Divulgarea secretului profesional

Divulgarea secretului profesional

1. Continutul legal

Infractiunea este incriminata în art. 196 C. pen. si consta în divulgarea, fara drept, a unor date, de catre acela caruia i-au fost încredintate sau de care a luat cunostinta în virtutea profesiei ori functiei, daca fapta este de natura a aduce prejudicii unei per­soane.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiect juridic special sunt relatiile sociale referitoare la libertatea persoanei de a i se respecta secretul datelor încredintate celor care exer­cita o profesie sau o functie, la care este nevoita sa apeleze.

Divulgarea secretului profesional ar stânjeni libertatea persoanei, ar pune-o în imposibilitatea sa se comporte asa cum ar dori în situati 19319h78t ile în care este nevoita sa apeleze la persoane care exercita o anumita profesie (de pilda, medic, avocat, far­macist etc.) sau functie (de pilda, salariat CEC).

Aceasta ar prejudicia nu numai pe individ - de exemplu, o persoana s-ar vedea pusa în alternativa de a renunta la oficiile unui medic (ceea ce i-ar agrava boala de care sufera) ori sa se expuna primejdiei de a i se divulga unele secrete ale vietii sale intime -, dar si buna desfasurare a unor activitati sociale. Spre deosebire de secretele încre­din­tate în relatiile particulare si unde indiscretia nu are alta sanctiune decât cea cuprinsa în normele morale sau, eventual, în normele dreptului civil, divulgarea se­cre­telor de catre o persoana careia aceste secrete i-au fost încredintate ori de care a luat cunostinta în virtutea functiei ori profesiei prezinta pericolul social al unei in­fractiuni[1].

b) Infractiunea de divulgare a secretului profesional, aducând atingere libertatii per­soanei, actiunea subiectului, de regula, nu se îndreapta împotriva unui obiect ma­terial.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ este circumstantiat, în sensul ca acesta nu poate fi decât o persoana care exercita o profesie sau o functie ce implica obli­gatia de pastrare a secretului.

Prin "profesie" trebuie sa întelegem o îndeletnicire permanenta având ca obiect prestarea de servicii si care presupune o pregatire speciala (avocati, medici, far­macisti, preoti, dentisti etc.). Prin "functie" se întelege o însarci­nare cu caracter tem­porar sau permanent în serviciul oricarui organ sau oricarei institutii, indiferent de modul de ocupare a acesteia (procuror, judecator militar). Nu exercita o profesie sau functie persoana care întâmplator face un serviciu altei persoane.

Legea face referire la acele functii si profesii care, prin natura lor sau prin modul cum sunt reglementate, au legatura cu ascultarea unor confidente sau cu aflarea de secrete. Este vorba, de asemenea, de functii sau profesii recunoscute de lege. Acela care se adreseaza unei persoane care exercita o profesie neautorizata de lege si îi încredinteaza un secret, nu poate cere sa se faca aplicarea prevederilor art. 196 C. pen. Tot astfel, daca se adreseaza unei persoane care exercita ilegal o profesie (de pilda, avocatura clandestina) .

Participatia penala este posibila numai sub forma instigarii si complicitatii. Coauto­ratul este exclus, întrucât obligatia pastrarii secretului este personala.

b) Subiect pasiv poate fi orice persoana. Daca secretul se refera la doua sau mai multe persoane, va exista concurs de infractiuni, deoarece - asa cum s-a mai aratat - în cazul infractiunilor contra persoanei, pluralitatea subiectilor pasivi este incom patibila atât cu infractiunea continuata, cât si cu unitatea naturala de infractiune.

Nu exista cerinte speciale cu privire la timpul si locul comiterii infractiunii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Infractiunea implica, sub aspectul elementului material, o actiune de divulgare a unor date din partea persoanei obligate la pastrarea secretului, adica o actiune prin care acele informatii sunt date în vileag, sunt aduse la cunostinta altora. Nu are relevanta daca divulgarea s-a facut direct ori indirect, daca au fost divulgate toate datele sau numai o parte din ele. Fapta se poate comite si prin inactiune, când autorul a lasat ca alte persoane sa ia cunostinta de secret (medicul care a lasat o persoana straina sa citeasca notele de diagnostic)[3].

Datele susceptibile a fi divulgate pot fi orice informatii, referinte cu privire la o persoana si care constituie, prin natura lor, prin vointa persoanei sau printr-o dis­pozitie legala, un secret[4]. Aceste date pot sa se refere la aspecte apartinând sferei intime a victimei, starea sanatatii, chestiuni familiale, vicii, convingeri, situatie materiala - dar pot sa se refere si la alte elemente. Obligatia de nedivulgare este totala, în raport cu toate datele cunoscute si deplina, adica în raport cu toate persoanele.

Pentru existenta infractiunii trebuie îndeplinite, cumulativ, doua cerinte esentiale.

În primul rând divulgarea trebuie sa se faca fara drept, adica sa nu existe o îndatorire legala de a denunta secretele aflate. În acest sens, trebuie semnalate acele texte din Codul penal care prevad obligativitatea denuntarii savârsirii anumitor infractiuni (art. 170, art. 262, 263, 265). Nu constituie divulgare fara drept situatia când aceasta are loc la cererea sau cu consimtamântul celui interesat.

În Codul de procedura penala [art. 79 alin. (1)] se prevede ca persoana obli­gata a pastra secretul profesional nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si împrejurarile de care a luat cunostinta în exercitiul profesiei, fara încuviintarea per­soanei fata de care este obligata a pastra secretul.

În al doilea rând pentru existenta infractiunii se mai cere ca fapta sa fie de natura a aduce prejudicii unei persoane. Prejudiciile pot fi materiale sau morale si pot privi persoana la care se refera datele divulgate sau o alta persoana. Aceste prejudicii nu trebuie produse în mod efectiv, ci pot fi numai potentiale.

b) Prin savârsirea actiunii incriminate trebuie sa se produca urmarea imediata ceruta de natura actiunii descrise în norma.

c) Trebuie sa existe legatura de cauzalitate între actiune si urmarea imediata.

B. Latura subiectiva. Infractiunea se comite cu intentie directa sau indirecta. Fap­tuitorul îsi da seama ca divulga date pe care le-a aflat în virtutea functiei sau pro­fesiei, date al caror continut secret este tinut sa-l pastreze, întrucât poate aduce prejudicii unei persoane, urmare pe care o doreste sau accepta. Savârsirea faptei din culpa nu cade sub incidenta legii penale. Scopul si motivele actiunii de divulgare a secretului profesional nu au nici o relevanta pentru existenta infractiunii.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Consumarea infractiunii are loc în momentul când, ca urmare a actiunii faptuitorului, s-a produs consecinta ceruta de lege. Acest rezultat se produce instan­taneu, în momentul când s-a produs divulgarea. Tentativa acestei infractiuni, desi posibila, nu cade sub incidenta legii penale.

B. Modalitati. Infractiunea de divulgare a secretului profesional se savârseste sub doua modalitati normative, dupa cum datele au fost încredintate ori subiectul a luat cunostinta de aceste date în virtutea profesiei sau functiei. În raport cu aceste modalitati normative pot exista o varietate de modalitati faptice.

C. Sanctiuni. Pedeapsa pentru divulgarea secretului profesional este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vata­ma te, iar împacarea partilor înlatura raspunderea penala.