UNIVERSITATEA HYPERION BUCURESTI
FACULTATEA DE DREPT
REFERAT
TEMA
DREPTUL SECURITATII SOCIALE
STUDENT ANUL III DREPT -I.D.
BIBLIOGRAFIE :
DREPTUL SECURITATII SOCIALE
CURS UNIVERSITAR
IMPORTANTA DREPTULUI SECURITATII SOCIALE
Securitatea sociala este un ansamblu de norme juridice care reglementeza aceasta activitate, masurile de protectie,specificul lor, beneficiarii acestora. Normele juridice care reglementaza relatiile de securitate sociala formeaza ramura de drept , cunoscuta in lume de dreptul securitatii sociale.
Dreptul securitatii sociale s-a desprins din dreptul muncii pentru a deveni o disciplina autonoma, o noua ramura de drept, apartinand dreptului public si nu dreptului privat.
Dreptul securitatii sociale este definit ca acea ramura autonoma a sistemului dreptului alcatuita din ansamblul normelor juridice care reglementeaza atat relatiile de asigurari sociale , cat si pe cele de asistenta sociala.
UTILIZAREA SI ADMINISTRAREA FONDULUI NATIONAL UNIC DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE.
Veniturile fondului se utilizeaza pentru :
- cheltuieli de administrare , functio 111c25b nare si de capital in limita a max. 3 % din sumele colectate. Prin legi bugetare se poate depasii limita de 3 % ;
- fondul de rezerva in cota de 1 % din sumele constituite anual la nivelul CNAS.Veniturie fondului se utilizeaza si pentru plata indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate.
Veniturie fondului nu pot fi utilizate pentru :
investitii pentru construire si consolidare de unitati sanitare ;
achzitionarea aparaturii medicale de la nivelul si conditiile stabilite prin hotarare a guvernului.
masuri profilactide si tratamente instituite obligatoriu prin norme legale.Cheltuielile se suporta de la bugetul de stat.
Bugetul fondului se aproba de Parlament, la propunerea guvernului, ca anexa la legea bugetului de stat. Sumele ramase neutilizate la finele fiecarui an se vireaza in contul CNSAC. Fondul de rezerva ramas neutilizat la finele anului se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie, utilizarea lui stabilindu-se prin legi bugetare anuale. Disponibilitatile temporare ale fondului, precum si disponibilitatile fondului de rezerva se pastreza la trezoreria statului si sunt purtatoare de dobanda.
CONSTITUIREA CASELOR DE ASIGURARI SOCILAE
CNAS este institutie publica , autonoma, de interes national, cu personalitate juridica, care administreza si gestioneaza sistemul de asigurari sociale de sanatate.
Obiectul de activitate este asigurarea functionarii unitare si coordonate a sistemului de asigurari sociale de sanatate din tara noastra si are in subordine casele de asigurari de sanatate judetene, Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti, Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Lucrarilor Publice, Transportului si locuintei, Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresi.
CONCEDIILE SI INDEMNIZATIILE DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE.
Drepturile de asigurari sociale, sunt reglementate de O.U.G. nr.148/2005, privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului si O.U.G.nr. 158/2005 concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, care prevad ca asiguratii au dreptul :
concediu si indemnizatie pentru crestrea copilului ;
concediu si indemnizatie pentru maternitate ;
concediu si indemnizatie pentru imgrijirea copilului bolnav ;
ajutor de deces.
Asiguratii au dreptul pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in tara la concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate daca :
desfasoara activitati in functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti , desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau pe baza raportului de serviciu ;
beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj.
De aceleasi drepturi beneficiaza si persoanele care nu se afla in una din situatiile de mai sus, dar sunt :
- administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management ;
- membrii ai asociatiilor familiale ;
- asociatii, comanditari sau actionari ;
- persoanele care incheie un contract de asigurari sociale pentru concedii si indemnizatii pentru maternitate, ingrijirea copilului , in conditiile in care au incerput stadiul de cotizare pana la data de 01.01.2006.
Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor este de o luna relizata in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical.
COTRIBUTIA DE ASIGURARI PENTRU ACIDENTELE DE MUNCA SI BOLI PROFESIONALE.
Datoreaza contributii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale urmatorii :
a) asiguratii - din urmatoarele situatii: asociat unic, asociati, comanditari sau actionari, administratori sau manageri, membri ai asociatiilor familiare , persoanele care desfasoara activitati independente propietarii de bunuri , arendasii de suprafete agricole si forestiere, membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura, alte persoane interesate care isi desfasoara activitatea pe baza altor raporturi juridice decat cele mentionate anterior.
b) Angajatorii pentru persoanele asigurate obligatoriu, cetatenii straini sau apatrizii care presteaza munca la angajatori romani, pe perioada cat au domiciliul in Romania.
Contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, in cazul somerilor, se suporta integral din bugetul asigurarilor pentru somaj se datoreaza pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor si se stabileste in cota de 1 % aplicata asupra cuantumurilor drepturilor acordate pe perioada respectiva. Prin exceptie angajatorii nu datoreaza contributii pentru ucenici, elevi si studenti pe toata durata practicii profesionale.
Contributiile se stabilesc in functie de tarife si clase de risc.
Tarifele de risc se determina pentru fiecare sector de activitate in parte.
In cadrul tarifelor de risc diferenta pe categorii de activitati se realizeaza prin clase de risc. Tarifele si clasele de risc se revizuiesc o data la 4 ani.
Baza lunara de calcul la care angajatorul datoreaza cotributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale o constituie :
suma veniturilor brute realizate lunar ;
salariul de baza
minim brut pe
BUGETUL ASIGURARILOR PENTRU SOMAJ
Bugetul asigurarilor pentru somaj cuprinde veniturile si cheltuielile sistemului asigurarilor pentru somaj.
Veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj
Aceste venituri se constituie din urmatoarele resurse :
a) contributiile angajatorilor si ale persoanelor juridice.
b) contributiile datorate de persoanele care inchee contract de asigurare pentru somaj ;
c) contributiile individuale ale persoanelor asigurate obligatoriu prin efectul legii ;
d) venituri din alte surse inclusiv din finantare externa.
Cheltuielile in cadrul bugetului asigurarilor pentru somaj.
a) plata indemnizatiilor de somaj ;
b) plata contributiilor pentru asigurari sociale de stat si contributiilor pentru asigurari sociale de sanatate ;
c) plati compensatorii ;
d) taxe, comisioane si alte cheltuieli ocazionale ;
e) finantarea studiilor privind piata muncii ;
f) finantarea masuriolr privind ocuparea fortei de munca si prevenirea somajului;
g) rambursarea imprumuturilor contractate precum si plata de dobanzi si comisioane;
h) aplicarea masurilor in vederea recuperarii debitelor.
Persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj.
Persoanele care nu au loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate, venituri mai mici decat indemnizatia de somaj si au devenit someri, sunt persoanele care se pot gasi in una dintre urmatoarele situatii:
a) le-a incetat contractul individual de munca din motive neimputabile ;
b) a incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate ;
c) a expirat perioada in care militarii au fost angajati pe baza de contract ;
d) le-a incetat raporturie de serviciu din motive neimputabile lor ;
e) le-a incetat activitatea inclusiv pe baza conventiei civile .
MASURI PENTRU PREVENIREA SOMAJULUI.
Legea nr.76/2002. prevede mai multe masuri pentru prevenirea somajului.
In cazul concediilor colective angajatorii au obligatia sa instiinteze agentiile pentru ocuparea fortei de munca in vederea adoptarii masurilor pentru combaterea somajului si prevenirea efectelor sociale nefavorabile ale acestor concedieri.
Angajatorii sunt obligati sa acorde preaviz, conform codului muncii sau al contractului colectiv de munca, angajatilor ce urmeaza a fi disponibilizati.
In perioada preavizului angajatii vor participa la serviciile de preconcediere realizate de catre agentiile pentru ocuparea fortei de munca sau de alti furnizori de servicii.
