Dupa cum s-a putut observa, unul dintre elementele definitorii ale procesului penal este acela ca este o activitate complexa, a carei realizare implica interventia unor persoane obligate sau interesate sa participe 424d38e in vederea rezolvarii conflictului nascut prin savarsirea infractiunii. Dupa punerea in miscare a actiunii penale aceasta trebuie sustinuta prin indeplinirea unui complex de activitati si acte procesuale care sa dinamizeze procesul penal si sa duca la efectiva realizare a obiectului actiunii penale, adica la tragerea la raspundere penala a celor vinovati .
Persoanele care coopereaza in cadrul procesului penal, in vederea atingerii scopului acestuia, poarta denumirea de participanti. Desi denumirile sunt identice, exista diferente majore intre participantii din dreptul penal si participantii la procesul penal[2]. Daca in dreptul penal prin aceasta notiune sunt denumite numai persoanele care au conlucrat la comiterea aceleiasi infractiuni, prin participanti la procesul penal se inteleg organele si persoanele chemate sa contribuie la desfasurarea procesului penal. Suprapunand sferele celor doua notiuni, vom observa ca participantii in sensul dreptului penal, ii vom identifica in persoana unui singur subiect din sfera participantilor la procesul penal , si anume, in postura invinuitului sau a inculpatului, dupa caz.
§ 2. Organele judiciare
Organele judiciare sunt organele competente sa realizeze activitatea procesuala, fiind organe de stat care, prin prepusii lor, actioneaza ca subiecti oficiali in anumite faze ale procesului penal[4].
§ 3. Partile in procesul penal
Partile in procesul penal sunt persoane fizice sau juridice, care au drepturi si obligatii nascute in mod direct din exercitarea actiunii penale si actiunii civile in procesul penal.
Sunt parti in procesul penal: inculpatul, partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente.
Inculpatul.
Ca subiect pasiv al actiunii penale, inculpatul este cea mai
importanta parte in proces[5],
intreaga activitate judiciara desfasurandu-se in
legatura cu tragerea sa la raspundere penala si
civila. In baza art.
Partea vatamata
Persoana vatamata este persoana care a suferit prin fapta
penala o vatamare fizica, morala sau materiala, daca
participa in procesul penal (art. 24 alin.
Partea civila
Partea civila este persoana vatamata care exercita actiunea civila in procesul penal (art. 24 alin. 2 C.pr.pen.). Aceasta poate fi orice persoana fizica sau juridica ce a suferit un prejudiciu material sau moral prin infractiune si care si-a alaturat actiunea civila la actiunea penala in procesul penal . In toate cazurile, paguba trebuie sa fie cauzata de infractiune. Imprejurarea ca persoana vatamata a ales sa se constituie parte civila in procesul penal nu inlatura calitatea de parte vatamata in acelasi proces si nu duce la pierderea drepturilor decurgand din lege, cum este cel de a solicita probe si a pune concluzii cu privire la latura penala a procesului . In cazul decesului victimei, mama acesteia se poate constitui parte civila in procesul penal, chiar daca ea nu este mostenitor legal, dar se dovedeste ca a suferit prejudicii materiale sau morale in urma savarsirii faptei de catre inculpat .
3.4 Partea responsabila civilmente
Aceasta este persoana
chemata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii
civile, pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului
(art. 24 alin.
§ 4. Aparatorul
Aparatorul este persoana care participa in procesul penal pentru a acorda asistenta juridica uneia din parti. Potrivit art. 1 alin. 2 si art. 12 alin. 2 si 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat , aparatorul poate fi, dupa caz, un avocat inscris in tabloul baroului din care face parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, sau un avocat strain care a sustinut si promovat un examen de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana, organizat de U.N.B.R.
§ 5. Alte persoane
In afara partilor, la procesul penal participa si alte persoane ca: martorul, expertul, interpretul, grefierul etc.
Prezenta participantilor enuntati nu este intalnita in orice proces penal, numarul participantilor, precum si complexitatea activitatilor pe care acestia le desfasoara depinzand de imprejurarile concrete ale fiecarei cauze penale in parte. In orice cauza penala, insa, vor fi prezente organele judiciare (toate sau numai o parte dintre acestea), precum si invinuitul sau inculpatul[16].
V. Ramureanu, Competenta penala a organelor judiciare, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1980, p. 30-31.
N. Volonciu , A. Vasile, Codul de procedura penala comentat. Art. 1-61. Regulile de baza si actiunile in procesul penal. Competenta, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2007;
C.A. Bucuresti, s. I. pen., dec. 610/2000, Culegere de practica judiciara in materie penala pe anul 2000, Editura Rosetti, Bucuresti, 2002, p. 222.
C. Sima, Pozitia societatilor de asigurare in procesul penal, in Dreptul nr. 2/2001, p. 160; Gh. Vidican, D.M. Munteanu, Asigurare. Asigurare obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de circulatie,. Natura juridica a raspunderii asiguratorului. Calitatea procesuala a asiguratorului in procesul penal, in Dreptul nr. 7/2004, p. 210.
|