Drept Administrativ - Curs 3 03/13/08
Actul adm incepe sa produca efecte, intinderea, incetarea acestora.
Mom la care incepe sa produca efecte: acest moment difera dupa cum vb de acte normative sau de acte individuale. In cazul actelor normative, mom de la care acestea produc efecte este acela al publicarii. In cazul actelor individuale, mom de la careaacestea incep sa produca efecte este cel al comunicarii. Mom publicarii, mom comunicarii reprezinta regula. De la aceasta regula exista 3 categorii de exceptii:
Intinderea efectelor
Actele normative produc toate categ de efecte juridice.
Actele adm individuale, produc efecte fata de sub de dr determinate carora li se adreseaza. In acest caz, sfera efectelor este restransa reglementand doar situatia juridica specifica pentru care a fost 12212c21m emis actul.
Incetarea efectelor
Actele adm produc efecte pana in mom scoaterii lor din vigoare care se poate face de catre organul emitent, caz in care o numim retractare, de catre organul ierarhic superior, caz in care o numim revocare sau de catre instantele judecatoresti, caz in care o numim anulare.
Obligatia de executare a actului adm poate inceta si prin indeplinirea ei. Cu toate acestea actul adm, fiind un act de putere, este necesar ca aceasta incetare sa fie prevazuta in mod expres de un alt act adm cu o forta juridica cel putin egala de lege sau de o hotarare judecatoreasca.
Renuntarea eneficiarului unui drept conferit de un act adm nu este de natura sa duca la incetarea efectelor actului, ci este nevoie ca actul sa fie revocat e org emitent sau de cel ierarhic superior.
Anularea actelor adm
Anularea este definita ca fiind operatiunea juridica ce consta intr-o manifestare de vointa in scopul de a determina in mod direct desfiintarea actului si incetarea definitiva a efectelor juridice produse de acesta. Anularea actelor adm implica clarificarea a 3 mari pb de drept: 1. admiterea divizarii nulitatii in nulitate absoluta si nulitate relativa.A2a pb: admiterea teoriei anulabilitatii; a3a pb - admiterea teoriei inexistentei. In ceea ce priveste prima pb s-a constatat ca in materia actelor adm opereaza nulitatea absoluta sau nulitatea relativa in functie de mai multe criterii: interesul ocrotit de norma incalcata prin actul ilegal, gravitatea viciilor care afecteaza actul sau opozitia dintre legile imperative si legile dispozitive. Mergand pe aceste criterii pana la un anumit moment s-a mentinut si in dr adm o distinctie intre nulitatea absoluta si nulitate relativa. Dupa anul 1970, profesorul Mircea Anghene a dezvoltat teoria anulabilitatii. Acest profesor a aratat ca in raport cu gravitatea nerespectarii conditiilor de valabiliate ale unui act adm, viciile unui astfel de act pot face ca acesta sa fie nul sau anulabil. In functie de acest criteriu, sunt considerate nule actele care nu intrunesc conditii esentiale pentru a exista iar anulabile actele ce contin incalcari de mica insemnatate cerute pt existenta lor. Prof Romulus Ionescu, dezvolta teoria anulabilitatii, aratand ca un act este anulabil atunci cand nu se indeplineste o conditie de legalitate de mica importanta, cu cond referitoare la forma exterioara ori la procedura in care trebuie intocmite actele. Indiferent, ce teorie s-ar urma, atunci cand vb despre nulitate, in cazul actelor adm, trebuie sa tinem seama ca viciile care afecteaza un act u au toate o vaoare egala. Astfel, nerespectarea regulilor de fond prezinta o importanta mai mare decat nerespectarea regulilor de forma. Din aceasta deosebire, rezulta o structurare a cauzelor de nulitate dupa cum acestea vizeaza conditii de fond stabilite prin norme de drept adm material sau cond de forma stabilite prin reguli de dr adm procesual. In ceea ce priveste terminologia se poate prelua cu usurinta cea deja consacrata respectiv divizarea nulitatii in absoluta si relativa. In dr adm poate insa la un mom dat sa apara un paradox: exista domenii in care nerespectarea unei cond de forma are o importanta mai mare decat nerespectarea unei cond de fond din alt domeniu. De asemenea, exsta acte adm pt care legea cere cu exactitate respectarea cond fie ca sunt de forma sau de fond. In aceste situatii, nerespectarea formei se transforma in nerespectarea fondului, astfel incat nu mai avem criterii dupa care sa clasificam nulitatea in nulitate absoluta si nulitate relativa. Pentru aceste situatii, doctrina de dr adm prefera teoria anulabilitatii care inglobeaza atat nulitatea absoluta cat si nulitatea relativa. Nulitatea in dr adm trebuie deci nuantata, admitandu-se ca exista o forma agravanta a nulitatii, dar si una mai usoara. Pt aceste motive s-a convenit ca se va folosi notiunea de nulitate absoluta pentru a evoca nulitatea care intervine atunci cand este incalcata o cond de legalitate de mare importanta.