Constituie servicii de preconcediere urmatoarele activitati :
a) informarea privind prevederile legale referitoare la protectia somerilor si acordarea serviciului de ocupare si de formare profesionala;
b) reorientarea profesionala in cadrul unitatii sau prin cursuri de formare de scurta durata ;
c) plasarea pe locurile de munca vacante existente pe plan local si instruirea in modalitati de cautare a unui loc de munca ;
d) sondarea opiniei salariatilor si consilierea acestora cu privire la masurile de combatere a somajului.
Procedurile privind accesul la masurile pentru prevenire a somajului, modalitatile de finantare si instructiunile de implementare vor fi elaborate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si aprobate prin hotarari de guvern.
PENSIA PENTRU LIMITE DE VARSTA
Conditiile privind varsta si stagiul de cotizare
Aceasta pensie constituie o prestatie de asigurari speciale, acordata la implinirea unei anumite varste, pe parcursul vietii beneficiarului.
Conditiei varstei trebuie sa i se alature si cea a stagiului de cotizare. Varsta standard de pensionare este de 60 ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si 35 de ani pentru barbati. Atingerea acestui stagiu se va realiza in acelasi termen de 13 ani. Stagiul minim este de 15 ani, atat pentru barbati cat si pentru femei.
Pensia pentru persoane care au lucrat in conditii deosebite de munca, pensia anticipata si pensia anticipata partiala, sunt reglementate ca exceptii de la regulile generale, avandu-se in vedere situatiile speciale in care se afla anumite categorii de persoane.
Varstele de pensionare reduse, nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si 55 pentru barbati.
Asiguratii care au realizat in conditii speciale de munca un stagiu de cotizare de cel putin 25 de ani beneficiaza de pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstelor standard de pensionare cu 15 ani.
Cazurile de reducere a varstelor de pensionare
Anumite categorii de persoane beneficiaza de reducerea varstelor de pensionare.
Asiguratii care au realizat stagii de cotizare in conditii normale de munca, precum si in conditiile prevazute de legi speciale beneficiaza de reducerea varstei standard de pensio- nare pana la 50 de ani pentru femei respectiv 55 de ani pentru barbati.
Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare si au nascut cel putin 3 copii si i-au crescut pana la varsta de 10 ani beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare dupa cum urmeaza :
a) cu un an - pentru 3 copii ;
b) cu 2 ani - pentru 4 sau mai multi copii.
PENSIA DE URMAS
Pensia de urmas pentru copii
Au dreptul la pensie de urmas pentru copii daca persoana decedata era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensia de urmas :
a) pana la varsta de 16 ani ;
b) daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani ;
c) pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit pana la varsta de 16 ani sau in perioada in care isi continua studiile intr-o forma de invatamant.
Pensia de urmas pentru sotul supravietuitor
Sotul supraveghetor are dreptul la pensie de urmas daca persoana decedata era pensi- onar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii. El are dreptul la pensie pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani. In cazul in care durata casatoriei este mai mica de 15 ani dar cel putin 10 ani , se diminueaza cuantumul pensiei de urmas cu 0.5% pentru fiecare luna respectiv 6.0% pentru fiecare an de casatorie in minus. Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas indiferent de varsta, pe perioada in care este invalid de gadul 1 sau 2, daca durata casatoriei a fost de cel putin un an.
Are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator sa produs ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.
Sotul supravietuitor care nu indeplineste conditiile beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca in aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare.
Cuantumul pensiei de urmas
Pensia de urmas este conditionata de dreptul la pensie al sustinatorului decedat si este diferentiata in raport cu numarul de urmasi. Baza de calcul pentru pensia de urmas o constituie :
a) pensia pentru limita de varsta ;
b) pensia de invaliditate de gradul 1 ;
c) pensia de serviciu aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul sustinatorul decedat, daca aceasta este mai avantajoasa decat pensia pentru limita de varsta.
