini de aceasta ca urmare a renuntarii sau nedemnitatii.

8. Rezerva parinŃilor: noŃiune, cuantumul rezervelor - pag. 348

Rezerva succesorala a ascendentilor privilegiati

in aceasta categorie intra tatal si mama defunctului, precum si adoptatorii cu efecte depline sau restranse ai defunctului. Rezerva succesorala a ascendentilor privilegiati este de 1/2 din mostenire, in cazul in care defunctul lasa doi sau mai multi parinti si de 1/4 din mostenire, cand lasa un singur parinte.

9. Rezerva soŃului supravieŃuitor: cuantumul rezervei, caractere juridice -

pag. 349

Rezerva succesorala a sotului supravietuitor este de 1/2 din cota succesorala ce i se cuvine ca mostenitor legal.

Cota succesorala a sotului supravietuitor difera in functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs:

- in concurs cu descendentii rezerva sotului supravietuitor este de 1/8 din mostenire (1/2 din 1/4).

- in concurs cu ascendentii privilegiati ai defunctului (parintii) si cu colateralii privilegiati ai acestuia (fratii si surorile sau descendentii acestuia) impreuna, rezerva este de 1/6 din mostenire (1/2 din 1/3).

- in concurs ori numai cu ascendentii privilegiati, ori numai cu colateralii privilegiati, rezerva este de 1/4 din mostenire (1/2 din 1/2).

- in concurs cu ascendentii ordinar sau colateralii ordinari ai defunctului, rezerva este de 3/8 din mostenire (1/2 din 3/4).

- in concurs cu orice alti mostenitori ai defunctului, afara de cei legali, rezerva sotului supravietuitor este de 1/2 din mostenire (1/2 din 1/1).

Caracteristicile rezervei sotului supravietuitor:

- consta intr-o cota fixa de 1/2 dintr-o cota variabila reprezentata de partea succesorala la care are dreptul ca mostenitor legal, cota ce difera in functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs.

- este reprezentata de o fractiune raportata la portiunea ereditara care i se cuvine ca mostenitor legal.

- se atribuie intotdeauna individual.

49. Care este rezerva sotului supravietuitor in raport cu descendentii? P68

a. 1/8 din mostenire;

b. ½ din cota legala de ¼;

c. ¼;

d. 1/6.

a. a,b

b. b,c

c. d,b

d. a,b,c,d

10 Cotitatea disponibila speciala a soŃului supravieŃuitor în concurs cu copiii

dintr-o casatorie anterioara a defunctului - pag. 357

Conform art. 939 C.civ. ,,barbatul sau femeia care, avand copii dintr-un alt maritagiu, va trece in al doilea sau subsecvent maritagiu, nu va putea darui sotului din urma decat o parte egala cu partea legitima a copilului ce a luat mai putin, si fara ca, nici intr-un caz, donatiunea sa treaca peste cuartul bunurilor. Ratiunea acestui text de lege este aceea de a apara pe copiii din prima casatorie de influentele si presiunile pe care cel de-al doilea sot le-ar putea exercita asupra parintelui recasatorit. Acest text de lege se aplica si asupra copiilor din afara casatoriei, precum si asupra copiilor adoptati, cu singura conditie ca actul de incuviintare a adoptiei sa fie anterior incheierii casatoriei subsecvente.

Termenul de ,,daruire se refera nu numai la donatii, ci si la legate, deci la liberalitatile mortis causa. Intra sub incidenta art.939 C.civ.:

- toate donatiile si legatele facute sotului supravietuitor in timpul casatoriei subsecvente.

- donatiile anterioare casatoriei subsecvente, in masura in care au fost facute in vederea acesteia.

- legatele facute anterior casatoriei subsecvente.

Sanctiunea incalcarii cotitatii disponibile speciale este reductiunea, adica restrangerea liberalitatilor facute de defunct sotului supravietuitor in limitele cotitatii disponibile speciale.

11. Calculul rezervei si a cotitaŃii disponibile - pag. 367

Rezerva si cotitatea disponibila sunt stabilite de lege prin cote procentuale asupra masei succesorale. Pentru determinarea masei succesorale sunt necesare urmatoarele operatiuni:

a. Stabilirea activului brut al mostenirii. Presupune identificarea tuturor bunurilor mobile si imobile aflate in patrimoniul defunctului la data deschiderii mostenirii si stabilirea valorii lor in raport cu momentul respectiv.

b. Stabilirea activului net al mostenirii. Presupune scaderea din activul brut al mostenirii a pasivului succesoral, adica a obligatiilor ce greveaza patrimoniul lui de cujus la momentul decesului.

c. Reunirea fictiva (pentru calcul) la activul net al mostenirii a valorii donatiilor facute de defunct in timpul vietii. Aceasta operatiune implica reunirea fictiva si nu efectiva a donatiilor facute de defunt in timpul vietii. Include toate donatiile facute de defunct

12. ReducŃiunea liberalitaŃilor excesive - pag. 378

Reductiunea este o sanctiune civila care lipseste de eficacitate actele de liberalitate ale defunctului (donatiile si legatele), in masura in care acestea aduc atingere rezervei conferite de lege mostenitorilor rezervatari.

Reductiunea liberalitatilor intre vii nu va putea fi ceruta decat numai de erezii rezervatari, de erezii acestora sau cei care infatiseaza drepturile lor.

Caile pe care se realizeaza reductiunea

-reductiunea nu opereaza de drept ci trebuie ceruta. Ea se poate realiza atat prin acordul rezervatarilor cu cei gratificati (pe cale conventionala), cat si pe cale judiciara.

Reductiunea pe cale conventionala se realizeaza in cazul in care rezervatarii, pe de o parte, si donatarii si legatarii gratificati de defunct, pede alta parte, ajung la o intelegere in legatura cu liberalitatile excesive care incalca rezerva succesorala.

Reductiunea judiciara survine de regula atunci cand bunurile de care defunctul a dispus prin liberalitati se afla in posesia altor persoane decat rezervatarii, iar acestia din urma au interesul de a cere sa li se predea bunurile respective.

Actiunea in reductiune este o actiune personala si patrimoniala. De aici decurg urmatoarele consecinte:

- actiunea in reductiune nu poate fi formulata decat de cel in prejudiciul caruia s-a facut liberalitatea.

- actiunea in reductiune este divizibila si nu se poate porni decat in limitele portiunii cuvenite rezervatarului reclamant.

903 - este supusa prescriptiei extinctive in termenul general de trei ani.

904 Pentru admiterea actiunii in reductiune, rezervatarii trebuie sa faca dovada incalcarii rezervei prin liberalitatile facute de defunct.

Ordinea reductiunii liberalitatilor excesive:

- legatele se reduc inaintea donatiilor.

- legatele se reduc toate deodata si in mod proportional.

- donatiile se reduc in mod succesiv, in ordinea inversa a datei lor, incepand cu cea mai noua.

Efectele reductiunii

in cazul legatelor, reductiunea duce la caducitatea totala sau partiala a acestora, in functie de faptul daca incalca in intergul lor sau doar in parte rezerva succesorala.

In cazul donatiilor, reductiunea are ca efect rezolutiunea acestora. Aceasta rezolutiune poate fi totala sau partiala, in functie de faptul daca depaseste in intregul ei cotitatea disponibila sau numai in parte.

Reductiunea donatiilor se face in natura, rezervatarii fiind in drept la restituirea chiar a bunurilor care au format obiectul donatiilor excesive.

Prin exceptie, reductiunea donatiilor se face si prin echivalent in urmatoarele cazuri:

- In cazul in care donatia excesiva a fost facuta unui descendent sau sotului supravietuitor cu scutire de raport.

- In cazul in care donatia este facuta unui succesibil fara scutire de raport si priveste un imobil, iar partea supusa reductiunii (ceea ce excede limitele cotitatii disponibile) este mai mica de jumatate din valoarea imobilului.

- In cazul in care donatarul a instrainat obiectul donatiei sau l-a grevat cu sarcini inaintea deschiderii mostenirii.

- In cazul in care bunul donat a pierit din culpa donatarului.

- In cazul in care bunul donat a fost un bun fungibil si consumptibil.

51. Cum se realizeaza reductiunea liberalitatilor excesive? P72

a. prin lege;

b. prin vointa testatorului;

c. prin buna invoiala intre mostenitori;

d. pe cale judecatoreasca.

a. a,b

b. c,d

c. a,b,c

d. a,d

13. Raportul donaŃiilor: noŃiune, domeniul de aplicare - pag. 395

Descendentii si sotul supravietuitor care au primit donatii de la defunct in timpul vietii acestuia, direct sau indirect, in cazul in care la mostenire vin mai multi descendenti ori unul sau mai multi descendenti si sotul supravietuitor, au obligatia de a aduce la masa succesorala acele donatii, la cererea celor care nu au fost gratificati, daca donatorul nu a dispus altfel.

Conditiile in care ia nastere obligatia de raport:

- la mostenire sa vina doi sau mai multi descendenti ai defunctului ori unul sau mai multi descendenti in concurs cu sotul supravietuitor.

- mostenirea sa fie legala.

- unul sau mai multi dintre mostenitorii mentionati mai sus sa fi primit donatii de la defunct in timpul vietii acestuia.

- succesibilul donatar sa fi acceptat mostenirea.

- donatia sa fi fost facuta fara scutire de raport.

- bunul donat sa nu fi fost scos din circuitul civil printr-o dispozitie a legii sau bunul donat individual sa nu fi pierit in mod fortuit.

Persoanele care pot cere raportul donatiilor raportul donatiilor este o obligatie reciproca ce fiinteaza numai intre descendentii defunctului, atunci cand acestia vin singuri la mostenire, ori intre descendentii defunctului si sotul supravietuitor, atunci cand vin impreuna la mostenire. Oricare dintre acesti mostenitori pot cere raportul succesoral mostenitorilor gratificati prin donatii de defunct. Raportul nu poate fi cerut de legatari si creditori.

Donatiile supuse raportului - ,,tot ce a primit de la defunct prin dar, atat direct cat si indirect. Obligatia de raport se refera la toate formele de donatii, atat la cele facute prin act autentic, cat si la cele facute sub forma darului manual, a donatiei deghizate ori a donatiei indirecte.

Donatiile exceptate de la raport:

- cheltuielile facute de defunct pentru hrana, intretinerea, educatia si invatarea unui mestesug de catre succesibil, pentru nunta succesibilului, precum si darurile obisnuite facute cu ocazia unor evenimente.

- fructele sau veniturile bunurilor supuse raportului nu sunt datorate de mostenitori decat din ziua deschiderii mostenirii.

Modalitati de efectuare a raportului donatiilor:

a) Raportul in natura consta in readucerea la masa succesorala a insusi bunului primit de donatar de la defunct.

b) Raportul prin luare mai putin consta in pastrarea bunului donat de catre donatar si luarea din masa succesorala de catre acesta doar a diferentei pana la valoarea cotei sale succesorale.Se realizeaza prin preluare (luarea din masa succesorala de catre mostenitorii indreptatiti la raport aunor bunuri) si prin imputatie (reunirea pe hartie a valorii donatiei raportabile la masa succesorala).

c) Raportul prin echivalent se face in bani sau in bunuri mobile sau imobile. Se face in urmatoarele ipoteze:

- atunci cand donatarul a dispus aceasta in mod expres.

- in ipoteza in care bunul donat a pierit din motive imputabile donatarului inainte de efectuarea raportului.

- in ipoteza in care bunul donat a fost instrainat sau ipotecat de donatar inaintea deschiderii succesiunii.

Raportul imobilelor raportul bunurilor imobile se face an natura, adica prin aducerea lor efectiva la masa succesorala pentru a putea fi impartite intre mostenitori.

- imobilul care piere fortuit nu este supus raportului sub nici una din formele sale, intrucat riscul pieirii este al succesiunii si nu al donatarului sub conditie rezolutorie.

- donatarul este raspunzator pentru toate degradarile si deteriorarile care au micsorat valoarea bunului din culpa sa.

- in afara de cazul ipotecii, sarcinile reale (uzufruct, servitute) constituite de donatar inaintea deschiderii succesiunii se desfiinteaza retroactiv ca urmare a indeplinirii conditiei rezolutorii.