Notiunea de anulabilitate se va folosi pt a desemna nulitatea care intervine pentru nerespectarea unor cond de mai mica importanta. In ipoteza in care legea spune expres ca nerespectarea unei anumite cond atrage nulitatea de drept sau nulitatea care se poate constata si din oficiu, cei care nu executa un astfel de act nu pot fi sanctionati. In cazul actelor adm anulabile acestea trebuie executate pana in mom anularii lor de catre autoritatile competente.
Inexistenta actelor adm
In doctrina de dr adm s-a pus pb de a stii ce se intampla cu un act adm at cand nu prezinta nici cea mai mica umbra de legalitate. Aceasta situatie a fost definita de prof Tudor Draganu ca fiind ipoteza in care un act este lovit de vicii atat de vizibile incat o pers cu o inteligenta mojlocie nu ii poate recunoaste nici macar o sg clipa caract obligatoriu. In aceasta situatie a actelor adm inexistente nu mai opereaza prezumtia de legalitate, incalcarea legii fiind atat de evidenta incat oricine o poate sesiza. Neoperand aceasta prezumtie, inseamna ca nimeni nu poate fi obligat sa se supuna dispozitiilor cuprinse intr-un astfel de act. => deci, ca in cazul actelor inexistente pers vizate de aplicarea acestui act pot ignora cu desavarsire aplicabilitatea lui, fara a risca sa fie sanctionate pentru neexecutare. Teoria inexistentei are in prezent consacrare cst fiind prevazuta de art 100 si 108/ Cst. De asemenea, s-a admis in mod unanim ca inexistenta poate fi calificata ca fiind o specie a nulitatii de fapt, cea mai grava forma de nulitate.
Autoritati care pot sa constate nulitatea actelor administrative
Fata de noul sistem cst, autorit competente sa constate nulitatea vor fi: autoritatea ierarhic superioara, instantele judecatoresti si in mod special cele de contencios adm, si in anumite cazuri Ministerul Public. Min Public poate amana numai actele ilegale ale organelor adm de cercetare si urmarire penala, precum si actele adm ale organelor de adm din locurile de detinere si executare a pedepselor. In ceea ce priveste procedura de anulare, aceasta difera dupa cum vb de catre anularea facuta de autoritatea adm, anularea dispusa de o instanta de judecata, sau anularea dispusa de Min Public. In cazul in care, anularea se dispune de catre autoritatea ierarhic superioara, aceasta va trebui sa respecte propriile reguli de procedura adm. In cazul in care nulitatea se dispune de o instanta de judecata, regulile ce trebuie urmate, sunt cele prevazute de legea 554/2004 si Codul de Procedura Civila. In cazul Min Public, procedura de anulare, se va desprinde din normele dr procesual penal. Nulitatea absoluta va putea fi invocata oricand, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie.
Efectele nulitatii
Indiferent ce autoritate va pronunta nulitatea, ea nu va putea anula un act adm decat pt cauze anterioare sau concomitente lui, deoarece nu este de conceput ca un act de putere sa fie legal la mom emiterii lui si sa devina ilegal ulterior. De aceea, anulare are ca regula efect retroactiv. De aici => ca actele de anulare sting efectele actelor anulate, considerandu-se ca acestea din urma nu au existat. Trebuie subliniat ca pot fi sterse numai efectele juridice, nu si faptele materiale. In cazul in care un act adm va fi anulat pt motive de neoportunitate, efectele se vor produce doar de la ata emiterii actului de anulare pastrandu-se toate raporturile juridice nascute anterior actului de anulare. Anularea unui act adm are ca efect anularea tuturor actelor ulterioare care au fost conditionate sub aspectul legalitatii de existenta acestui act adm. Nulitatea actelor adm individuale nu este insa det de anularea actului normativ in baza caruia a fost emis atul individual. Mai mult, anularea unui act adm nu este atrasa automat de abrgarea legii in baza careia a fost emis.
Revocarea
Este operatiunea juridica prin care autoritatea emitenta a unui act adm sau autoritatea sa ierarhic superioara desfiinteaza acest act. Revocarea este deci, un caz particular al nulitatii. Revocarea se mai numeste si retractare at cand este dispusa de autoritatea emitenta. Trebuie aratat ca revocarea nu isi gaseste consacrare legala neexistand text de lege care sa prevada aceasta institutie. Intreaga doctrina de dr adm a apreciat insa ca daca un act adm poate fi anulat de o instanta judecatoreasca, cu atat mai mult, asupra legalitatii lui se poate pronunta atat autoritatea care l-a emis, cat si autoritatea ierarhic superioara in virtutea roului sau de control. Revocarea va fi dispusa printr-un act cu cel putin aceeasi forta juridica cu respectarea prcoedurii de emitere, prevazandu-se si posibilitatea de atac in instanta a actului de revocare. Revocarea poate sa intervina pentru toate cond de legallitate, dar, in special, ea intervine pentru motive de oportunitate. Din acest motiv, cauzele revocarii pot fi anterioare concomitente sau posterioare emiterii actului adm. De asemenea, revocarea mai este guvernata de un principiu: Orice act adm este oricand revocabil. De la acest principiu exista opt categorii de exceptii.
|