PENSIA DE INVALIDITATE
Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza :
a) accidentelor de munca ;
b) bolilor profesionale si tuberculozei ;
c) bolile obisnuite si accidentele care nu au legatura cu munca.
Benficiaza de pensie de invaliditate si asiguratii care nu au satisfacut serviciu militar in termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat.
Gradele de invaliditate
In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere al capacitatii de munca invaliditatea este de :
a) gradul 1 - pierderea totala a capacitatii de munca, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane ;
b) gradul 2 - caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea individului de a se auto conduce fara ajutorul altei persoane ;
c) gradul 3 - prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, individul putand sa presteze o activitate profesionala.`
PENSIILE PRIVATE
Fondul de pensii private
Resursele financiare ale fondului de pensie se constitue din :
contributiile nete convertite in unitati de fond ;
drepturile cuvenite beneficiarilor si nerevendicate in termenul de prescriptie ;
dobanzile si penalitatile de intarziere aferente contributiilor nevirate in termen ;
sursele provenite din investirea veniturilor prevazute mai sus ;
Un fond de pensii trebuie sa aiba minim 50 000 de participanti si se constituie prin contract de societatea civila.
Participantii
Persoanele in varsta de pana la 35 de ani, care sunt asigurate, si care contribuie la sistemul public de pensii, sunt obligate sa adere la un fond de pensii private.
Persoanele in varsta de pana la 45 de ani, care sunt deja asigurate si contribuie la sistemul public de pensii pot adera la un fond de pensii.
Participantul are dreptul la o pensie privata de la data indeplinirii conditiilor de pensionare pentru limite de varsta in sistemul public.
Suma totala cuvenita pentru pensia privata nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite, diminuate cu penalitatile de transfer si comisioanele legale. Activul personal net este folosit exclusiv pentru achizitionarea unei pensii private.
PENSII FACULTATIVE
Legea nr 249/2004 stabileste :
a) principiile elaborarii si autorizarii prospectului schemei de pensii facultative si ale fondului de pensii facultative ;
b) principiile organizarii si funcionarii administratorilor fondurilor de pensii facultative ;
c) reglementarea si supravegherea prudentiala a administrarii fondurilor de pensii facultative ;
In vederea infaptuirii reformei sistemului de pensii din tara noastra a fost adoptata si legea nr 204/2006 privind pensiile facultative. Pensia facultativa reprezinta suma platita periodic titularului sau beneficiarului in mod suplimentar si distinct de cea furnizata de sistemul public.
Societatile de pensii necesita autorizare de catre comisie pentru constituire si administrare. Acestea sunt constituite sub forma unei societati pe actiuni iar persoanele care intentioneaza sa infiinteze o societate de pensii depun la Comisie o cerere pentru autorizare de constituire cu urmatoarele documente :
a) proiectul actului constitutiv ;
b) dovada ca fondatorii detin resurse financiare ;
c) cazierele judiciare si cazierele fiscale ale fondatorilor ;
d) documente privind fondatorii ;
e) declaratie pe propria raspundere ;
f) documente fiind candidatii din consiliul de administrare ;
g) proiectul regulamentului de organizare si functionare a societatii de pensii ;
h) dovada varstei integrale si in forma baneasca a capitalului social ;
i) dovada platii taxei privind cererea de autorizare de constituire.
SISTEMUL NATIONAL DE ASISTENTA SOCIALA
Este reglementat de legea 47/2006. SNAS, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, prin autoritatile administratiei publice si locale intervin pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea a unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluziunea sociala a persoanei, familiei, grupurilor sau a comunitatilor.
Asistenta sociala cuprinde serviciile sociale si prestatiile sociale acordate pentru asigurarea nevoilor sociale, cresterea calitatii vietii si promovarea principiilor de coeziue si incliziune sociala.
Dreptul la asistenta sociala este garantat pentru toti cetatenii romani fara nici un fel de discriminare.
Principiile SNAS :
a) universalitataea ;
b) respectarea demnitatii umane ;
c) solidaritatea sociala ;
d) parteneriatul ;
e) subsidialitatea ;
f) nediscriminarea ;
g) participarea beneficiarilor.