Raportul mobilelor se face prin luare mai putin.Spre deosebire de imobile, in cazul mobilelor nu are loc o desfiintare a donatiei facute de defunct. Rezulta deci ca donatarul ramane proprietarul bunurilor donate.

- riscul pieirii fortuite a bunurilor individual determinate il suporta donatarul in calitatea sa de proprietar, avand obligatia de a aduce la masa succesorala contravaloarea bunului pierit.

- actele de instrainare sau grevare facute de donatar sunt valabile, nesupuse desfiintarii cu efect retroactiv.

52. Cine are dreptul de a cere raportul donatiilor? P100

a. descendentii;

b. sotul supravietuitor, daca vine in concurs cu descendentii;

c. ascendentii privilegiati;

d. creditorii persoanali ai descendentilor.

a. a,b

b. c,d

c. a,b,d

d. a,b,c,d

53. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a exista obligatia legala de raport al donatiilor? P359-360 Deak

a. sa existe doi sau mai multi mostenitori cu vocatie legala la mostenire in calitate de descendenti ai defunctului sau de sot supravietuitor;

b. mostenitorul obligat la raport sa fi acceptat mostenirea;

c. mostenitorul legal sa aiba si calitatea de donatar;

d. donatia sa nu fi fost scutita de raport.

a. a,b

b. c,d

c. b,c

d. a,b,c,d

54. Care sunt caracteristicile actiunii de raport al donatiilor?p369-370 Deak

a. este o actiune reala;

b. este o actiune persoanala;

c. este o actiune prescriptibila; 3 ani

d. este o actiune imprescriptibila.

a. a,b

b. c,d

c. a,b,c

d. b,c

56. Cum se poate realiza raportul donatiilor?p369 Deak

a. prin buna-invoiala;

b. prin vointa testatorului;

c. prin vointa legatarului;

d. pe cale judecatoreasca.

a. a,c

b. a,d

c. a,b,d

d. a,c,d

62. Cine poate cere raportul?p363Deak

a.descendentii;

b.sotul supravietuitor;

c.creditorii personali ai descendentilor si ai sotului supravietuitor;

d.creditorii succesiunii:

a. a,c

b. a,b,c

c. a,d

d. a,b,c,d

14. Raportul datoriilor: noŃiune, natura juridica - pag. 412

Art. 738 C.civ. prevede ca obligatia de raport se refera nu numai la donatii, ci si la datoriile pe care mostenitorii le-ar fi avut catre de cujus, indiferent de izvorul acestor obligatii (contractual, delictual, gestiunea de afaceri, imbogatirea fara justa cauza, etc.).

15. Imputarea liberalitaŃilor si cumulul rezervei cu cotitatea disponibila -

pag.414

Determinarea concreta a drepturilor succesorale a mostenitorilor pune si problema imputarii liberalitatilor, adica de a sti asupra careia din partile mostenirii se calculeaza liberalitatile asupra rezervei sau asupra cotitatii disponibile.

In aceasta privinta principiul este ca liberalitatile (donatiile si legatele) se socotesc asupra cotitatii disponibile a mostenirii si nu asupra rezervei. Depasirea cotitatii disponibile atrage reductiunea liberalitatilor excesive.

TITLUL IV - TRANSMISIUNEA MOSTENIRII

Capitolul I

Subiecte:

1. NoŃiunea de opŃiune succesorala - pag. 420

-def:-Dreptul de a opta intre acceptarea mostenirii pur si simplu,acceptare sub beneficiul de inventar sau sa renunte la mostenire

Optiunea succesorala este acel drept subiectiv, nascut la data decesului persoanei despre a carei mostenire este vorba, in persoana succesibililor acesteia, care consta in dreptul de a alege intre acceptarea succesiunii (pura si simpla sau sub beneficiu de inventar) sau renuntarea la aceasta si care se exercita in anumite conditii prevazute de lege.

2. Subiectele dreptului de poŃiune - pag. 422

-orice persoana care are chemare la mostenire

-erezii,daca nu s-a stins dr.de obtiune si succesibilul moare inainte de a opta

-toti mostenitorii daca este mostenire legala,in ordinea claselor

-creditorii personali ai mostenitorilor,pe calea actiunii oblice

De la data deschiderii mostenirii, dreptul de optiune succesorala se naste in favoarea tuturor succesibililor defunctului, indiferent daca izvorul vocatiei succesorale este legea sau testamentul si indiferent daca vocatia la succesiune este universala, cu titlu universal sau cu titlu particular.

3. CondiŃiile de validitate ale actului de opŃiune succesorala - pag. 427

-sa emane de la o persoana capabila (capacitate de exercitiu deplina)

-sa fie rodul unei vointe lipsite de vicii(sa nu existe dol sau violente)

Conditiile de validitate ale actului juridic de optiune succesorala

- sa emane de la o persoana capabila. Minorii si interzisii nu pot face valabil acceptarea unei mosteniri, decat conformandu-se regulilor referitoare la minoritate si tutela.

- consimtamantul exprimat sa nu fie viciat.

- obiectul actului de optiune sa fie licit si posibil si sa aiba o cauza licita si morala.

- sa intruneasca conditiile de forma cerute de lege.

4. Caracterele juridice ale actului de opŃiune succesorala: actul juridic

unilateral, voluntar, irevocabil, indivizibil, declarativ de drepturi,

nesusceptibil de modalitaŃi - pag. 430

Caracterele juridice ale actului de optiune succesorala

- este un act unilateral, reprezentand vointa unei singure persoane.

- este un act juridic intotdeauna pur si simplu, neputand fi afectat de modalitati (termen sau conditie).

- este un act juridic indivizibil (unitar), nefiind posibil ca o succesiune sa fie acceptata in parte, iar in parte nu.

- este un act juridic irevocabil cand se refera la acceptarea succesiunii si revocabil, in anumite conditii, atunci cand se refera la renuntarea la succesiune.

- este un act juridic declarativ, in sensul ca efectele sale se produc retroactiv de la data deschiderii succesiunii.

63. Care sunt caracterele juridice ale actului de optiune succesorala?p388Deak

a.este un act juridic unilateral;

b.este un act juridic obligatoriu;

c.este un act juridic voluntar;

d.este un act juridic irevocabil:

a. a,b

b. b,c

c. a,c,d

d. a,b,c,d

59. Ce fel de act este optiunea succesorala?p75

a. act de administrare

b. act de dispozitie,

c. act de conservare

5. PrescripŃia dreptului de opŃiune succesorala - pag. 441

-pentru transmisiunile universale si cu titlu universal in termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii

-pt.legatele cu titlu particular se prescrie in termen de 3 ani

-cind trebuie stabilita legatura de rudenie,la o data ulterioara decesului, termenul dr.de obtiune curge de la data raminerii definitive a hot.judecatoresti

-daca legatarul a luat mai tirziu la cunostinta de testament,termenul curge din ziua cind a cunoscut despre testament

- pt.un copil conceput inainte de deschiderea succesiunii,dar nascut dupa aceasta data,termenul curge de la nasterea copilului

-in cazul mostenirii unei persoane declarata moarta prin hot.judec.,termenul curge de la data raminerii definitive a hot.declarative de moarte

6. Termenele de inventar si de deliberare: durata, efecte - pag. 454

Durata:

- patrimoniul succesoral se transmite din ziua deschiderii mostenirii;

- el poate fi de indata urmarit de de creditorii succesiunii, inclusiv de legatarii cu dreptul de a cere predarea legatelor;

- legea acorda succesibilului un termen de 6 luni pentru consolidarea titlului de mostenitor prin acceptarea mostenirii, respectiv pentru desfiintarea cu efect retroactiv a vocatiei succesorale prin renuntarea la mostenire;

- pentru a impaca dreptul creditorilor de a-si valorifica pretentiile fara intarziere cu dreptul succesibilului de a opta in cunostinta de cauza, Codul civil (art. 706-711) a prevazut in favoarea succesibilului un termen de 3 luni de la deschiderea mostenirii pentru a provoca intocmirea inventarului mostenirii (cererea de inventariere tine loc si de cerere de deschidere a procedurii succesorale notariale) si un termen de 40 de zile pentru a delibera asupra acceptarii sau renuntarii la mostenire;

- termenul de deliberare curge de la data semnarii procesului verbal de inventariere, cel mai tarziu de la expirarea termenului de 3 luni;

- la cererea succesibilului, in functie de imprejurari, instanta poate prelungi aceste termene, dar numai in limita termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala.

Efecte:

- in cursul termenelor de inventar si deliberare, succesibilul actionat de creditor poate, pe cale de exceptie dilatorie, sa ceara suspendarea procedurii;

- pana la expirarea termenului prevazut de lege sau acordat de instanta, el nu poate fi obligat sa opteze si nici nu se poate obtine o hotarare de obligare impotriva lui in calitate de mostenitor (dreptul de optiune este dublat de dreptul de abstentiune);

- in acest interval, succesibilul are numai dreptul, nu si obligatia, de a opta, respectiv de a accepta pur si simplu, sub beneficiu de inventar sau de a renunta la mostenire;

- dupa expirarea termenelor de inventar si deliberare, succesibilul este obligat sa opteze in sensul dorit;

- daca nu opteaza, instanta il poate condamna in calitate de acceptant pur si simplu;

- insa, el va fi considerat acceptant numai in raport de persoanele cu care s-a judecat (principiul relativitatii autoritatii lucrului judecat;

- fata de alte persoane el pastreaza dreptul de optiune succesorala in cursul termenului de prescriptie;

- importanta practica a termenelor de inventar si deliberare: ii impiedica pe creditori de a obtine o hotarare impotriva succesibilului imediat dupa deschiderea mostenirii

Durata:- de 3 luni de la deschiderea mostenirii pentru a provoca intocmirea inventarului mostenirii

- de 40 de zile pentru a delibera asupra acceptarii sau renuntarii la mostenire;

- termenul de deliberare curge de la data semnarii procesului verbal de inventariere, cel mai tarziu de la expirarea termenului de 3 luni;

- instanta poate prelungi la cerere aceste termene, dar in limita termenului de prescriptie a dr.de optiune succesorala.

Efecte:

- in cursul termenelor, succesibilul actionat de creditor poate, pe cale de exceptie dilatorie, sa ceara suspendarea procedurii;

- pana la expirarea termenului nu poate fi obligat sa opteze si nici nu se poate obtine o hotarare de obligare impotriva lui in calitate de mostenitor

- in acest interval, succesibilul are numai dreptul, de a opta, respectiv de a accepta pur si simplu, sub beneficiu de inventar sau de a renunta la mostenire;

- dupa expirarea termenelor, succesibilul este obligat sa opteze in sensul dorit;

- daca nu opteaza, instanta il poate condamna in calitate de acceptant pur si simplu;

- el va fi considerat acceptant numai in raport de persoanele cu care s-a judecat

- fata de alte persoane el pastreaza dreptul de optiune succesorala in cursul termenului de prescriptie;

- termenele de inventar si deliberare ii impiedica pe creditori de a obtine o hotarare impotriva succesibilului imediat dupa deschiderea mostenirii.

7. Exercitarea dreptului de opŃiune succesorala - pag. 456.

Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la data deschiderii succesiunii. Prin implinirea termenului, dreptul de a accepta mostenirea se stinge, aceasta constituind o renuntare implicita la mostenire.

55. Care este termenul in care poate fi exercitat dreptul de optiune succesorala?

a. in termenul general de prescriptie;

b. in 6 luni de la data deschiderii mostenirii

c. in termen de un an de la data deschiderii mostenirii.

d. oricand,fara limitare in timp.

64. Cand poate fi exercitat dreptul de optiune succesorala?

a. la momentul deschiderii succesiunii;

b. inainte de data decesului defunctului,

c. pe toata perioada de 6 luni de la data deschiderii succesiunii;

d. in termen de 6 luni de la data cunoasterii decesului de cuiusului.

8. Acceptarea pura si simpla a mostenirii: noŃiune, feluri - pag. 456

Def:este o manifestare de vointa a mostenitorului,in sensul de a pastra titlul de mostenitor

Feluri:-acceptarea pur si simpla voluntara:expresa si tacita

-acceptarea pura si simpla fortata

Consta in actul sau faptul juridic care face ca succesibilul sa devina mostenitor al defunctului prin confuziunea patrimoniului personal cu acela succesoral, astfel incat raspunderea lui pentru datoriile si sarcinile succesiunii poate opera dincolo de limitele patrimoniului succesoral, dar numai in proportie cu partea ce ii revine din mostenire.

