Despre norma juridica
Notiune si trasaturi specifice
Cuvāntul "norma" desemneaza īn general o regula de conduita pe care oamenii trebuie sa o aiba īn relatiile dintre ei sau īn relatiile lor cu natura.
Normele care se adreseaza conduitei oamenilor īn raporturile dintre ei sunt denumite norme sociale.
Normele sociale dupa care oamenii īsi desfasoara activitatea īn societate sunt de mai multe feluri : norme morale, politice, juridice, religioase, cu caracter de obicei etc.
Normele juridice nu sunt decāt - o varietate a normelor sociale care se deosebesc de acestea din urma prin carcterul lor imperativ.
Def. Norma juridica reprezinta o regula d 232g624c e conduita, generala, impersonala si obligatorie, expresie a vointei de stat, ce poate fi īndeplinita la nevoie prin forta de constrāngere a statului.
Din aceasta definitie se pot desprinde trasaturile caracteristice ale normei juridice.
a) este generala - prescrie o conduita tipica care se adreseaza tuturor persoanelor, unor grupuri sociale, si se aplica pe īntregul teritoriu al tarii.
b) este impersonala - nu se adreseaza unei persoane individuale (concrete) ci unui cerc nedeterminat, (norme ce privesc pe Presedintele Romāniei, Procurorul general, Presedintele Curtii Supreme de Justitie, etc) - norma are īn vedere institutia nu persoana care ocupa functia respectiva
c) este obligatorie - contine prevederi ce pot fi impuse subiectului prin diferite mijloace Obligativitatea este asigurata, īn caz de nevoie prin forta de constrāngere a statului.
Structura normei juridice
a) Structura sa logico-juridica cuprinde trei elemente:
- ipoteza normei juridice, indica domeniul situatiilor, al īmprejurarilor īn care se aplica norma juridica
- dispozitia - prescrie conduita oamenilor, indicānd actiunile care
sunt - impuse
- interzise
- permise īn cadrul conditiilor prevazute de ipoteza.
- Sanctiunea - precizeaza consecintele nerespectarii dispozitiei, adica masurile ce pot fi luate īmpotriva celor ce au nesocotit dispozitia.
b) Structura tehnico-legislativa
Normele juridice apar sub forma de texte concise, redactate pe articole si alineate.
In cazul actului normativ, articolele pot fi grupate: paragrafe, sectiuni, capitole, titluri, parti, carti).
- Elementul structural de baza al actului normativ īl constituie articolele
- Un singur articol poate contine mai multe norme juridice, dupa cum o norma juridica poate fi cuprinsa īn mai multe articole.
Norma juridica este cuprinsa deci īntr-un act normativ: lege, decret etc. elaborat dupa o metodologie speciala.
Referitor la structura logica juridica - ordinea elementelor de structura este indiferenta.
Poate lipsi din structura ei ipoteza sau sanctiunea, niciodata dispozitia.
Clasificarea normelor juridice
- se face dupa mai multe criterii:
a) Dupa obiectul de reglementare : norma juridica se clasifica īn tot atātea categorii de norme cāte ramuri de drept exista; adica norme de drept constitutional, civil, penal etc.
b) Din punct de vedere al fortei juridice, clasificarea se face īn raport cu natura si locul organului de la care emana norma juridica
- Se poate vorbi chiar de o ierarhie a normelor juridice, ce corespunde ierarhiei organelor de stat. Deci normele sunr exprimate īn: legi, decrete, hotarāri si ordonante ale Guvernului, ordine si instructiuni ale ministrilor.
c) Dupa caracterul conduitei pe care o prescrie pot fi:
- imperative - care exclud orice derogare, trebuiesc aplicate īntocmai si pot fi
- onerative - care prevad īn mod expres obligatia de a savārsi anumite actiuni (ex. vānzatorul cu doua obligatii principale, a preda lucrul si a raspunde de dānsul - art. 1313 Codul.civil)
- prohibitive - interzic savārsirea unor actiuni sunt prin excelenta norme de drept penal)
2. - n. dispozitive - sunt acelea a caror aplicare este lasata la aprecierea (dispozitia ) persoanei respective. Deci partile hotarasc conduita. Acestea sunt de doua feluri:
- n. permisive (de īmputernicire) - prevad anumite drepturi īn beneficiul persoanelor fizice sau juridice. Deci nici nu impun, nici nu interzic savārsirea unei actiuni ("proprietarul poate face asupra pamāntului toate plantatiile si cladirile ce gaseste de cuvinta" art.490 Codul civil)
- n supletive , sunt acele norme care permit subiectelor sa-si aleaga singure conduita, de urmat, si numai daca acestea nu si-au determinat singure conduite se va aplica prevederea normei care va suplini vointa partii. Deci īnlocuiesc manifestarea de vointa a partilor.
Cele mai multe norme de acest fel le īntālnim īn dreptul civil, unde se face aplicare principiul fundamental, potrivit caruia "conventiile legale facute au putere de lege īntre partile contractante" art.969 Codul civil (vezi art.1317-1320 Codul civil)
Din punct de vedere al sferei de aplicare, normele juridice pot fi īmpartite īn : - norme generale
- norme speciale
- norme de exceptie
Normele juridice generale - se aplica tuturor relatiilor sociale din ramura respectiva, si este cea mai cuprinzatoare
Norme juridice speciale - curprind o anumita categorie de relatii din cadrul aceleiasi ramuri , se refera deci la o sfera mai restrānsa de relatii sociale.
Totusi o norma juridica poate sa apara generala īn raport cu o a doua norma, dar poate fi speciala īn raport cu o a treia norma.
In cazul aplicarii normelor de drept pot fi situate cānd sunt susceptibile de aplicare doua norme īn acest caz va avea prioritate norma speciala.
- normele de exceptie - admit derogari de la conduita prescrisa de normele generale sau normele speciale. Ele sunt de stricta interpretare si aplicare, deci nu pot fi extinse prin interpretare.
Ca ex. art.4 din Codul familiei.
"Barbatul se poate casatori numai daca a īmplinit 18 ani, iar femeia numai daca a īmplinit 16 ani - este norma permisiva, - īn continuarea negasirii īn prezenta unei norme de exceptie pentru motive temeinice se poate īncuvinta casatoria femeii care a īmplinit 15 ani".
Din punct de vedere al tehnicii de alcatuire normele pot fi:
- n determinate - cānd continutul lor este exprimat clar īn actul normativ si cuprind cele trei elemente ipoteza, dispozitie, sanctiune)
- complete (cu toate elementele de structura)
- de trimitere (fac trimitere la un alt act normativ sau la alta norma)
- n. īn alb - urmeaza a fi īntregite printr-un act normativ ce va fi adoptat īn viitor, īn vederea aplicarii lor.
Criteriile de clasificare nu au fost epuizate, aceasta opertatie de clasificare poate sa aiba īn vedere si alte criterii.
Stiinta dreptului deosebeste normele juridice de cele tehnice.
Normele tehnice īncorporeaza reguli de conduita ale oamenilor īn procesul de productie ( Giosan).
Uneori acestea dobāndesc valoarea juridica cānd statul este interesat īn respectarea cu strictete a prescriptiilor lor - cānd fiind desconsiderate sunt urmate de accidente de munca si drept urmare atrag dupa sine sanctiunii de natura juridica.
|