SERVICIILE SOCIALE
Au fost definite ca reprezentand ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate pentru protectia persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii.
Serviciile sociale sunt asigurate de furnizori de servicii sociale. Serviciile sociale pot sa fie furnizate in sistem integrat prin asocierea serviciilor medicale, educationale, de locuire si ocupare munca.
Principiile si valorile care stau la baza furnizarii serviciilor sociale sunt :
a) solidaritate sociala ;
b) unicitatea persoanei ;
c) egalitatea de sanse ;
d) nedescriminarea la accesul de servicii sociale ;
e) libertatea de a alege serviciul social ;
f) confidentialitate ;
g) proximitate in furnizarea serviciilor sociale ;
h) parteneriat intre partile implicate in procesul de furnizare in servici.
Tipologia serviciilor sociale
Serviciile sociale pot fi servicii cu caracter primar si specializate.
Serviciile sociale
definite mai sus sunt urmatoarele :
a) activitati de identificare a nevoii sociale individuale familiale si de grup;
c) masuri si actiuni de constientizare si sensibilizare sociala ;
d) activitati de informare despre drepturi si informatii ;
e) masuri si actiuni de sprijin pentru persoane in dificultate ;
f) activitati si servicii de consiliere ;
g) orice alte masurisi actiuni care au drept scop prevenirea unor situatii care pot duce la marginalizre sau excluziune sociala.
Functiile serviciilor sociale cu caracter primar sunt :
a) evidentierea si evaluarea nevoilor sociale individuale si de grup;
b) identificarea persoanelor si familiilor aflate in situatii de risc ;
c) furnizarea de masuri de urgenta in vederea inlaturarii situatiei de dificultate in care se poate gasii o familie sau o persoana ;
d) dezvoltarea de programe cu caracter comunitar ;
e) consiliere pentru persoanele si familiile care adopta copii sau care au minori in plasament ori in incredintare ;
f) consilierea pentru tineri care parasesc institutiile pentru protectia copilului.
Serviciile sociale specializare sunt serviciile sociale care au drept scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoi personale.
Serviciile sociale definite mai sus sunt :
a) recuperare si reabilitare educatie informala pentru copii si adulti ;
b) suport si asistenta pentru copii si familiile aflati in dificultate ;
c) ingrijire social medicala pentru persoanele aflate in dificultate ;
d) mediere sociala ;
e) consiliere in cadrul institutionalizat, in centre de informare si consiliere
f) sprijin si orientare pentru integrarea, readaptarea si reeducarea profesionala.
REGLEMENTAREA MASURILOR DE ASISTENTA SOCIALA A PERSOANELOR VARSTNICE
Cartea Sociala Europeana reglementeaza drepturile varstncilor la protectie sociala prin promovarea unor masuri in cooperare cu serviciile publice sau private menite sa asigure :
acordarea dreptului de a alege liber modul de viata si de a duce o viata decenta ;
garantarea unor conditii corespunzatoare pentru respectarea demnitatii ;
ajutorarea in vederea amenajarii locuintelor proprii in raport cu starea si necesitatile socio-medicale ale acestora;
accesul la informatiile cu privire la serviciile si facilitatile de care beneficiaza persoanele varstnice.
Acestea au dreptul la asistenta si alte forme de protectie sociala potrivit dispozitiilor legii nr 17/2000, in raport cu situatia socio-medicala si cu resursele economice de care dispun.
Masurile de asistenta sociala prevazute in acest act normativ sunt complementare celor reglementate prin sistemul asigurarilor sociale. Ca sa beneficieze de masurile de protectie sociala persoana varstnica trebuie sa se gaseasca in una din situatii :
a) nu are familie sau nu se afla in intretinerea uneia sau unor persoane ;
b) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit ;
c) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente ;
d) nu se poate gospodarii singur sau necesita ingrijire specializata ;
e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociale-medicale, datorita bolii ori starii psihice sau fizice.
|