9. Acceptarea voluntara expresa - pag. 457

- cind mostenitorul isi insuseste titlul sau calitatea de erede printr-un act autentic sau inscris sub semnatura privata

-actul trebuie sa cuprinda manifestarea de vointa a mostenitorului

-este atunci cand se insuseste titlul sau calitatea de erede intr-un act autentic sau privat. Poate fi facuta numai in scris. Acceptarea voluntara expresa poate fi facuta atat personal, cat si prin mandatar.

10. Acceptarea voluntara tacita - pag. 459

-cind mostenitorul face un act pe care nu ar putea sa-l faca decit in calitate de mostenitor si din care rezulta intentia de a accepta mostenirea

-actul sa releve neechivoc intentia succesibilului de a accepta mostenirea

- este atunci cand eredele face un act pe care n-ar putea sa-l faca decat in calitatea sa de erede si care lasa a se presupune neaparat intentia de acceptare.

11. Acceptarea pura si simpla forŃata - pag. 470

-cind mostenitorul a ascuns bunuri,nu mai poate renunta la mostenire

-cind n-a trecut in inventar ,cu rea credinta anumite bunuri ale mostenirii,nu mai poate accepta mostenirea sub beneficiu de inventar

Pt.a opera sunt urmat.conditii:-mostenitorul sa fi dosit bunuri ale mostenirii

-sa existe intentie frauduloasa a mostenitorului in detinerea clandestina a bunurilor

In cazul in care erezii au dat la o parte sau au ascuns lucruri ale unei succesiuni, nu mai pot renunta la succesiune, cu toata renuntarea lor, ei raman erezi si nu pot lua nici o parte din lucrurile ascunse. Eredele care a ascuns obiecte ale succesiunii sau care cu stiinta si rea-credinta nu a trecut in inventar efecte din succesiune, nu se poate folosi de beneficiul de inventar.

In aceste cazuri, mostenitorii care se fac vinovati de savarsirea acestor fapte pierd cu titlu de sanctiune dreptul de optiune.

Conditii cerute pentru aplicarea sanctiunilor:

- sa existe un element obiectiv de dare la o parte sau de ascundere ori de nedeclarare la inventar a unor bunuri succesorale din partea unui succesibil.

- sa existe un element subiectiv constand in intentia de a frauda pe ceilalti comostenitori.

- actiunea frauduloasa sa fie susceptibila de a pagubi alte persoane.

Sanctiunile atrase sunt:

- succesibilul este considerat ca a acceptat mostenirea pur si simplu, pierzand dreptul de a o accepta sub beneficiu de inventar.

- succesibilul nu poate lua nimic din lucrurile pe care le-a dosit.

12. Efectele acceptarii pure si simple - pag. 476

-bunurile mostenirii intra in patrimoniul mostenitorului

-mostenitorul isi consolideaza titlul de mostenitor

-transmisiunea mostenirii devine retroactiv -definitiva

In cazul acceptarii pur si simplu fortata,apare o sanctiune pt.mostenitorul culpabil:

-acesta nu mai are dr.la partea ce i s-ar fi cuvenit din bunurile pe care le-a ascuns sau sustras( sanctiunea se aplica daca mostenit.avea capacitate delictuala la momentul savirsirii faptelor)

13. RenunŃarea la mostenire: noŃiune si condiŃii de fond, condiŃii de forma,

efectele renunŃarii, retractarea renunŃarii - pag. 479

Renuntarea expresa la mostenire este manifestarea de vointa a unui succesibil din care rezulta ca acesta nu isi insuseste titlul de mostenitor la care ii da dreptul legea sau testamentul. Renuntarea la mostenire este un act solemn.

Efectele renuntarii:

- partea de mostenire ce s-ar fi cuvenit renuntatorului revine prin acrescamant mostenitorilor (legali sau testamentari) care au acceptat succesiunea.

- renuntatorul nu poate fi reprezentat, descendentii sai putand mosteni doar in nume propriu.

- drepturile stinse prin consolidare sau confuziune renasc

- renuntatorul nu are obligatia de a raporta donatiile primite de la defunct, fiind in drept sa le pastreze in limita disponibilului succesoral.

Retractarea renuntarii poate surveni daca:

- nu s-a implinit in raport cu renuntatorul termenul de prescriptie.

- succesiunea nu a fost acceptata de alti mostenitori.

Revocarea pauliana a actului juridic de optiune succesorala

Renuntarea la mostenire facuta de un succesibil in dauna creditorilor sai. Actiunea poate fi promovata doar de creditorii personali ai succesibilului renuntator cu creante anterioare renuntarii, iar nu si de creditorii succesiunii. Admiterea actiunii pauliene are ca efect revocarea renuntarii si desfiintarea consecintelor acesteia, adica a transmisiunii subsecvente a actului de renuntare la mostenire. Aceasta desfiintare opereaza numai in favoarea creditorului reclamant, el nu devine proprietar al bunurilor succesorale a caror transmitere este revocata, avand doar dreptul de a proceda la vanzarea silita a acestora pentru satisfacerea creantei sale.

57. Pot exercita creditorii succesibilului neglijent dreptul de optiune?p382Deak

a. da, pe calea actiunii oblice,

b. in nici o situatie,

c. da, cu acordul succesibilului

d. da, pe calea actiunii oblice, cu conditia ca acest drept sa fie exercitat in termenul de 6 luni de la data deschiderii mostenirii.

58. În cazul renuntarii la mostenire a succesibilului care este actiunea pusa la dispozitia creditorilor acestuia de dispozitiile legale?p383 Deak

a. actiunea oblica;

b. actiunea pauliana;

c. revocarea renuntarii,

d. nulitatea absoluta.

a. a,b

b. c,b

c. c,d

*d. b,c

68. Care sunt conditiile de fond pe care trebuie sa le indeplineasca renuntarea la mostenire?

a.trebuie sa fie tacita;

b.trebuie sa fie expresa;

c.este un act juridic divizibil;

d.este un act juridic indivizibil:

a. b,d

b. a,c

c. a,b,c

d. a,d

69. Care sunt conditiile de forma ale renuntarii la mostenire?p433-434Deak

a.este un act juridic solemn;

b.trebuie sa fie data in fata notarului;

c. trebuie sa fie inscrisa in registrul special de renuntari ;

d. trebuie facuta in fata instantei judecatoresti:

a. a,b,c

b. b,c

c. b,d

d. a,b,c,d

70. Care sunt efectele renuntarii la mostenire?p435Deak

a. renuntatorul nu beneficieaza de nici un drept succesoral;

b. renuntatorul este obligat sa suporte datoriile mostenirii alaturi de ceilalti mostenitori;

c. renuntatorul va fi obligat la raportul donatiilor

d. renuntatorul nu va fi obligat la raportul donatiilor, cu exceptia situatiiei in care vine la mostenire impreuna cu mostenitorii rezervatari:

a. a,d

b. b,c

c. c,d

d. a,b,c,d

66. În ce termen poate reveni renuntatorul asupra deciziei de renuntare la mostenire?p81;

a. nu se poate reveni asupra renuntarii la mostenire;

b. in termen de 6 luni de la data renuntarii;

c. in termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii;

d. in teremenul general de pescriptie.

14. Acceptarea sub beneficiu de inventar: noŃiune si condiŃii de fond,

caracterul facultativ al acceptarii sub beneficiu de inventar, condiŃii de

forma, efecte - pag. 490

La aceasta solutie se recurge cand exista unele incertitudini cu privire la solvabilitatea mostenirii, subzistand pericolul ca acceptand mostenirea pur si simplu mostenitorul sa fie obligat la plata unor datorii sau sarcini ale succesiunii dincolo de limitele activului succesoral insuficient.

Este obligatorie in urmatoarele cazuri anume prevazute de lege:

- in cazul succesibililor minori sau pusi sub interdictie.

- in cazul mostenitorilor succesibilului decedat inainte de a-si fi exercitat dreptul de optiune succesorala, care nu se inteleg asupra modului de exercitare a dreptului de optiune succesorala.

Conditiile impuse de lege pentru acceptarea sub beneficiu de inventar a mostenirii:

- o declaratie expresa a succesibilului facuta in fata notarului public de la locul deschiderii succesiunii in sensul acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar.

- intocmirea inventarului fidel si exact al bunurilor succesorale.

Efectele acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar:

- de a raspunde pentru pasivul succesoral numai in limita activului succesiunii.

- de a nu opera confuziunea intre patrimoniul sau si cel succesoral.

60. Care sunt conditiile de forma pe care trebuie sa le indeplineasca acceptarea sub beneficiu de inventar pentru a fi valabila? P79

a. nici o conditie,

b. este un act consensul fiind necesar doar acordul de vointa,

c. trebuie sa indeplineasca forma solemna, respectiv conditiile de forma prevazute de lege pentru fiecare act in parte.

d. trebuie sa indeplineasca forma autentica.

72. Care sunt efectele acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar?

a.datorile mostenitorului fata de de cuius nu se sting prin confuziune;

b.se stinge definitiv dreptul de optiune succesorala,

c.mostenitorul pierde dreptul de a renunta la mostenire;

d.creantele mostenitorului fata de de cuius se sting prin confuziune:

a. c,d

b. a,b

c. a,b,c

d. a,b,c,d

15. Încetarea beneficiului de inventar - pag. 500

-mostenitorul are obligatia sa dea socoteala creditorilor si legatarilor

-o data cu darea socotelilor,beneficiul de inventar inceteaza

Capitolul II

Subiecte:

1. Transmisiunea activului si pasivului mostenirii - pag. 503

74. Care sunt felurile transmiterii activului si pasivului succesoral?

a. universala

b. cu titlu universal

c. cu titlu particular

d. pentru cauza de moarte

a. a,b

b. a,b,c,d

c. b,c

d. a,d

2. Obiectul transmisiunii - pag. 503

Obiectul transmisiunii succesorale il constituie patrimoniul succesoral, adica drepturile si obligatiile cu continut patrimonial al defunctului.

3. Cuprinsul activului succesoral - pag. 503

Activul succesoral cuprinde:

- dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile.

- drepturile reale derivate din dreptul de proprietate (dreptul de uzufruct, uz, abitatie, superficie si servitute).

- drepturile reale accesorii (ipoteca si gajul).

- dreptul real de folosinta sau de accesiune.

- drepturile de creanta.

- drepturile patrimoniale de autor.

- actiunile patrimoniale (actiunea pentru anularea unui contract pentru vicii de consimtamant, actiunea pentru repararea unui prejudiciu patrimonial cauzat defunctului, etc.).

73. Care sunt drepturile ce fac parte din activul succesoral?p82-83

a. drepturile reale

b. drepturile de creanta

c. actiunile patrimoniale

d. drepturile personal nepatrimonial

a. a,b

b. c,d

c. c,b

d. a,b,c

4. Cuprinsul pasivului succesoral - pag. 505

Pasivul succesoral cuprinde datoriile succesiunii, adica obligatiile cu caracter patrimonial aflate in patrimoniul defunctului la data decesului, indiferent de izvorul lor (contractual, delictual, quasicontractual).

5. Transmisiunea activului succesoral: feluri - pag. 507

Transmisiunea universala sau cu titlu universal confera mostenitorilor vocatie la intreaga mostenire, in timp ce transmisiunea cu titlu universal confera vocatie la o fractiune (cota-parte) din mostenire.

Transmisiunea cu titlu particular decurge intotdeauna dintr-un legat cu titlu particular, care poate avea ca obiect unul sau mai multe bunuri apartinand defunctului.

6. Transmisiunea pasivului succesoral - pag. 509

Pasivul succesoral (datoriile si sarcinile mostenirii) este suportat de mostenitorii legali, legatarii universali si legatarii cu titlu universal, adica de mostenitorii universali sau cu titlu universal ai defunctului.

Principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral obligatia de plata a pasivului succesoral se divide de drept la deschiderea succesiunii intre persoanele tinute la aceasta obligatie, proportional cu partea ce revine fiecareia din mostenire.

Exceptii de la principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral. Principiul nu se aplica in urmatoarele situatii:

- cand obligatia are ca obiect un lucru cert, caz in care mostenitorul posesor este tinut singur la executare.

