Despre norma juridica
Notiune si trasaturi specifice
Cuvântul "norma" desemneaza în general o regula de conduita pe care oamenii trebuie sa o aiba în relatiile dintre ei sau în relatiile lor cu natura.
Normele care se adreseaza conduitei oamenilor în raporturile dintre ei sunt denumite norme sociale.
Normele sociale dupa care oamenii îsi desfasoara activitatea în societate sunt de mai multe feluri : norme morale, politice, juridice, religioase, cu caracter de obicei etc.
Normele juridice nu sunt decât - o varietate a normelor sociale care se deosebesc de acestea din urma prin carcterul lor imperativ.
Def. Norma juridica reprezinta o regula d 232g624c e conduita, generala, impersonala si obligatorie, expresie a vointei de stat, ce poate fi îndeplinita la nevoie prin forta de constrângere a statului.
Din aceasta definitie se pot desprinde trasaturile caracteristice ale normei juridice.
a) este generala - prescrie o conduita tipica care se adreseaza tuturor persoanelor, unor grupuri sociale, si se aplica pe întregul teritoriu al tarii.
b) este impersonala - nu se adreseaza unei persoane individuale (concrete) ci unui cerc nedeterminat, (norme ce privesc pe Presedintele României, Procurorul general, Presedintele Curtii Supreme de Justitie, etc) - norma are în vedere institutia nu persoana care ocupa functia respectiva
c) este obligatorie - contine prevederi ce pot fi impuse subiectului prin diferite mijloace Obligativitatea este asigurata, în caz de nevoie prin forta de constrângere a statului.
Structura normei juridice
a) Structura sa logico-juridica cuprinde trei elemente:
- ipoteza normei juridice, indica domeniul situatiilor, al împrejurarilor în care se aplica norma juridica
- dispozitia - prescrie conduita oamenilor, indicând actiunile care
sunt - impuse
- interzise
- permise în cadrul conditiilor prevazute de ipoteza.
- Sanctiunea - precizeaza consecintele nerespectarii dispozitiei, adica masurile ce pot fi luate împotriva celor ce au nesocotit dispozitia.
b) Structura tehnico-legislativa
Normele juridice apar sub forma de texte concise, redactate pe articole si alineate.
In cazul actului normativ, articolele pot fi grupate: paragrafe, sectiuni, capitole, titluri, parti, carti).
- Elementul structural de baza al actului normativ îl constituie articolele
- Un singur articol poate contine mai multe norme juridice, dupa cum o norma juridica poate fi cuprinsa în mai multe articole.
Norma juridica este cuprinsa deci într-un act normativ: lege, decret etc. elaborat dupa o metodologie speciala.
Referitor la structura logica juridica - ordinea elementelor de structura este indiferenta.
Poate lipsi din structura ei ipoteza sau sanctiunea, niciodata dispozitia.
Clasificarea normelor juridice
- se face dupa mai multe criterii:
a) Dupa obiectul de reglementare : norma juridica se clasifica în tot atâtea categorii de norme câte ramuri de drept exista; adica norme de drept constitutional, civil, penal etc.
b) Din punct de vedere al fortei juridice, clasificarea se face în raport cu natura si locul organului de la care emana norma juridica
- Se poate vorbi chiar de o ierarhie a normelor juridice, ce corespunde ierarhiei organelor de stat. Deci normele sunr exprimate în: legi, decrete, hotarâri si ordonante ale Guvernului, ordine si instructiuni ale ministrilor.
c) Dupa caracterul conduitei pe care o prescrie pot fi:
- imperative - care exclud orice derogare, trebuiesc aplicate întocmai si pot fi
- onerative - care prevad în mod expres obligatia de a savârsi anumite actiuni (ex. vânzatorul cu doua obligatii principale, a preda lucrul si a raspunde de dânsul - art. 1313 Codul.civil)
- prohibitive - interzic savârsirea unor actiuni sunt prin excelenta norme de drept penal)
2. - n. dispozitive - sunt acelea a caror aplicare este lasata la aprecierea (dispozitia ) persoanei respective. Deci partile hotarasc conduita. Acestea sunt de doua feluri:
- n. permisive (de împuternicire) - prevad anumite drepturi în beneficiul persoanelor fizice sau juridice. Deci nici nu impun, nici nu interzic savârsirea unei actiuni ("proprietarul poate face asupra pamântului toate plantatiile si cladirile ce gaseste de cuvinta" art.490 Codul civil)
- n supletive , sunt acele norme care permit subiectelor sa-si aleaga singure conduita, de urmat, si numai daca acestea nu si-au determinat singure conduite se va aplica prevederea normei care va suplini vointa partii. Deci înlocuiesc manifestarea de vointa a partilor.
Cele mai multe norme de acest fel le întâlnim în dreptul civil, unde se face aplicare principiul fundamental, potrivit caruia "conventiile legale facute au putere de lege între partile contractante" art.969 Codul civil (vezi art.1317-1320 Codul civil)
Din punct de vedere al sferei de aplicare, normele juridice pot fi împartite în : - norme generale
- norme speciale
- norme de exceptie
Normele juridice generale - se aplica tuturor relatiilor sociale din ramura respectiva, si este cea mai cuprinzatoare
Norme juridice speciale - curprind o anumita categorie de relatii din cadrul aceleiasi ramuri , se refera deci la o sfera mai restrânsa de relatii sociale.
Totusi o norma juridica poate sa apara generala în raport cu o a doua norma, dar poate fi speciala în raport cu o a treia norma.
In cazul aplicarii normelor de drept pot fi situate când sunt susceptibile de aplicare doua norme în acest caz va avea prioritate norma speciala.
- normele de exceptie - admit derogari de la conduita prescrisa de normele generale sau normele speciale. Ele sunt de stricta interpretare si aplicare, deci nu pot fi extinse prin interpretare.
Ca ex. art.4 din Codul familiei.
"Barbatul se poate casatori numai daca a împlinit 18 ani, iar femeia numai daca a împlinit 16 ani - este norma permisiva, - în continuarea negasirii în prezenta unei norme de exceptie pentru motive temeinice se poate încuvinta casatoria femeii care a împlinit 15 ani".
Din punct de vedere al tehnicii de alcatuire normele pot fi:
- n determinate - când continutul lor este exprimat clar în actul normativ si cuprind cele trei elemente ipoteza, dispozitie, sanctiune)
- complete (cu toate elementele de structura)
- de trimitere (fac trimitere la un alt act normativ sau la alta norma)
- n. în alb - urmeaza a fi întregite printr-un act normativ ce va fi adoptat în viitor, în vederea aplicarii lor.
Criteriile de clasificare nu au fost epuizate, aceasta opertatie de clasificare poate sa aiba în vedere si alte criterii.
Stiinta dreptului deosebeste normele juridice de cele tehnice.
Normele tehnice încorporeaza reguli de conduita ale oamenilor în procesul de productie ( Giosan).
Uneori acestea dobândesc valoarea juridica când statul este interesat în respectarea cu strictete a prescriptiilor lor - când fiind desconsiderate sunt urmate de accidente de munca si drept urmare atrag dupa sine sanctiunii de natura juridica.
|