- cand obligatia de plata a fost stabilita de testator in sarcina unuia sau altuia dintre comostenitori.

- cand obligatia de plata este indivizibila fie prin natura ei, fie prin vointa partilor contractante.

7. SeparaŃia de patrimonii: noŃiune, condiŃii, caracterul individual al

privilegiului, efecte, stingerea privilegiului - pag. 519

Separatia de patrimonii este un privilegiu conferit de lege creditorilor succesiunii si legatarilor particulari prin care acestia obtin delimitarea bunurilor succesorale de acelea ale succesorilor in vederea indestularii din acestea cu preferinta fata de creditorii succesorilor.

Separatia de patrimonii poate fi ceruta de orice creditor al succesiunii, indiferent daca este privilegiat sau chirografar si indiferent daca are o creanta exigibila sau neexigibila. Mai pot cere separatia si legatarii particulari ale caror legate au ca obiect bunuri de gen sau obligatii de a face sau a nu face.

Separatia de patrimonii poate fi invocata atat pe cale directa, prin actiune, cat si pe cale indirecta.

Efectele separatiei de patrimonii da creditorilor succesorali si legatarilor separatisti dreptul de a fi platiti cu preferinta fata de creditorii mostenitorilor din pretul bunurilor succesorale cu privire la care s-a invocat separatia.

Capitolul III

Subiecte:

1. Transmisiunea posesiunii mostenirii - pag. 523

Numai descendentii si ascendentii au posesiunea de drept a mostenirii din momentul deschiderii succesiunii, ceilalti mostenitori legali sau testamentari trebuind sa ceara trimiterea in posesie. Posesiunea de drept a mostenirii poarta numele de sezina, iar mostenitorii care beneficiaza de ea sunt mostenitorii sezinari.

Din unghiul de vedere al posesiunii mostenirii, Codul civil face distinctie intre:

- mostenitorii legali sezinari.

- mostenitorii legali nesezinari, care trebuie sa ceara trimiterea in posesie.

- legatari, care obtin trimiterea in posesie prin cererea de predare a legatelor.

2. Dobândirea de drept a posesiunii mostenirii de catre mostenitorii legali

sezinari - pag. 524

Mostenitorii sezinari au drept posesiunea succesiunii din momentul mortii defunctului.Numai descendentii si ascendentii defunctului sunt mostenitori sezinari (art.653 alin.1 )deci numai rudele in linie dreapta , indiferent de gradul de rudenie sau clasa de mostenitori legali din care fac parte si indiferent ca sunt sau nu mostenitori rezervatari .

Calitatea de sezinar al rudelor in linie dreapta este conditionata de vocatia lor concreta la mostenire;cine nu mosteneste nu poate avea calitatea de sezinar.

Sezina are caracter individual si succesiv.

3. NoŃiunea de sezina - pag. 524

Sezina este beneficiul conferit de lege unor categorii de mostenitori legali ai defunctului (rude in linie dreapta) de a exercita actiunile care sanctioneaza drepturile aflate in patrimoniul succesoral fara a fi necesar ca in prealabil sa se faca o verificare si atestare notariala sau judecatoreasca a titlurilor de mostenitor.

4. Mostenitorii sezinari - pag. 524

Mostenitorii sezinari sunt descendentii si ascendentii defunctului, deci rudele in linie dreapta ale acestuia, indiferent daca rudenia rezulta din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.

76. Care dintre mostenitori se bucura de sezina?

a. descendentii

b. ascendentii privilegiati

c. colateralii privilegiati

d. sotul supravietuitor

a. a,b

b. c

c. d

d. b,c

5. Efectele sezinei - pag. 526

Efectele sezinei:

- mostenitorii care beneficiaza de sezina sunt in drept sa exercite toate actiunile patrimoniale ale defunctului (actiunea in revendicare, actiunea pentru plata pretului unui lucru vandut de defunct, actiunea pentru plata unei chirii).

- dreptul mostenitorului insezinat de a administra averea succesorala percepand fructele naturale si civile.

6. Dobândirea posesiunii mostenirii de catre mostenitorii nesezinari -

pag. 527

Potrivit articolului 653 alin 2 C.Civ mostenitorii nesezinari intra in posesiunea succesiunii numai cu permisiunea justitiei " (rudele colaterale si sotul supravietuitor al defunctului )

In prezent - intrarea in posesie se realizeaza pe calea procedurii succesorale notariale (necontencioase ) prin eliberarea certificatului de mostenitor de catre notarul public sesizat din circumscriptia teritoriala a judecatoriei de la locul deschiderii mostenirii .

Calea judecatoreasca se foloseste numai in cazul in care se nasc neintelegeri intre persoanele interesate . (art 68 , 78 si 83 din legea nr 36 /1995) .

Certificatul de mostenitor se elibereaza in baza hotararii judecatoresti ramase definitiva si irevocabila .

Pana la trimiterea in posesiunea mostenirii prin eliberarea certificatului de mostenitor ,nesezinarul nu poate exercita actiunile dobandite prin mostenire , adica nu poate fi urmarit in calitate de mostenitor si nici nu poate administra patrimoniul succesoral .

INSA ..trimiterea in posesiune nu afecteaza dobandirea drepturilor , care opereaza in virtutea legi din momentul deschiderii succesiunii , chiar si in cazul mostenirii testamentare.

PRIM URMARE : nesezinarul poate instraina bunurile mostenite inainte de de a fi pus in posesiune , deoarece exercita un drept al sau propriu si poate cere noatarului public luarea masurilor de conservare a bunurilor succesorale (art 70 ,71 din legea 36/1995 )

Tirmiterea in posesie produce aceleasi efecte ca si sezina legala si opereaza retroactiv pana in ziua deschiderii mostenirii , mostenitorul insezinat avand dreptul si la fructele bunurilor mostenite de la aceasta data.

NUMAI in cazul legatelor , legea prevede dobandirea fructelor de la o anumita data .

7. Intrarea în posesiune a mostenitorilor legali nesezinari - pag. 528

Intrarea in posesie a mostenitorilor legali nesezinari se face ,potrivit art. 653 alin.2 C.civ , cu permisiunea legii .

8. Executarea legatului cu titlu particular - pag. 532

Legatarii cu titlu particular intra in posesie din ziua in care solicita in justitie predarea legatului de la cei tinuti la executare sau din ziua in care predarea se face de buna-voie.

In caz de opunere la predare din partea persoanelor tinute la aceasta, legatarul particular are la dispozitie urmatoarele actiuni:

- o actiune in constatare, care se sxercita cand se afla in posesia bunului legat, dar i se contesta intr-un mod oarecare dreptul.

- o actiune personala intemeiata pe testament, cand obiectul legatului este un drept de creanta.

- o actiune ipotecara, care poarta asupra imobilelor succesorale si care garanteaza legatarilor ale caror legate au ca obiect o suma de bani executarea acestora.

- o actiune reala, care confera legatarilor particulari ale caror legate au ca obiect bunuri individual determinate dreptul de a exercita actiunea in revendicare.

Capitolul IV

Subiecte:

1. PetiŃia de ereditate: noŃiune, parŃile - pag. 534

Petitia de ereditate poate fi definita ca fiind actiunea prin care un mostenitor având

vocatie legala sau testamentara universala sau cu titlu universal solicita sa i se recunoasca aceasta calitate în scopul de a dobândi bunurile succesorale detinute de un tert care pretinde a fi el adevaratul mostenitor universal sau cu titlu universal al defunctului

Este actiunea prin care succesorul neposesor al bunurilor succesorale solicita in justitie ca posesorul acelor bunuri sa recunoasca calitatea sa de mostenitor legal sau testamentar cu vocatie universala sau cu titlu universal si sa ii predea bunurile succesorale pe care le detine, in tot sau in parte, in virtutea unui titlu aparent de mostenitor.

78. Cine poate avea calitatea de reclamant intr-o petitie de ereditate?

a. persoana care se pretinde legatar cu titlu particular

b. persoana care se pretinde legatar universal

c. persoana care se pretinde legatar cu titlu universal

d. orice persoana interesata

a. a,b

*b. b,c

c. a,b,c,d

d. a,c

2. Caractere juridice - pag. 536

Caractere juridice:

- este o actiune reala, deoarece se urmareste deposedarea mostenitorilor aparenti de bunurile succesorale.

- este o actiune divizibila.

1057 - este o actiune imprescriptibila, deoarece prin intermediul ei adevaratul mostenitor cere sa i se constate aceasta calitate si sa i se predea bunurile succesorale.

77. Care sunt caracterele juridice ale petitiei de ereditate?p93-Dan Chirica

a. este o actiune reala

b. este o actiune divizibila

c. este o actiune imprescriptibila

d. este o actiune prescriptibila

a. a,b

b. b,c

c. a,b,c,d

d. a,b,d

3. Dovada calitaŃii de mostenitor - pag. 537

Pentru ca actiunea in petitie de ereditate sa fie admisa este necesar ca reclamantul sa dovedeasca calitatea sa de mostenitor legal sau testamentar cu vocatie universala sau cu titlu universal la mostenire. Dovada titlului de mostenitor se poate face cu certificatul de mostenitor.

79. Certificatul de mostenitor cu privire la ce dace dovada deplina?

a. la calitatea de mostenitor

b. la cota ce revine fiecarui mostenitor

c. la bunurile ce se cuvin fiecarui mostenitor

d. la persoanele care au renuntat la succesiune

a. a,b

b. b,c

c. a,b,c,d

d. b,d

4. Efectele petiŃiei de ereditate - pag. 541

Daca actiunea în petitie de ereditate este admisa, recunoasterea titlului de mostenitor al

reclamantului produce efecte de la data deschiderii mostenirii

Efectele petitiei de ereditate:

- efectele in raporturile dintre adevaratul mostenitor si mostenitorul aparent .

Mostenitorul aparent are obligatia sa restituie reclamantului recunoscut ca adevarat mostenitor bunurile succesorale.

- efectele in raporturile dintre adevaratul proprietar si terti .

Daca mostenitorul aparent a incheiat acte de conservare si administrare cu tertii, acestea vor fi mentinute ca valabile, deoarece de ele profita adevaratul mostenitor.

TITLUL V - INDIVIZIUNEA SI ÎMPĂRłIREA MOSTENIRII

Capitolul I

Subiecte:

1. Indiviziunea succesorala - pag. 544

Daca la mostenire vin mai multe persoane cu vocatie universala, patrimoniul succesoral se va transmite la acestea in indiviziune, adica in stapanire comuna, afara de cazul in care defunctul a facut o imparteala de ascendent.

fiecare dintre mostenitori, conform vocatiei sale, are dreptul la o cota-parte ideala (matematica) din mostenire (1/2, 1/3, 1/4 etc.), iar nu la anumite bunuri din aceasta.

Daca are ca obiect un bun singular, individual se foloseste notiunea de proprietate comuna pe cote-parti (coproprietate), iar daca are ca obiect o universalitate de bunuri/patrimoniu, se foloseste notiunea de indiviziune. Proprietatea comuna pe cote parti este o modalitate a dreptului de proprietate, pe când indiviziunea este o modalitate a patrimoniului.

În ambele cazuri, fiecare titular are numai o cota-parte ideala si abstracta din drept, dreptul asupra cotei-parti ideale fiind un drept de proprietate individual, absolut si exclusiv al fiecarui coindivizar, nici unul dintre ei nefiind titular exclusiv asupra unui anumit bun sau asupra unei fractiuni materiale din bun, caci numai dreptul este fractionat, nu si bunul sau bunurile privite în materialitatea lor.

2. Pluralitate de titulari - pag. 546

Indiviziunea presupune o pluralitate de titulari ai dreptului de proprietate:

- mai multi mostenitori legali sau legatari universali sau cu titlu universal;

- un singur mostenitor cu vocatie universala în conditiile renuntarii la mostenire (sau a nedemnitatii succesorale) a sotului supravietuitor - mostenitorul ramâne în coproprietate cu sotul supravietuitor;

- legatul cu titlu particular având ca obiect proprietatea exclusiva a unui bun individual determinat nu creeaza starea de indiviziune;

Q: indiviziunea presupune o pluralitate de titulari, dar nu neaparat mai multi mostenitori cu vocatie universala.

3. Regimul juridic al indiviziunii succesorale - pag. 547

Codul civil nu stabileste reguli speciale referitoare la regimul juridic al indiviziunii

Este cârmuit de urmatoarele reguli:

1. fiecare coindivizar are un drept individual, absolut si exclusiv asupra cotei-parti ideale ce i se cuvine având ca obiect bunurile din indiviziune;

2. nici unul dintre coindivizari nu este titular exclusiv asupra vreunui bun sau bunurilor indivize, privite în materialitatea lor.

3. libera dispozitie asupra cotei parti ideale - fiecare coindivizar poate dispune liber si fara consimtamântul celorlalti de cota-parte ideala ce-i revine din indiviziune, dreptul fiind transmisibil inter vivos si mortis causa;

4. regula unanimitatii - în principiu, toate actele juridice referitoare la bunurile aflate în indiviziune, privite în materialitatea lor, trebuie sa fie facute cu acordul unanim al coindivizarilor;

5. imprescriptibilitatea dreptului de a cere iesirea din indiviziune.

81. Care este termenul in care se poate cere iesirea din indiviziune?

a. de 6 luni de la data deschiderii succesiunii

b. de 6 luni de la data eliberarii certificatului de mostenitor

c. este o actiune imprescriptibila

d. in termenul general de prescriptie

4. Principii - pag. 547

1. fiecare coindivizar are un drept individual, absolut si exclusiv asupra cotei-parti ideale ce i se cuvine având ca obiect bunurile din indiviziune;

2. nici unul dintre coindivizari nu este titular exclusiv asupra vreunui bun sau bunurilor indivize, privite în materialitatea lor.

5. Regula unanimitaŃii - pag. 548

- actele juridice referitoare la bunurile succesorale privite individual sunt guvernate de regula unanimitatii, conform careia acestea sunt valabile numai cu acordul tuturor coindivizionarilor.

Caracterul neorganizat al indiviziunii face ca cel mai neînsemnat act de administrare în privinta bunului sau patrimoniului indiviz sa nu poata fi adoptat decât cu acordul tuturor coindivizarilor, conform regulii unanimitatii.

În principiu, toate actele juridice referitoare la bunurile aflate în indiviziune, privite în materialitatea lor, trebuie sa fie facute cu acordul unanim al coindivizarilor:

(a) actele de dispozitie (înstrainare sau grevare) având ca obiect un bun indiviz trebuie sa fie încheiate cu consimtamântul tuturor coproprietarilor. Daca un coindivizar încheie singur actul de dispozitie, soarta actului depinde de rezultatul partajului, care produce efecte retroactive; actul va fi perfect valabil daca bunul este atribuit coindivizarului dispunator si desfiintat retroactiv în caz contrar. Regula unanimitatii se aplica consecvent si în privinta actiunii în revendicarea unui bun indiviz (considerata act de dispozitie si care va fi respinsa pentru lipsa calitatii procesuale active a reclamantului în cazul exercitarii ei de un singur coindivizar).

(b) actele de administrare si de conservare - în principiu se aplica regula unanimitatii, dar pentru a nu invalida acte juridice utile administrarii si conservarii patrimoniului succesoral, în practica au fost validate, pe temeiul gestiunii de afaceri sau a mandatului tacit, acte de conservare si administrare facute de un coindivizar, daca actul este folositor si nici unul dintre coproprietari nu s-a opus la efectuarea lui.

(c) stapânirea în fapt si folosinta materiala a bunurilor indivize poate fi exercitata de un coindivizar fara acordul celorlalti, cu conditia de a nu împiedica pe ceilalti în folosinta bunului si a nu aduce atingere drepturilor lor prin transformarea bunurilor indivize sau prin schimbarea destinatiei si a modului de utilizare;

(d) fructele bunurilor indivize se cuvin nu numai coindivizarului care are în folosinta materiala bunul, dar si celorlalti, proportional cu cota parte a fiecaruia.

6. Imprescriptibilitatea dreptului de a cere iesirea din indiviziune - pag. 549

Nimeni nu poate fi obligat a ramâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împarteala succesiunii, chiar când ar exista conventii sau prohibitii contrarii. (art.728 alin.1 C.civ.)

Împotriva cererii de partaj se poate opune:

- existenta unei conventii de partaj voluntar/prin buna-învoiala încheiata între coindivizari;

- prescriptia achizitiva, daca unul dintre coindivizari a exercitat asupra unor bunuri succesorale o posesie utila de 30 de ani pentru a uzucapa.

Coindivizarii pot conveni sa mentina starea de indiviziune pe termen de cel mult 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii conventiei la expirarea termenului (in nici un caz insa, prelungirea starii de indiviziune nu poate fi perpetua..) Daca conventia s-ar încheia pe timp nedeterminat va fi nula absolut, imprescriptibilitatea fiind socotita de ordine publica.

Clauza testamentara prin care s-ar impune ramânerea în indiviziune, fie si pe termen de numai 5 ani, este lovita de nulitate. Conventia în acest sens poate fi încheiata numai de coindivizari.

81. Care este termenul in care se poate cere iesirea din indiviziune?

a. de 6 luni de la data deschiderii succesiunii

b. de 6 luni de la data eliberarii certificatului de mostenitor

c. este o actiune imprescriptibila

d. in termenul general de prescriptie

85. Care este termenul pentru care coindivizarii pot hotarî sa ramâna in indiviziune?

a. termenul de trei ani

b. termenul de 5 ani

c. nu este admisibila o astfel de conventie

d. termenul de 6 luni de la data emiterii certificatului de succesor

Capitolul II

Subiecte:

1. ÎmparŃirea mostenirii: noŃiunea si condiŃiile fond ale împarŃirii - pag. 551

Notiune :

Imparteala este operatia juridica prin care se pune capat starii de coproprietate ori de indiviziune , in sensul ca bunul sau bunurile stapanite in comun pe cote-parti sunt impartite materialmente intre copartasi , fiecare dintre acestia devenind proprietar exclusiv asupra unui anume bun sau parti materiale de bun dintre cele ce formau obiectul coproprietatii ( Dr. civil, Dr. reale principale ,C.Barsan , pag. 176)

Imparteala este o operatiune juridica care pune capat starii de indiviziune(coproprietate) prin impartirea, in natura si/sau prin echivalent , a bunurilor aflate in indiviziune , avand ca efect inlocuirea cu efect retroactiv a cotei-parti ideale , indivize , asupra acestora , cu drepturi exclusive ale fiecaruia dintre coindivizari asupra unor bunuri(valori) determinate in materialitatea lor (Deak , pag. 494)

Este posibila realizarea partajului de folosinta pe cale judecatoreasca, daca partajarea este posibila în fapt fara vatamarea intereselor coproprietarilor si daca nici unul dintre ei nu cere iesirea din indiviziune (partajul proprietatii).

Partajul definitiv (de proprietate) , prin care se pune capat starii de indiviziune , indiferent de forma de realizare (prin buna invoiala sau pe cale judecatoreasca) , poate fi

-total (avand ca obiect intreaga masa indiviza )

- sau partial (avand ca obiect numai unul sau anumite bunuri succesorale , daca comostenitorii si-au manifestat vointa , expres sau tacit , de a ramane in indiviziune asupra restului bunurilor

In cazul in care sunt trei sau mai multi coindivizari , partajul poate fi partial si in raport de persoane , daca numai unul (unii) dintre ei cer despartirea partilor la care au dreptul , iar ceilalti inteleg sa ramana in indiviziune asupra bunurilor ramase dupa satisfacerea solicitantilor .

Partajul partial nu este admisibil daca toti indivizarii solicita iesirea din indiviziune , ori daca ei solicita partajul pentru toate bunurile indivize

Conditii de fond vizeaza

-calitatea persoanelor care il pot cere

- capacitatea lor de exercitiul

si , in mod exceptional , necesitatea unei autorizatii

83. Care este efectul juridic al impartelii mostenirii?p96

a. constitutiv

b. translativ

c. declarativ

2. Persoanele care pot cere împarŃirea - pag. 552

-coindivizari (mostenitorii legali , legatarii universali, legatarii cu titlu universal ; legatarul cu titlu particular numai daca legatul a avut ca obiect o cota-parte ideala asupra unui bun determinat )

-succesorii in drepturi ai coindivizarilor (cesionarii drepturilor succesorale prin acte între vii si succesorii lor mortis causa în caz de moarte a unui coindivizar prin retransmitere).

-creditorii personali ai coindivizarilor , pe calea actiunii oblice (fiind un drept patrimonial care nu este exclusiv personal).

-creditorii succesiunii , pe calea actiunii oblice

Indiferent de cine o cere, împarteala se poate efectua numai cu participarea tuturor coindivizarilor, sub sanctiunea nulitatii/inopozabilitatii actului de partaj, chiar daca s-ar fi "rezervat" bunuri coindivizarului lipsa.

82. Care sunt persoanele care pot cere imparteala mostenirii?

a. mostenitorii legali

b. mostenitorii universali

c. mostenitorii cu titlu universal

d. mostenitorul cu titlu particular

a. a,b

b. b,c

c. c,d

d. a,b,c,

2. Capacitatea de exerciŃiu necesara pentru a cere si a participa la împarŃire - pag. 554

Toti coindivizarii participanti la imparteala (inclusiv in cadrul procedurii succesorale notariale) trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu , iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa trebuie sa fie reprezentate /asistate de ocrotitorul legal , nefiind suficienta o incuviintare prealabila .

Autorizarea prealabila a autoritatii tutelare este necesara numai atunci când partajul se realizeaza prin buna-învoiala, fie si în cadrul procedurii succesorale notariale. În cazul partajului judiciar aceasta încuviintare nu mai este necesara, interesele incapabilului fiind ocrotite de instanta. În schimb, învoiala dintre parti, realizata în cursul judecatii (prin tranzactie judiciara), necesita autorizatie, fiind o împarteala prin buna învoiala, caci instanta nu mai judeca, verificând numai legalitatea întelegerii, ea alcatuind dispozitivul hotarârii de expedient.

In caz de contrarietate de interese intre ocrotitor si cel ocrotit este necesara numirea unui curator special.De asemenea , in cazul unei persoane disparute , se va numi un curator .Daca sunt mai multi incapabili cu interese contrarii se va numi cate un curator pentru fiecare .

Pentru partajul folosintei bunurilor indivize partile nu trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina , ci numai sa indeplineasca conditiile prevazute de lege pentru incheierea actelor de administrare .

3. AutorizaŃia - pag. 555

iesirea din indiviziune (prin buna invoiala sau pe cale judecatoreasca ) nu necesita o autorizatie prealabila

este necesara o autorizatie potrivit Legii 50/1996 (modificata)numai daca in masa succesorala se gasesc constructii , iar imparteala lor necesita modificari arhitectonice / in lipsa acesteia , lucrarea nu va putea fi executata sau desfiintata

hotararea instantei nu poate tine loc de autorizatie

iesirea din indiviziune cu statul sau unit. Adm-terit. Nu necesita autorizatie speciala , partajul facandu-se potrivit dreptului comun ( la partajarea bunurilor imobile trebuie sa participe sau sa fie reprezentat consiliul local sau judetean)

4. Obiectul împarŃirii succesorale - pag. 556

îl constituie, în principiu, numai bunurile asupra carora poarta drepturile reale ale defunctului transmise asupra mostenitorilor

Il constituie bunurile (drepturile) care intra in masa succesorala.

In categoria bunurilor care exista in patrimoniul defunctului la data deschiderii mostenirii intra drepturile reale cu privire la bunurile aflate in patrimoniul defunctului, cum ar fi: dreptul de proprietate, dreptul de superficie, dreptul de servitute, etc.

6. Bunurile care fac obiectul împarŃirii - pag. 556

Regula: obiectul împartelii îl constituie, în principiu, numai bunurile asupra carora poarta drepturile reale ale defunctului transmise asupra mostenitorilor.

Creantele defunctului si pasivul succesoral se divid între mostenitori proportional cu cota ereditara a fiecaruia, în schimb, drepturile reale se dobândesc de catre mostenitori în indiviziune, urmând sa fie atribuite prin împarteala, daca defunctul nu a facut o împarteala de ascendent.

Exceptii:

1. exista bunuri care, desi exista în patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii, nu sunt supuse partajului: bunurile individual determinate care formeaza obiectul unor legate cu titlu particular si care se dobândesc de catre legatar de la data deschiderii succesiunii; bunurile care, prin destinatia sau prin natura lor, nu sunt susceptibile de a fi împartite (amintirile de familie care ramân în indiviziune; servitutile si partile din imobile destinate folosintei în comun care fac obiectul dreptului de proprietate comuna fortata sau perpetua; dreptul real de folosinta asupra locurilor de înmormântare si lucrarilor funerare).

2. exista bunuri care formeaza obiectul împartelii, desi nu au facut parte din masa succesorala la data deschiderii mostenirii: bunurile care sunt aduse la masa succesorala ca efect al reductiunii liberalitatilor excesive sau ca efect al raportului donatiilor; bunurile care intra în masa succesorala în temeiul subrogatiei reale cu titlu universal; terenurile asupra carora se reconstituie dreptul de proprietate al defunctului în conditiile Legii 18/1991; fructele naturale, civile sau industriale produse de bunurile succesorale dupa data deschiderii mostenirii.

Bunurile care fac obiectul partajului desi nu exista la data deschiderii mostenirii:

- bunurile care intra in patrimoniul succesoral dupa deschiderea mostenirii ca urmare a subrogatiei reale cu titlu universal.

- bunurile care sunt aduse in masa succesorala ca efect al reductiunii liberalitatilor excesive.

- bunurile care sunt aduse in masa succesorala ca efect al raportului donatiilor.

- fructele naturale, civile si industriale produse de bunurile succesorale dupa data deschiderii succesiunii.

- imbunatatirile aduse de coindivizari bunurilor succesorale dupa data deschiderii succesiunii daca nu sunt atribuite celui care le-a facut.

- terenurile agricole asupra carora s-a reconstituit dreptul de proprietate al defunctului in conditiile Legii 18/1991.

Bunurile care desi exista in patrimoniul defunctului la data deschiderii mostenirii nu sunt supuse partajului:

- bunurile individual determinate sau creantele lasate de defunct cu titlu de legat particular.

- bunurile care prin natura sau destinatia lor nu sunt susceptibile de a fi impartite (amintirile de familie, diplomele, decoratiile, etc.).

7. Formele împarŃirii: enumerare - pag. 561

Potrivit legii, iesirea din indiviziune succesorala se poate realiza în doua forme: prin buna învoiala si pe cale judecatoreasca.

8. ÎmparŃirea pentru buna învoiala: condiŃii, modalitaŃi de împarŃire -

pag. 561

Imparteala prin buna invoiala se poate realiza atunci cand sunt prezenti toti coindivizarii si acestia au capacitatea deplina de exercitiu. Partajul voluntar nu se poate realiza in mod valabil decat dupa deschiderea succesiunii.

Conditii:

1. toti coindivizarii sa fie prezenti;

2. sa aiba capacitate de exercitiu deplina;

3. sa fie de acord cu realizarea împartelii pe aceasta cale;

4. sa fie de acord cu clauzele conventiei.

Conventia poate fi încheiata numai dupa deschiderea mostenirii, în caz contrar fiind nula absolut.

Se poate realiza fara îndeplinirea vreunei formalitati, deci în orice forma, inclusiv verbala, dovada ei urmând sa fie facuta potrivit dreptului comun, partile putând achiesa si la administrarea probei cu martori.

Cerinta formei autentice nu este aplicabila partajului nici atunci când ar avea ca obiect un teren, cu conditia ca terenul sa fie împartit între coindivizari sau atribuit unuia dintre ei. daca partajul terenului se realizeaza prin înstrainarea lui unui tert, atunci trebuie îndeplinita forma autentica sub sanctiunea nulitatii absolute.

Modalitati:

Coindivizarii pot împarti bunurile indivize "oricum ar voi": pe toate sau doar o parte, urmând ca restul sa fie împartit ulterior prin buna-învoiala sau pe cale judecatoreasca; în natura, prin atribuirea lor unora dintre coindivizari cu indemnizarea corespunzatoare a celorlalti; prin vânzarea bunurilor si împartirea pretului, inclusiv prin atribuirea nudei proprietati unora dintre mostenitori si uzufructul (eventual cu o sulta) celorlalti, fiind suficient ca prin învoiala lor sa înceteze starea de indiviziune a proprietatii.

9. ÎmparŃirea pe cale judecatoreasca: condiŃii, reguli de fond aplicabile -

pag. 563

Cazuri si conditii:

Împarteala se face pe cale judecatoreasca la cererea oricaruia dintre coindivizari, a creditorilor, în toate cazurile în care nu s-a realizat prin buna-învoiala (daca se dovedeste ca între parti a intervenit un act în sens de negotium, fie si verbal, de împarteala voluntara, cererea de partaj judiciar urmeaza sa fie respinsa ca inadmisibila).

Partajul judiciar este obligatoriu:

a) daca nu sunt prezenti (personal sau prin reprezentant) toti coindivizarii;

b) daca între coindivizari exista persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa si conditiile ocrotirii lor nu sunt realizate (de ex., autoritatea tutelara a refuzat încuviintare pentru partajul voluntar).

Cererea de partaj judiciar nu este conditionata de încercarea prealabila de împarteala prin buna-învoiala, oricare dintre coindivizari putându-se adresa direct justitiei.

Reguli de fond aplicabile:

1. În principiu, partajul judiciar urmeaza a se face în natura. La formarea loturilor:

- trebuie sa se dea fiecarei parti, pe cât posibil,m aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante, de aceeasi natura si valoare. Inegalitatea valorica a loturilor se compenseaza prin plata unor sume de bani, numite sulte.;

- loturile astfel formate urmeaza a fi trase la sorti sau atribuite;

- bunurile indivize sunt evaluate cu acordul coindivizarilor, iar în caz de neîntelegere prin expertiza;

- numarul loturilor care se formeaza este în functie de numarul coindivizarilor/tulpinilor.

2. Daca bunurile nu sunt partajabile în natura sau ar conduce la o farâmitare excesiva, împarteala se realizeaza prin atribuire coindivizarului celui mai îndreptatit, potrivit unor criterii precum:

- cota-parte mai mare;

- natura bunului si posibilitatea valorificarii mai eficiente economic;

- ocupatia coindivizarilor;

- folosirea bunului de catre unul dintre ei timp îndelungat;

- îmbunatatirile aduse bunului sau constructia realizata în timpul indiviziunii.

3. Daca bunurile/unele dintre ele nu se pot împarti în natura, iar atribuirea unuia dintre coindivizari nu apare justificata (nici unul nu doreste bunul sau toti îsi manifesta vointa în acest sens), urmeaza sa se procedeze, ca solutie extrema, la vânzare prin buna învoiala sau, în caz de neîntelegere, prin licitatie publica.

În orice caz, mentinerea starii de indiviziune prin atribuire de cote indivize asupra unor bunuri este inadmisibila.

84. Când este obligatorie împarteala mostenirii pe cale judecatoreasca?

a. daca la dezbaterea succesiunii nu sunt prezenti toti coindivizarii

b. daca intre coindivizari exista peroane lipsite de capacitate de exercitiu

c. daca in masa succesorala sunt cuprinse terenuri

d. daca coindivizarii nu au fost de acord cu împarteala prin buna-învoiala

a. a,b

b. c,d

c. a,b,d

10. Efectele împarŃirii: efectul declarativ, consecinŃe - pag. 567

- partajul succesoral are un caracter declarativ si nu translativ de drepturi. Fiecare coindivizar devine proprietar exclusiv al bunurilor ce i-au fost atribuite.

Caracterul declarativ al partajului face ca efectele sale sa urce pâna la data deschiderii

mostenirii, ceea ce înseamna ca retroactiveaza

Ca efect al partajului, dreptul asupra cotei ideale din masa bunurilor indivize devine un drept exclusiv asupra unui bun determinat în materialitatea lui, fiecare coindivizar devenind proprietarul exclusiv al bunurilor ce i-au fost atribuite, considerându-se ca a dobândit acele bunuri direct de la defunct din momentul deschiderii succesiunii si ca ceilalti coindivizari nu au fost proprietarii acelor bunuri.

Asadar, împarteala nu are caracter translativ, ci declarativ de drepturi si, ca atare, retroactiveaza pâna în momentul deschiderii mostenirii.

Consecinte:

1. Actele juridice (în special cele de dispozitie) referitoare la bunurile aflate în indiviziune, privite în materialitatea lor, încheiat de un coindivizar fara respectarea regulii unanimitatii, se vor consolida sau se vor desfiinta cu efect retroactiv, dupa cum bunul care formeaza obiectul actului juridic a fost atribuit sau nu copartasului contractant.(actele de dispozitie facute de un coindivizar inaintea partajului cu privire la un bun individual determinat din succesiune se desfiinteaza retroactiv in cazul in care bunul respectiv cade in lotul altui coindivizar.)

2. Partajul va fi opozabil fata de terti chiar daca nu se respecta regulile de publicitate imobiliara.(actul de partaj nu este supus inscrierii in registrele de publicitate imobiliara pentru a fi opozabil tertilor.)

3. Nefiind succesorul în drepturi al celorlalti, copartasul atributar nu poate cere rezolutiunea actului de împarteala potrivit dreptului comun în cazul neexecutarii obligatiilor rezultând din împarteala (ex., neplata sultei).

4. Efectul declarativ al partajului nu este o regula imperativa, coindivizarii putând hotarî, de exemplu, ca actul încheiat de unul dintre ei asupra unui bun în timpul indiviziunii sa ramâna valabil indiferent de beneficiarul atribuirii sau ca pentru neplata sultei se poate cere rezolutiunea actului de împarteala.

actul de partaj nu poate servi ca just titlu pentru uzucapiunea de 10-20 de ani.

83. Care este efectul juridic al împartelii mostenirii?

a. constitutiv

b. translativ

c. declarativ

11. ObligaŃia de garanŃie între copartasi: noŃiune, condiŃii, efecte - pag. 569

Coerezii sunt datori garanti unul catre altul despre tulburarile si evictiunile ce preced dintr-o cauza anterioara impartelii.

Conditii in care opereaza garantia:

- unul dintre coindivizari a suferit o tulburare sau evictiune.

- tulburarea sau evictiunea sa aiba o cauza anterioara partajului.

Cazuri in care garantia nu opereaza:

- atunci cand coindivizarii au stabilit aceasta printr-o clauza expresa, aratandu-se anume cazul de evictiune.

- atunci cand tulburarea sau evictiunea sunt imputabile coindivizarului care a suferit pierderea.

Efectele obligatiei de garantie daca tulburarea sau evictiunea s-a produs, fiecare coindivizar este obligat sa indemnizeze pe cel pagubit, in proportie cu partea ce ii revine din mostenire, la valoarea bunului din momentul evictiunii.

Desi partajul nu produce efecte translative si deci copartasii nu sunt succesori în drepturi unii fata de altii, totusi împarteala da nastere unei obligatii de garantie în sarcina lor, asemanator actelor translative cu titlu oneros, daca unul dintre ei sufera o pierdere din cauza unor tulburari sau evictiuni, produse dupa împarteala, dar din cauze anterioare partajului.

Conditii:

a) unul dintre copartasi a suferit o tulburare în exercitarea prerogativelor de proprietar: tulburarea (evictiunea) trebuie sa fie de drept, pentru simpla tulburare de fapt, cel în cauza putându-se apara singur prin actiunea posesorie. Daca tulburarea ar proveni de la un copartas se poate invoca exceptia de garantie (ca si în cazul vânzarii);

b) tulburarea sau evictiunea sa aiba o cauza anterioara partajului;

c) tulburarea sau evictiunea sa nu fie imputabila copartasului care a suferit pierderea;

d) obligatia de garantie sa nu fi fost înlaturata printr-o clauza de negarantie stipulata în actul de împarteala.

Efecte:

Daca sunt îndeplinite conditiile si tulburarea/evictiunea s-a produs, fiecare copartas este obligat, în proportie cu partea lui ereditara, a despagubi pe copartas pentru paguba suferita.

Actiunea în garantie pentru evictiune se prescrie în termenul general de prescriptie, iar pentru vicii ascunse în 6 luni, în cazul în care viciile nu au fost ascunse cu viclenie (în acest din urma caz, tot 3 ani). În caz de evictiune, termenul curge de la data producerii ei, iar în cazul viciilor ascunse de la data descoperirii lor, însa cel mai târziu la împlinirea unui an de la predarea lucrului de orice natura, cu exceptia constructiilor, iar în cazul constructiilor cel mai târziu de la împlinirea a trei ani de la predare.

Creanta rezultând din garantia împartelii se bucura de privilegiul copartasului.

12. DesfiinŃarea împarŃirii: nulitatea relativa, nulitatea absoluta, efectele

desfiinŃarii - pag. 572

In cazul in care imparteala mostenirii se face cu incalcarea legii, ea este supusa desfiintarii. impartelile pot fi desfiintate pentru violenta sau dol. Partajul este nul absolut daca s-a facut cu participarea unei persoane straine de mostenire ori daca s-a facut cu omiterea unui mostenitor. Un alt caz de desfiintare a partajului este pentru lipsa capacitatii depline de exercitiu a unuia sau altuia dintre copartasi.

Efectele desfiintarii impartelii renaste starea de indiviziune cu efect retroactiv da la data partajului, ca si cand acesta nu ar fi avut loc. Coindivizarii trebuie sa inapoieze masei succesorale indivize bunurile pe care le-au primit in temeiul partajului impreuna cu fructele culese.

Nulitatea relativa poate fi invocata pentru:

- violenta;

- dol;

- eroare - referitor la eroarea ca viciu de consimtamânt, ea nu a fost mentionata de legiuitor aici pentru ca cel în cauza are la dispozitie alte actiuni (actiunea în garantie, petitia de ereditate), dar daca conditiile acestor actiuni speciale nu sunt îndeplinite, este posibila anularea pentru viciul erorii, potrivit dreptului comun;

- nerespectarea conditiilor de ocrotire a persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa.

Nulitatea relativa pentru vicii de consimtamânt sau pentru incapacitate poate fi acoperita prin ratificarea expresa sau tacita a împartelii, potrivit dreptului comun.

Nulitatea absoluta - în principiu, potrivit dreptului comun, actul de partaj va fi nul absolut daca s-a încheiat cu violarea unor norme imperative (privitoare la cauza sau obiect ilicit, imoral).

Efecte:

Anularea sau declararea nulitatii actului de împarteala produce efecte retroactive (de la data partajului) cu consecinta renasterii starii de indiviziune: copartasii vor fi obligati sa înapoieze în masa indiviza bunurile împreuna cu fructele, de la data împartelii daca nulitatea este absoluta, iar daca nulitatea este relativa, de la data cererii în anulare.

Actele de înstrainare sau de constituire de drepturi reale în favoarea tertilor, consimtite de copartasi dupa data partajului si pâna al desfiintarea acestuia, se desfiinteaza si ele cu efect retroactiv, daca tertul:

- nu se va apara cu art.1909 în cazul mobilelor;

- nu va invoca uzucapiunea de 10-20 ani în cazul imobilelor sau

- nu se va apara cu teoria mostenitorului aparent.

În cazurile în care actul se mentine, copartasul va fi obligat la restituire prin echivalent banesc, dupa cum a fost de buna sau de rea-credinta.

13. Drepturile creditorilor cu privire la împarŃire - pag. 574

--Opozitia la partaj - mijloc specific de aparare a intereselor creditorilor coindivizarilor-da dreptul doar de a participa la operatiunile de partaj(amiabil sau judiciar)

--Dreptul comun ofera creditorilor fraudati prin încheiera unor acte juridice de catre

debitorul lor posibilitatea de a reactiona pe cale actiunii pauliene (art. 974 C. civ.).

--În lipsa opozitiei, creditorii nu pot exercita actiunea pauliana, chiar daca partajul s-a

facut în frauda lor.

În materie de împarteala, legiuitorul a consacrat o modalitate juridica speciala de prevenire a fraudelor pe care copartasii le-ar putea savârsi în dauna creditorilor lor (în locul actiunii pauliene/revocatorii din dreptul comun): dreptul de opozitie.

14. Dreptul de opoziŃie - pag. 574

În locul actiunii pauliene (revocatorii) cu care se sanctioneaza în dreptul comun actele viclene (frauduloase) savârsite de debitor în prejudiciul drepturilor creditorilor, în materie de împarteala creditorii unui coindivizar, "ca nu cumva împarteala sa se faca cu viclenie în vatamarea drepturilor sale, poate pretinde sa fie prezent la împarteala; nu poate însa sa atace o împarteala savârsita, afara numai de s-a facut în lipsa sa si fara sa se tina seama de opozitia sa".

15. Exercitarea dreptului de opoziŃie - pag. 575

Cât timp împarteala nu s-a definitivat, creditorii oricaruia dintre copartasi îsi poate manifesta intentia de a lua parte la operatiile de împarteala, indiferent ca se efectueaza prin buna-învoiala sau pe cale judecatoreasca. Dreptul de opozitie/interventie se poate exercita printr-o declaratie formala în acest sens, dar si prin orice alt act adus la cunostinta copartasilor din care reiese neîndoielnic vointa sa de a participa la partaj.

16. Efectele opoziŃiei - pag. 575

1. coindivizarii trebuie sa convoace pe creditorii opozanti sa asiste la partaj

2. indisponibilizarea drepturilor succesorale ale debitorului

1. Copartasii sunt obligati sa-l cheme pe creditorul oponent sa participe la operatiunile de împarteala. Daca creditorul nu a fost chemat (citat) la împarteala, o poate ataca pe calea actiunii pauliene, frauda copartasilor prezumându-se.

2. Creditorul oponent are dreptul sa supravegheze regularitatea operatiunilor de împarteala, dar nu poate pretinde ca împarteala sa se faca potrivit intereselor sale.

3. Opozitia valoreaza poprire, bunurile succesorale care cad în lotul copartasului debitor devenind indisponibile. Altfel spus, el nu poate încasa sumele ce i se cuvin din mostenire si nu poate dispune de bunurile ce i-au fost atribuite.

În cazul pluralitatii de creditori, opozitia facuta de unul dintre ei produce efecte numai în favoarea creditorului oponent, afara numai daca creanta este solidara (solidaritate activa - creditorul oponent reprezentând pe ceilalti creditori solidari) sau daca obligatia este indivizibila.

Capitolul III

Subiecte:

1. ÎmparŃirea de ascendent: noŃiune, natura juridica - pag. 577

Notiune:

Partajul de ascendent poate fi definit drept un act juridic intre vii (donatie) sau pentru cauza de moarte (testament) prin care ascendentul imparte intre toti descendentii sai cu vocatie succesorala la deschiderea mostenirii bunurile sale- in tot sau in parte- aceste bunuri fiind dobandite de catre acestia divizat, in mod individual, iar nu in cote parti ideale, ce caracterizeaza starea de indiviziune.

Legea permite ca ascendentul sa-si împarta (prin donatie sau testament) bunurile sale între descendenti preîntâmpinând nasterea starii de indiviziune la decesul sau.

Este un act juridic între vii (donatie) sau pentru cauza de moarte (testament) prin care ascendentul împarte între toti descendentii sai cu vocatie succesorala la deschiderea mostenirii bunurile sale - în tot sau în parte - aceste bunuri fiind dobândite de catre acestia divizat, în mod individual, iar nu în cote-parti ideale (în indiviziune).

Natura juridica:

Împarteala de ascendent este un act juridic mixt:

- pe de o parte, ea reprezinta o donatie sau o dispozitie testamentara;

- pe de alta parte, un act de împarteala, dar de natura speciala întrucât nu este menit sa puna capat unei stari de indiviziune, ci dimpotriva, preîntâmpina nasterea unei astfel de stari.

- Natura juridica: act juridic mixt.

Fiind un act juridic mixt, imparteala de ascendant trebuie sa fie realizata cu respectarea atat a regulilor care guverneaza donatiile sau dispozitiile testamentare, dupa caz, cat si a normelor privitoare la imparteala in general si imparteala de ascendant in special.

-este un act juridic solemn,prin care o pers isi imparte averea-in totalitate sau in numai in parte intre mostenitorii sai din clasa descendentilor(Art. 794-Tatal, mama si ceilalti ascendenti pot face imparteala bunurilor lor intre fii si ceilalti descendenti. )

-poate fi facuta in doua feluri:act juridic intre vii(donatie) sau printr-un act juridic pentru cauza de moarte, adica in forma unei impartelii testamentare(art.795-Aceasta imparteala se poate face prin acte intre vii, sau prin testament cu formele, conditiile si regulile prescrise pentru donatiuni intre vii si pentru testamente.

Imparteala facuta prin acte intre vii nu poate avea de obiect decit bunurile prezente. )

2. CondiŃii de valabilitate a împarŃiri de ascendent - pag. 578

Fiind un act mixt, ea trebuie sa fie realizata cu respectarea atât a regulilor care guverneaza donatiile sau dispozitiile testamentare, dupa caz, cât si a normelor privitoare la împarteala în general si împarteala de ascendent în special.

Vizeaza conditiile de forma si conditiile de fond (conditii de fond de drept comun - capacitate, consimtamânt, obiect, cauza - si conditii de fond speciale - persoanele care pot face si între care se face aceasta împarteala, obiectul ei si modul de partajare a bunurilor).

Potrivit art.795 C.civ. , imparteala de ascendent se face , sub sanctiunea nulitatii absolute , numai cu respectarea regulilor de forma prevazute de lege pentru donatii si testamente

Imparteala-donatie imobiliara facuta prin inzestrari la incheierea casatoriei este nula in lipsa formei autentice

Partajul de ascendent prin act intre vii incheiat cu nerespectarea formei autentice este nul daca nu intruneste nici conditiile de validitate ale unui testament olograf

Imparteala testamentara va fi nula si daca testamentul este conjunctiv

In cazul bunurilor comune ale sotilor , imparteala donatie conjunctiva este singura posibila prin acte intre vii .

Dupa deschiderea mostenirii , nulitatea donatiei sau testamentului pentru vicii de forma poate fi acoperita in conditiile art. 1167 alin.3 C.civ.

-este necesar sa cuprinda toti copiii in viata ai dispunatorului precum si pe descendentii copiilor predecedati,iar imparteala sa se faca fara incalcarea rezervei[art.797 c.civ-Este nula imparteala in care nu s-au cuprins toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor premuriti (precedati).Actiunea de nulitate se poate exercita de toti erezii fara distinctie]

3. CondiŃii de forma: reguli - pag. 578

Partajul de ascendent trebuie facut cu respectarea conditiilor de forma prevazute de lege pentru donatii si testamente. Nerespectarea acestei conditii atrage nulitatea absoluta a partajului.

Împarteala de ascendent se poate face, sub sanctiunea nulitatii absolute, numai cu respectarea regulilor de forma prevazute de lege pentru donatii si testamente:

- partajul se ascendent prin act între vii încheiat cu nerespectarea formei autentice este nul daca nu întruneste nici conditiile de validitate ale testamentului olograf (scris, semnat si datat de mâna testatorului);

- împarteala testamentara va fi nula daca testamentul este conjunctiv;

- împarteala-donatie imobiliara facuta prin înzestrari la încheierea casatoriei este nula în lipsa formei autentice;

- împarteala-donatie conjunctiva este valabila daca a fost facuta în folosul descendentilor comuni;

- în cazul bunurilor comune ale sotilor împarteala-donatie conjunctiva este singura posibila prin acte între vii.

4. CondiŃii de fond - pag. 579

Persoanele care pot face partajul de ascendent poate fi facut doar de tatal, mama sau ceilalti ascendenti (bunuci, strabunici) ai mostenitorilor, iar nu si de alte rude ale acestora, cum ar fi colateralii.

Persoanele intre care se poate face partajul de ascendent se face intre copii si ceilalti descendenti ai defunctului cu vocatie efectiva la mostenirea acestuia. Este indiferent daca rudenia in linie descendenta rezulta din casatorie, dinafara casatoriei, din rudenia fireasca sau din adoptie.

Obiectul impartelii il poate forma toate bunurile succesorale sau numai o parte a acestora. Bunurile care nu sunt cuprinse in actul de partaj se vor imparti conform dreptului comun.

Modul de efectuare a partajului partajul trebuie sa intruneasca urmatoarele cerinte:

- trebuie sa fie efectiv, adica ascendentul sa atribuie bunurile succesorale descendentilor si nu doar sa prevada ce cota ideala revine fiecaruia.

- trebuie sa se asigure respectarea rezerveu succesorale a fiecarui descendent, caci in caz contrar cel lezat are dreptul sa introduca actiune in reductiune.

Imparteala de ascendent trebuie sa indeplineasca conditiile de fond de drept comun:

-capacitate

-consimtamant

-obiect , etc., prevazute de lege pentru validitatea donatiilor, respectiv a dispozitiilor testamentare, dupa caz .

1. conditii de fond generale - împarteala de ascendent trebuie sa îndeplineasca conditiile de fond prevazute de lege pentru validitatea donatiilor, respectiv a dispozitiilor testamentare, dupa caz (capacitate, consimtamânt, obiect si cauza).

2. conditii de fond speciale:

a) persoanele îndreptatite a face împarteala de ascendent (numai parintii si ceilalti ascendenti pot sa-si împarta bunurile pe aceasta cale între descendentii lor, nu si rudele colaterale si strainii);

b) persoanele între care se face împarteala (vezi 5);

c) obiectul împartelii (vezi 6);

d) conditiile împartelii propriu-zise/modul de partajare a bunurilor (vezi 7).

5. Persoanele între care se face împarŃeala - pag. 579

Se poate face numai între descendentii dispunatorului din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.

Împarteala prin donatie conjunctiva se poate face numai între descendentii comuni.

Descendentii între care se face împarteala trebuie sa aiba vocatie succesorala concreta, în nume propriu sau prin reprezentare, sa nu fie nedemni si sa fi acceptat mostenirea expres sau tacit.

Sub sanctiunea nulitatii absolute, împarteala de ascendent trebuie sa cuprinda pe toti descendentii care vin efectiv la mostenire, în nume propriu sau prin reprezentare. Actiunea în nulitatea împartelii pentru omisiunea unui descendent poate fi introdusa de oricare mostenitor.

Omisiunea sotului supravietuitor din partajul de ascendent nu atrage nulitatea împartelii. Mai mult decât atât, includerea sotului în actul de împarteala nu valoreaza partaj de ascendent cu efectele ce-i sunt specifice; bunurile ce i-au fost repartizate (împartite) vor fi dobândite de sotul supravietuitor potrivit dreptului comun, ca legate, respectiv donatie între soti.

6. Obiectul împarŃirii - pag. 581

Partajul testamentar poate avea ca obiect toate bunurile ce ascendentul a lasat la moartea sa sau numai o parte dintre acestea.

Nu poate avea ca obiect decât bunurile prezente, nu si cele viitoare ale dispunatorului, sub sanctiunea nulitatii partiale (în privinta bunurilor viitoare).

Bunurile care nu au fost cuprinse în împarteala de ascendent se vor mosteni în indiviziune si se vor partaja potrivit dreptului comun.

Bunurile trebuie sa apartina în mod exclusiv ascendentului dispunator.

7. CondiŃiile împarŃirii propriu-zise - pag. 582

Împarteala de ascendent trebuie:

- sa fie efectiva, în sensul de a diviza material bunurile, iar nu numai a indica cote-parti cuvenite descendentilor;

- sa fie facuta cu respectarea "partii legitime" (rezerva succesorala) a fiecarui descendent, cel vatamat în dreptul la rezerva putând ataca împarteala prin actiunea în reductiune.

Daca alaturi de descendentii între care s-a facut împarteala de ascendent, la mostenire este chemat si sotul supravietuitor, trebuie sa-i fie asigurata rezerva succesorala.

8. Efectele împarŃirii de ascendent- donaŃie - pag. 583

Efectele partajului realizat prin donatie

Efectele intre momentul donatiei si momentul deschiderii succesiunii

A. Raporturile de donatie dintre ascendentul-donator si descendentii-donatari se caracterizeaza prin:

- transferul dreptului de proprietate de la ascendent la descendenti pe data partajului, acestia putand sa dispuna liber de bunurile ce le-au fost atribuite.

- descendentii, fiind dobanditori cu titlu particular, nu au obligatia de a plati datoriile ascendentului, afara de cazul in care aceasta obligatie le-a fost impusa ca sarcina a donatiei.

1190 - creditorii ascendentului-donator pot ataca donatia cu actiune pauliana in conditiile din dreptul comun.

1191 - valoarea donatiei va trebui sa fie reunita fictiv la nivelul net al succesiunii pentru calculul cotitatii disponibile.

- donatia poate fi revocata pentru neindeplinirea sarcinilor sau pentru ingratitudine.

B. Raporturile dintre descendentii-donatari sunt raporturi specifice intre copartasi, adica

persoanele intre care s-a realizat un partaj. in consecinta:

- descendentul evins are actiune in garantie impotriva celorlalti pentru a suporta in mod proportional evictiunea.

- daca prin actul de partaj s-a stipulat plata unei sulte, aceasta este garantata ca un privilegiu asupra imobilelor impartite de ascendent.

Efectele dupa deschiderea succesiunii

Descendentii care accepta mostenirea:

- pastreaza fiecare ceea ce a primit de la defunct prin donatie.

- vor fi tinuti de sarcinile si datoriile succesiunii.

- in cazul in care rezerva succesorala a unui descendent este incalcata, acesta are dreptul de a cere reductiunea loturilor descendentilor avantajati de defunct.

- descendentii-donatari nu sunt obligati la raport intrucat au fost gratificati printr-un act care constituie si o lichidare anticipata a mostenirii.

Descendentii care renunta la mostenire pot pastra donatia in limitele cotitatii disponibile

Efectele înainte de deschiderea mostenirii

Între ascendentul donator si descendentii sai donatari se nasc raporturi specifice contractului de donatie potrivit dreptului comun:

donatarii vor dobândi în mod irevocabil, de la data încheierii contractului, drepturile care formeaza obiectul lui, putând dispune liber de bunurile ce le-au fost atribuite, fara sa mai astepte deschiderea succesiunii;

în cazul imobilelor, pentru opozabilitatea contractului fata de terti, va fi necesara respectarea formelor de publicitate imobiliara;

donatia va fi revocabila pentru neexecutarea sarcinilor stipulate si pentru ingratitudine;

creditorii ascendentului vor putea ataca donatia prin actiune pauliana.

Între descendenti (care dobândesc unii fata de altii calitatea de copartasi) apar raporturi nascute din împarteala:

copartasul evins se bucura de actiunea în garantie împotriva celorlalti, inclusiv de privilegiul imobiliar corespunzator;

în caz de neexecutare a obligatiilor rezultând din împarteala nu se poate cere rezolutiunea actului de împarteala, afara numai daca s-a prevazut contrariul în actul de împarteala.

Efectele dupa deschiderea mostenirii

Din momentul deschiderii mostenirii, descendentii-donatari devin succesibili, dar pastreaza si calitatea de donatari.

În calitate de succesibili, ei se bucura de dreptul de optiune succesorala; cei care accepta mostenirea si îndeplinesc conditiile pentru a mosteni (nu sunt nedemni si au capacitate succesorala):

- raspund de pasivul mostenirii, proportional cu cota ereditara a fiecaruia;

- dobândesc mostenirea divizata, ceea ce înseamna ca fiecare pastreaza bunurile primite donatie. Bunurile care nu au facut obiectul împartelii de ascendent vor fi dobândite în indiviziune;

- pot intenta actiunea în reductiunea liberalitatilor excesive daca rezerva a fost încalcata;

- nu pot cere raportul donatiilor, pentru ca raportul ar echivala cu anularea împartelii facute de ascendentul defunct;

- descendentul donatar care nu poate sau nu vrea sa vina la mostenire pastreaza bunurile primite donatie potrivit dreptului comun: fiind strain de mostenire, el va putea pastra bunurile donate numai în limitele cotitatii disponibile.

9. Efectele împarŃirii testamentare - pag. 585

--partajului realizat prin testament nu produce efecte decat la data deschiderii succesiunii. intre mostenitorii ascendentului care a facut partajul pe cale testamentara nu subzista nici un moment starea de indiviziune cu privire la bunurile cuprinse in testament, acestea transmitandu-li-se in mod individual in deplina proprietate conform vointei defunctului. Descendentii nemultumiti de partaj nu pot renunta la testament si sa pretinda o alta impartire, ei ori accepta mostenirea si se supun vointei defunctului in privinta partajului, ori renunta la mostenire si nu mai primesc nimic din aceasta.

Efectele înainte de deschiderea mostenirii

Fiind o dispozitie mortis causa, împarteala testamentara nu produce nici un efect cât timp ascendentul traieste.

Efectele dupa deschiderea mostenirii

În temeiul împartelii testamentare de ascendent, descendentii dobândesc bunurile atribuite în stare divizata, din chiar momentul deschiderii mostenirii, potrivit vointei testatorului.

Îsi pot exercita dreptul de optiune succesorala fie acceptând mostenirea astfel cum le-a fost transmisa (împartita), fie renuntând la ea.

Între descendenti apar raporturi nascute din împarteala:

copartasul evins se bucura de actiunea în garantie împotriva celorlalti, inclusiv de privilegiul imobiliar corespunzator;

în caz de neexecutare a obligatiilor rezultând din împarteala nu se poate cere rezolutiunea actului de împarteala, afara numai daca s-a prevazut contrariul în actul de împarteala;

bunurile care nu au facut obiectul împartelii de ascendent vor fi dobândite în indiviziune.

10. Ineficacitatea împarŃirii de ascendent - pag. 587

Împarteala de ascendent este ineficace datorita unor cauze de drept comun:

- de nulitate relativa sau de nulitate absoluta,

- de caducitate,

- pentru culpa donatarului descendent,

- revocare pentru neexecutarea sarcinii sau pentru ingratitudine;

- revocare prin actiune pauliana.

Împarteala de ascendent este ineficace datorita unor cauze speciale:

- omisiunea unui descendent chemat efectiv la mostenire;

- atingerea rezervei succesorale a unuia dintre descendenti.

11. Cauze de ineficacitate de drept comun - pag. 587

Partajul de ascendent poate deveni ineficace potrivit dreptului comun, din cauza anularii (pentru incapacitate sau vicii de consimtamânt) ori din cauza nulitatii absolute (de exemplu, pentru nerespectarea formei solemne a actului de împarteala).

Împarteala testamentara poate fi ineficace si din cauze care, potrivit legii, atrag caducitatea, în masura în care, în aceasta materie, nu opereaza reguli speciale.

Donatia prin care s-a realizat împarteala poate deveni ineficace în privinta descendentului culpabil si prin revocare pentru neexecutarea sarcinii sau pentru ingratitudine.

Iar creditorii ascendentului donator pot cere revocarea actului de împarteala-donatie prin actiunea pauliana.

12. Cauze de ineficacitate speciale - pag.587

Împarteala de ascendent este nula pentru omisiunea unui descendent chemat efectiv la mostenire.

În cazul în care prin împarteala sau alte acte s-a adus atingere rezervei succesorale, descendentul vatamat poate ataca împarteala cu actiunea în reductiune, care are drept efect, în aceasta materie, "rectificarea împartelii", adica reîntregirea rezervei prin micsorarea loturilor copartasilor avantajati.

În caz de împarteala-donatie conjunctiva (facuta de soti între descendentii lor) se considera ca actiunile în reductiune sau anulare se pot exercita numai dupa decesul sotului supravietuitor. Dupa parerea noastra, aceasta solutie este discutabila. Nu excludem posibilitatea invocarii nulitatii pentru omisiunea unui descendent la deschiderea primei mosteniri, iar daca rezerva a fost atinsa credem ca descendentul vatamat ar putea cere reîntregirea rezervei tot de la aceasta data, rezerva sa fiind calculata în raport de patrimoniul ascendentului decedat. Mostenirea se deschide si drepturile succesorale (dreptul de optiune succesorala, dreptul la rezerva etc.) se nasc la moartea fiecarui ascendent. Textele legale nu justifica "amânarea" deschiderii, mostenirii si a nasterii dreptului la rezerva succesorala.

Subiectele au fost elaborate consultând manualul "Tratat de drept

succesoral", autor, Prof.nuiv. dr. Francisc DEAK.

Document Info

Accesari: 6600
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare