Drept administrativ special - invatat
Presedintele Romaniei - din art. 80 al Constitutiei rezulta faptul ca presedintele Romaniei indeplineste urmatoarele functii:
functia de reprezentare - presedintele reprezinta Romania (semneaza acte in numele Romaniei, tratate internationale etc.);
functia de garant al independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii - se refera la prerogativele sale in cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (organul ce coordoneaza fortele armate la nivelul tarii);
functia de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice
functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate
Presedintele Romaniei - conditii de eligibilitate pentru functia de Presedinte al Romaniei:
sa aiba cetatenia romana si domiciliul in tara (art. 16);
sa aiba drept de vot (art. 37);
sa aiba 35 de ani impliniti (art. 37);
conditia de a nu-i fi interzisa asocierea in partide politice (art. 37);
ultima conditie se refera la faptul ca nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult 2 mandata, care pot fi si succesive (art. 81 din Constitutie).
Presedintele Romaniei - propunerile de candidati pentru alegerea presedintelui se depun la Biroul Electoral Central cel mai tarziu cu 30 zile inainte de data alegerilor; propunerile se fac in scris si vor fi primite numai daca:
sunt semnate de conducerea partidului sau a aliantei politice ori de conducerile acestora ce au propus candidatul sau, dupa caz, de candidatul independent;
cuprind numele si prenumele, locul si data nasterii, starea civila, domiciliul, studiile, ocupatia si profesia candidatului si precizarea ca indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a candida;
sunt insotite de declaratia de acceptare a candidaturii scrisa, semnata si datata de candidat, de declaratia de avere, precum si de lista sau listele sustinatorilor, al caror numar nu poate fi mai mic de 200.000 alegatori.
Procedura de alegere a Presedintelui Romaniei - legiuitorul constituant a statuat pentru alegerea presedintelui sufragiul cu 2 tururi de scrutin:
este declarat ales candidatul ce a intrunit in primul tur de scrutin majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale;
in cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate se organizeaza al 2lea tur de scrutin, intre primii 2 candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur; este declarat ales candidatul ce a obtinut cel mai mare numar de voturi.
Validarea mandatului si depunerea juramantului - rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala;
depunerea juramantului se face in fata celor 2 Camere ale Parlamentului de catre candidatul a carui alegere a fost validata.
Mandatul Presedintelui Romaniei - potrivit art. 83 din Constitutie, mandatul de Presedinte al Romaniei este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului.
Actele Presedintelui Romaniei - in calitatea de institutie politica si autoritate publica a puterii executive, Presedintele Romaniei emite 2 categorii de acte:
Acte politice - in aceasta categorie:
o Constitutia reglementeaza expres mesajul, pe care presedintele il adreseaza Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale natiunii;
o declaratii;
o poate transmite comunicari;
o poate adresa apeluri, scrisori care prin natura si efectul lor sunt tot acte politice.
Acte juridice - in exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decrete, ce se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si sunt contrasemnate de primul-ministru;
o anumite decrete necesita contrasemnarea de catre primul-ministru, precum
decretele prin care presedintele inainteaza Parlamentului, spre ratificare, tratatele internationale pe care le-a incheiat;
acrediteaza sau recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei sau prin care aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
declara mobilizarea fortelor armate sau ia masuri pentru respingerea agresiunii armate indreptate impotriva tarii;
instituie starea de asediu si starea de urgenta;
confera decoratii si titluri de onoare, acorda gradele de maresal, general si amiral si acorda gratierea individuala.
Atributiile Presedintelui Romaniei - raportat la subiectele fata de care se exercita, se disting urmatoarele atributii:
atributii in raport cu Parlamentul - principalele atributii ale Presedintelui Romaniei in raporturile sale cu Parlamentul privesc:
o adresarea de mesaje - Presedintele Romaniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale natiunii (art. 88);
o convocarea Parlamentului in sesiune - Presedintele Romaniei exercita aceasta atributie atunci cand convoaca Parlamentul rezultat din alegerile parlamentare, convocare care trebuie sa se faca in termen de cel mult 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor;
actul prin care presedintele aduce la indeplinire aceasta atributie este decretul.
o dizolvarea Parlamentului - dizolvarea parlamentului este reglementata de art. 89 din Constitutie, care stabileste conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca Presedintele Romaniei sa poata exercita aceasta atributie:
consultarea prealabila a presedintilor celor 2 Camere si a liderilor grupurilor parlamentare;
Parlamentul nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin 2 solicitari de investitura;
in cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data;
dizolvarea Parlamentului nu poate interveni in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romaniei;
dizolvarea Parlamentului nu poate interveni in timpul starii de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta.
o promulgarea legilor - (art. 77) legea se trimite, spre promulgare Presedintelui Romaniei, promulgare ce se face in termen de cel mult 20 de zile de la primire;
inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii;
daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.
atributii in raport cu Guvernul - Presedintele Romaniei are, in raport cu Guvernul, urmatoarele atributii:
o desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru - conform art. 85 alin. 1 din Constitutie, Presedintele Romaniei desemneaza persoana care candideaza pentru functia de prim-ministru, candidatul putand fi desemnat din randul membrilor Parlamentului, dar si din afara acestuia, poate fi membru al unui partid politic, dar poate fi si un tehnocrat.
o numirea Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament - votul de incredere se acorda de catre cele 2 Camere ale Parlamentului in sedinta comuna, dupa dezbaterea Programului de guvernare si a listei Guvernului, prezentate de candidatul la functia de prim-ministru;
Presedintele Romaniei emite un decret de numire a Guvernului, asa cum acesta a fost aprobat de Parlament prin votul de investitura si prin acest decret candidatul la functia de prim-ministru devine Prim-ministru.
o revocarea si numirea unor membri ai Guvernului la propunerea Primului-ministru - potrivit art. 85 alin.2 din Constitutie, in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele Romaniei revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului;
exercitarea acestei atributii se face numai la propunerea primului-ministru si nu poate privi decat alti membri ai Guvernului, nu si persoana primului-ministru.
o consultarea Guvernului - Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita (art. 86);
Guvernul nu poate refuza reunirea sa la cererea presedintelui cand acesta considera oportun si necesar in exercitarea atributiilor sale.
o participarea la sedintele Guvernului - Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului ministru, in alte situatii (art. 87);
Presedintele Romaniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa.
atributii in raport cu electoratul - potrivit art. 90 din Constitutie, Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa isi exprime, prin referendum, vointa cu privire la problemele de interes national, precum:
o referendum pentru revizuirea Constitutiei - initiativa revizuirii Constitutiei apartine Presedintelui Romaiei, la propunerea Guvernului, de cel putin unei patrimi din numarul deputatilor si al senatorilor, precum si unui segment din populatia tarii, reprezentand 500.000 de cetateni cu drept de vot;
o referendum privind demiterea Presedintelui Romaniei - acesta este obligatoriu si se stabileste prin hotarare a Parlamentului atunci cand cele 2 Camere au decis suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei;
o referendum cu privire la probleme de interes national - presupune 2 faze:
consultarea Parlamentului asupra referendumului initiat de Presedintele Romaniei, nu sa ceara neaparat si aprobarea acestuia; in situatia in care Parlamentul nu a fost consultat presedintele nu va putea proceda la initierea referendumului
consultarea poporului, care isi exprima vointa cu privire la problemele de interes national ce ii sunt supuse de catre presedinte.
atributii in domeniul apararii si in situatiile exceptionale - (art. 92) Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii; aceasta categorie de atributii se refera la:
o declararea mobilizarii partiale sau totale a fortelor armate romane - Presedintele Romaniei poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate;
numai in cazuri exceptionale, hotararea Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare.
o luarea masurilor necesare pentru respingerea agresiunii armate indreptata impotriva tarii - in caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii, Presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului, prin un mesaj;
daca Parlamentul nu se afla in sesiune el se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii;
in caz de mobilizare sau de razboi Parlamentul isi continua activitatea pe toata durata acestor stari, iar daca nu se afla in sesiune, se convoaca de drept in 24 ore de la declararea lor.
o instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta - (art. 93) Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta in intreaga tara ori in unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia;
daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 ore de la instituirea starii de asediu ori de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora;
Starea de asediu - reprezinta ansamblul de masuri exceptionale de natura politica, militara, economica, sociala si de alta natura aplicabile pe īntreg teritoriul tarii ori īn unele unitati administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea capacitatii de aparare a tarii la pericole grave, actuale sau iminente, ce ameninta suveranitatea, independenta, unitatea sau integritatea teritoriala a statului;
Starea de urgenta - reprezinta ansamblul de masuri exceptionale de natura politica, economica si de ordine publica aplicabile pe īntreg teritoriul tarii sau īn unele unitati administrativ-teritoriale care se instituie īn urmatoarele situatii:
existenta unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea nationala ori functionarea democratiei constitutionale;
iminenta producerii ori producerea unor calamitati ce fac necesara prevenirea, limitarea sau īnlaturarea, dupa caz, a urmarilor unor dezastre.
atributii in domeniul politicii externe - art. 91 din Constitutie stabileste principalele atributii ale competentei Presedintelui Romaniei in domeniul politicii externe:
o Presedintele Romaniei incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern si le supune spre ratificare Parlamentului in un termen rezonabil (60 zile);
o Presedintele Romaniei, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
o reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei.
alte atributii - conform art. 94 din Constitutie, Presedintele Romaniei indeplineste si urmatoarele atributii:
o confera decoratii si titluri de onoare;
o acorda gradele de maresal, de general si amiral;
o numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege;
o acorda gratierea individuala.
Raspunderea politica - conform art. 95 din Constitutie, atunci cand presedintele comite fapte grave de īncalcare a prevederilor acesteia, se poate propune de catre cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor suspendarea presedintelui din functie;
dupa consultarea Curtii Constitutionale se poate adopta propunerea de suspendare, prin votul majoritatii deputatilor si senatorilor;
in cazul adoptarii propunerii de suspendare, in termen de 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea presedintelui.
Raspunderea juridica - potrivit art. 96 din Constitutie, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, cu votul a cel putin 2/3 din numarul deputatilor si senatorilor, pot hotara punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare;
propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritatea deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui Romaniei pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa;
de la data punerii sub acuzae si pana la data demiterii, presedintele este suspendat de drept;
competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
Procedura de investitura a Guvernului curpinde 4 etape:
desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru - se face in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritatea, a partidelor reprezentate in Parlament;
solicitarea votului de incredere de catre candidatul la functia de prim-ministru - au loc consultari politice intre candidatul la functia de prim-ministru si partidul sau alianta politica ce a sustinut desemnarea sa, in vederea intocmirii listei complete a noului Guvern si a Programului de guvernare (consultarea se intinde pe o perioada de 10 zile);
acordarea votului de incredere de catre Parlament - votul de incredere se acorda de catre cele 2 Camere ale Parlamentului in sedinta comuna, prin hotarare, pe baza Programului de guvernare si a listei Guvernului, prezentate de candidatul la functia de prim-ministru
o in cazul neacordarii votului de incredere, procedura de investire reincepe prin organizarea de noi consultari politice de catre Presedintele Romaniei, pentru desemnarea unui nou candidat la functia de prim-ministru.
numirea Guvernului de catre Presedintele Romaniei, prin decret, pe baza votului de incredere acordat de Parlament - incheierea procedurii de investire, prin numirea Guvernului de catre seful statului si depunerea juramantului de catre noul Guvern are drept consecinta nasterea raporturilor juridice intre Guvern si Parlament, precum si intre Guvern si Presedintele Romaniei.
Functionarea Guvernului - Guvernul isi desfasoara activitatea in sedinte, acesta intrunindu-se saptamanal sau ori de cate ori este nevoie, iar sedintele Guvernului sunt convocate si conduse de catre primul-ministru.
in cadrul acestor sedinte se dezbat probleme ale politicii interne, probleme ale politicii externe, precum si privind conducerea generala a administratiei publice;
la sedintele in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii si asigurarea ordinii publice, precum si in alte situatii, la cererea primului-ministru, poate participa si Presedintele Romaniei (acesta neavand drept de vot la adoptarea hotararilor si a ordonantelor);
in exercitarea atributiilor sale, Guvernul adopta hotarari si ordonante in prezenta majoritatii membrilor sai, in consens (daca nu se realizeaza consensul, solutia este decisa de catre primul-ministru);
hotararile si ordonantele Guvernului sunt acte juridice, prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi si obligatii
Actele Guvernului - conform art. 108 din Constitutie, Guvernul adopta hotarari si ordonante.
Hotarari - se emit pentru organizarea executarii legilor; Guvernul adopta hotarari atunci cand executarea legii reclama stabilirea de masuri sau a unor reguli subsecvente, care sa asigure corecta ei aplicare, inlaturarea unor greutati sau organizarea corespunzatoare a unor activitati;
hotararea reprezinta actul juridic potrivit caruia Guvernul isi exercita rolul sau de a asigura, conform programului de guvernare aprobat de Parlament, realizarea politicii interne si externe si exercitarea conducerii generale a administratiei publice;
hotararile Guvernului sunt acte administrative si pot avea caracter normativ sau individual;
hotararile adoptate de Guvern se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministri care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (exceptie de la publicarea obligatorie face hotararea cu caracter militar);
hotararile pot fi atacate la instanta de contencios administrativ, avand ca temei constitutional art. 52 alin. 1 din Constitutie.
Ordonante - se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si conditiile prevazute de aceasta ori in situatii extraordinare (ordonanta de urgenta);
ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministri care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei;
conform art. 115 din Constitutie, Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice;
ordonantele sunt actele juridice ale Guvernului in urma imputernicirii acestuia de catre Parlament sa emita norme cu caracter primar avand forta juridica a legii;
Parlamentul nu poate delega competenta sa legislativa specifica domeniilor legilor organice, astfel ca obiectul ordonantelor nu trebuie sa priveasca domeniile si problemele stipulate in art. 73 alin. 3 din Constitutie sau de alte dispozitii ce permit adoptarea de legi organice;
legea de abilitare stabileste, in mod obligatoriu, domeniul si data pana la care se pot emite ordonante de catre Guvern;
daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea termenului de abilitare (nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei);
ordonantele de urgenta - reprezinta o delegare legislativa constitutionala, Guvernul neavand nevoie de o lege speciala de abilitare pentru a emite astfel de acte;
o ordonantele de urgenta se pot emite numai in situatii extraordinare cand, in mod obiectiv, nu a fost posibila adoptarea unei legi de abilitare sau a unei legi de procedura de urgenta;
o ordonantele de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei;
o daca cele 2 Camere nu se afla in sesiune, ele se convoaca in mod obligatoriu pentru a dezbate aceste ordonante, in termen de 5 zile de la depunerea sau, dupa caz, de la trimitere;
o daca in termen de cel mult 30 zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata aprobata si se trimite celeilalte Camere care decide, de asemenea, in procedura de urgenta;
o ordonantele de urgenta
nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale;
nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului;
nu pot afecta drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie;
nu pot afecta drepturile electorale;
nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.
o ordonantele de urgenta se supun in mod obligatoriu aprobarii Parlamentului.
Delegarea legislativa - modalitate de conlucrare intre Parlament si Guvern, in virtutea principiului separatiei puterilor in stat, in temeiul careia Guvernul este investit cu exercitarea, in anumite conditii, a functiei legislative;
delegarea legislativa reprezinta o imputernicire, pe timp limitat, a unei alte autoritati decat cea legiuitoare (Guvernul) sa exercite prerogativele legislative;
delegarea legislativa ce opereaza in favoarea Guvernului intervine in 2 situatii:
o delegarea legislativa in baza unei legi de abilitare - in temeiul careia Guvernul poate adopta ordonante (art. 115 alin. 1 din Constitutie):
"Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice".
o delegarea legislativa in temeiul Constitutiei (constitutionala) - in temeiul careia Guvernul poate reglementa primar unele relatii sociale, in situatii extraordinare, adoptand ordonante de urgenta (art. 115 alin 4).
Potrivit art. 106 din Constitutie, functia de membru al Guvernului inceteaza in urmatoarele cazuri
demisie - act de vointa unilaterala prin care un membru al Guvernului renunta din proprie initiativa la functia pe care o detine in Guvern;
o demisia trebuie sa fie adusa la cunostinta publica si sa fie prezentata in scris primului-ministru, devenind irevocabila din momentul in care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data depunerii.
revocare - revocarea din functia de membru al Guvernului se ia in caz de "remaniere guvernamentala", prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea primului-ministru;
pierderea drepturilor electorale - aceasta masura poate fi determinata fie de punerea sub interdictie pentru debilitate sau alienatie mintala, fie de condamnarea sa prin hotarare judecatoreasca definitiva si la pedeapsa complementara a pierderii drepturilor electorale;
stare de incompatibilitate - functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau senator; de asemenea este incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate in cadrul organizatiilor cu scop comercial;
demitere - un membru al Guvernului este demis in cazul in care a fost condamnat penal prin o hotarare judecatoreasca definitiva sau in cazul in care averea sa a fost declarata, in total sau in parte, ca fiind dobandita ilicit prin o hotarare judecatoreasca irevocabila;
deces.
Incetarea mandatului Guvernului - Guvernul isi exercita mandatul pana la data validarii alegerilor parlamentare generale.
Guvernul este demis la data retragerii de catre Parlament a increderii acordate (prin adoptarea unei motiuni de cenzura) sau daca primul-ministru se afla in una din situatiile de incetare a functiei de membru al Guvernului (demisie, pierderea drepturilor electorale, demitere, stare de incompatibiliate sau deces) cu exceptia revocarii, ori se afla in imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile
Guvernul al carui mandat a incetat indeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului de membrii noului Guvern.
Mijloacele prin care Parlamentul se poate informa asupra activitatii Guvernului si a celorlalte autoritati ale administratiei publice sunt diverse:
intrebari - intrebarea consta in o simpla cerere de a raspunde daca un fapt este adevarat, daca o informatie este exacta, daca Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice inteleg sa comunice informatiile si documentele solicitate de Camere sau de comisiile permanente ori daca Guvernul are intentia de a lua o hotarare intr-o problema determinata;
o intrebarile pot fi formulate in scris sau oral;
o cei intrebati au obligatia sa raspunda la intrebare (in scris sau oral, imediat sau in o zi ulterioara, precizand ziua);
o intrebarile la care nu s-a raspuns se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a-II-a (la sfarsitul fiecarei sesiune ordinare).
interpelari - interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului sau unor membri ai Guvernului de catre un deputat sau senator sau de un grup parlamentar, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului in probleme importante ale activitatii interne sau externe;
o interpelarile se formuleaza in scris, aratandu-se numai obiectul lor;
o acestea se citesc in sedinta publica, se inscriu in registru si se afiseaza in sala de sedinte, urmand a fi trimise primului-ministru.
comisii de ancheta - controlul Parlamentului asupra administratiei publice centrale se exercita si prin intermediul comisiilor de ancheta, care se pot alcatui fie de catre fiecare Camera, fie in comun, de ambele Camere;
o rolul comisiilor de ancheta - acela de a asigura celor 2 Camere ale Parlamentului o informare cat mai completa, specializata si pertinenta asupra unei anumite probleme, fata de care acestea sa-si exprime in final pozitia.
rapoarte din partea unor autoritati publice (Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, Primul-ministru).
Categorii de motiuni:
motiunea simpla - act ce exprima pozitia Camerei Deputatilor sau a Senatului in o anumita problema de politica interna sau externa, ori, dupa caz, cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari;
motiunea de cenzura - Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura , cu votul majoritatii deputatilor si al senatorilor.
o motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin ¼ din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii;
o motiunea de cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor 2 Camere;
o daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii ce au semnat-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea.
Angajarea raspunderii Guvernului - Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.
prin angajarea raspunderii sale politice, Guvernul pune Parlamentul in fata unei alternative:
o ori il mentine in continuare, acordandu-i ceea ce a cerut;
o ori nu-i acorda cele solicitate si atunci ii retrage increderea adoptand o motiune de cenzura la 3 zile de la prezentare, ce are ca efect demiterea Guvernului.
daca in cele 3 zile nu s-a formulat nici o motiune de cenzura ori daca s-a depus o motiune de cenzura, insa aceasta nu este votata, programul sau declaratia de politica generala devine obligatorie pentru Guvern (proiectul de lege prezentat se considera adoptat);
in cazul in care Presedintele Romaniei cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se face in sedinta comuna a celor 2 Camere.
Raspunderea juridica a membrilor Guvernului isi are temeiul constitutional in dispozitiile art. 109 din Constitutie:
numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor;
daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie;
trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie;
competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind raspunderea ministeriala:
o pe langa raspunderea politica, membrii Guvernului pot raspunde si civil, contraventional, disciplinar sau penal, potrivit dreptului comun in aceste materii, pentru infractiunile savarsite in afara exercitiului functiei.
Alegerea consiliului local - potrivit art. 121 din Constitutie, autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si in orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii;
consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat
mandatul de consilier este de 4 ani;
numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului, in raport cu populatia existenta in respectiva unitate administrativ-teritoriala (numarul de consilieri este cuprins intre 9 si 31, respectiv 55 Consiliul General al Municipiului Bucuresti);
au dreptul de a fi alesi consilieri cetatenii ce indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
o au drept de vot;
o au implinita varsta de 23 de ani;
o nu le este interzisa asocierea in partide politice;
o au domiciliul pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza sa fie alese.
consiliile locale, ca si cele judetene, se aleg pe circumscriptii electorale, pe baza scrutinului de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale
pentru consiliile locale, circumscriptia electorala o constituie comuna, orasul, municipiul, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, iar pentru consiliile judetene, circumscriptia electorala este judetul;
sectiile de votare se organizeaza astfel:
o in localitatile urbane, cate o sectie de votare la 1.000 - 2.000 de locuitori;
o in comune, cate o sectie de votare la 500-2.000 de locuitori, de regula in fiecare sat.
delimitarea si numerotarea sectiilor de votare se fac de catre primari, prin dispozitie, ce se aduce la cunostinta alegatorilor in termen de cel mult 20 zile de la stabilirea datei alegerilor;
la alegerea autoritatilor administratiei publice locale sunt utilizate 2 tipuri de liste:
o listele electorale permanente - cuprind pe toti cetatenii cu drept de vot care au domiciliul in localitatea pentru care se intocmeste lista;
o listele electorale suplimentare
pentru organizarea si desfasurarea operatiunilor electorale se infiinteaza, in conditiile legii, birouri electorale de circumscriptie, birouri electorale ale sectiilor de votare, birouri electorale judetene si Biroul Electoral Central;
propunerile de candidati pentru consilieri locali se fac pe circumscriptii electorale si se depun la birourile electorale de circumscriptie cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor;
in campania electorala, candidatii, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, precum si cetatenii au dreptul sa-si exprime opiniile in mod liber si fara nici o discriminare, prin mitinguri, adunari, utilizarea oricaror mijloace de informare in masa (mass-media);
candidatii alesi atat in functia de consilier local, cat si in functia de consilier judetean sunt obligati ca, in termen de 10 zile de la data ultimei validari, sa opteze pentru una dintre cele 2 calitati; aceasta obligatie revine si membrilor Consiliului General al Municipiului Bucuresti, care nu pot fi in acelasi timp si membri ai consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului Bucuresti;
validarea alegerii consilierilor locali - se face de catre judecatoria in raza careia se afla unitatea administrativ-teritoriala; cererea de validare a consilierilor locali se depune in termen de 3 zile de la data constatarii rezultatelor alegerilor;
constituirea consiliului local - se face in termen de 25 zile de la data desfasurarii alegerilor, consilierii alesi fiind convocati in sedinta de catre prefectul judetului;
dupa validarea si depunerea juramantului de catre consilierii locali alesi, consiliul se declara legal constituit
Actele consiliului local (atributiile) - consiliul local exercita urmatoarele categorii de atributii:
atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, al institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local - in exercitarea acestei categorii, consiliul local:
o aproba statutul comunei, orasului sau municipiului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului local;
o aproba la propunerea primarului, infiintarea, organizarea si statul de functii ale aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local, precum si reorganizarea si statul de functii ale regiilor autonome de interes local;
o exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale toate drepturile si obligatiile corespunzatoare participatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome.
atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului - in exercitarea acestei categorii, consiliul local:
o aproba, la propunerea primarului, bugetul local, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de incheiere a exercitiului bugetar;
o aproba, la propunerea primarului, contractarea si/sau garantarea imprumuturilor, precum si contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare in numele unitatii administrativ-teritoriale;
o stabileste si aproba impozitele si taxele locale;
o aproba, la propunerea primarului, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local;
o aproba strategiile privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale;
o asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare implementarii si conformarii cu prevederile angajamentelor asumate in procesul de integrare europeana in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor.
atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului - in exercitarea acestor atributii, consiliul local:
o hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a comunei, orasului sau municipiului, precum si a serviciilor publice de interes local;
o decide vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei, orasului sau municipiului;
o avizeaza sau aproba, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism a localitatilor;
o atribuie sau schimba denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local.
atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni - in exercitarea atributiilor privind aceasta, consiliul local:
o asigura, potrivit competentelor sale si in conditiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:
educatia;
sanatatea;
cultura;
sportul;
ordinea publica;
dezvoltarea urbana;
evidenta persoanelor;
podurile si drumurile publice;
serviciile comunitare de utilitate publica (canalizare, salubrizare, alimentare cu apa si gaz natural etc.);
serviciile sociale pentru protectia copilului, a familiei, a persoanelor varstnice si a celor cu handicap
etc.
o decide acordarea unor sporuri si altor facilitati personalului sanitar si didactic;
o sprijina activitatea cultelor religioase;
o poate solicita informari si raporturi de la primar, viceprimar si de la sefii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local;
o aproba construirea locuintelor sociale, criterii pentru repartizarea locuintelor sociale si a utilitatilor locative aflate in proprietatea sau in administrarea sa.
atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern - in exercitarea atributiilor acestei categorii, consiliul local:
o decide cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local;
o decide infratirea comunei, orasului sau municipiului cu unitati administrativ-teritoriale din alte tari;
o decide cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune.
Incetarea mandatului de consilier local - incetarea de drept a mandatului de consilier local intervine in urmatoarele cazuri:
demisie;
incompatibilitate (cu o alta functie detinuta de consilier);
schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;
lipsa nemotivata de la cel mult 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului local;
imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor in care consilierul este arestat preventiv (caz in care are loc suspendarea de drept a mandatului de consilier);
constatarea, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a legii privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale;
condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate;
punerea sub interdictie judecatoreasca;
pierderea drepturilor electorale;
pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatii nationale pe a carei lista a fost ales;
deces.
Dizolvarea consiliului local - consiliul local se dizolva de drept:
in cazul in care acesta nu se intruneste timp de 2 luni consecutive;
in cazul in care nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarare;
in situatia in care numarul consilierilor locali se reduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa prin supleanti.
- consiliul local se dizolva prin referendum local:
referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale unitatii administrativ-teritoriale;
referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot.
daca consiliul local este dizolvat pana la constituirea noului consiliu local, primarul sau, in absenta acestuia, secretarul unitatii administrativ-teritoriale va rezolva probleme curente ale comunei, orasului sau municipiului.
Alegerea primarului - fiecare comuna, oras, municipiu si subdiviziune administrativ-teritoriala a municipiului are un primar, iar Municipiul Bucuresti are un primar general;
primarul se alege prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal;
primarului este ales pentru o perioada de 4 ani;
candidaturile pentru functia de primar se propun de partidele politice, aliantele politice sau aliantele electorale, de catre organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, dar pot fi depuse si candidaturi independente;
propunerile de candidati se fac pe circumscriptii electorale si se depun la birourile electorale de circumscriptie cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor;
propunerile de candidati se fac:
o in scris, in 4 exemplare;
o trebuie sa cuprinda date personale ale candidatilor (numele, prenumele, locul si data nasterii, domiciliul, ocupatia, etc.);
o apartenenta politica a candidatilor;
o iar in cazul aliantelor si partidul politic care i-a propus.
persoanele ce candideaza la functia de primar ca independente:
o trebuie sa prezinte o lista de sustinatori care cuprinde minim 2% din numarul total al alegatorilor inscrisi in liste electoral permanente din circumscriptia pentru care candideaza;
o dar nu mai putin de 200 in cazul comunelor, 300 in cazul oraselor, 1.000 in cazul municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti si 5.000 in cazul municipiului Bucuresti.
alegerile pentru primar sunt valabile indiferent de numarul alegatorilor care au participat la vot;
este declarat primar candidatul care a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate;
daca nici unul dintre candidati nu a obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate se organizeaza un al 2lea tur de scrutin, in cel mult 2 saptamani, dupa care este declarat primar candidatul cu cel mai mare numar de voturi valabil exprimate;
validarea alegerii primarului - se face in termen de 20 zile de la data alegerilor, in camera de consiliu a judecatoriei de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla localitatea respectiva;
dupa prezentarea rezultatului validarii, primarul depune in fata consiliului local juramantul.
Actele primarului (atributiile) - potrivit legii administratiei publice locale, primarul exercita urmatoarele categorii principale de atributii:
atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului, in conditiile legii:
o primarul indeplineste functia de ofiter de stare civila si de autoritate tutelara si asigura functionarea serviciilor publice locale de profil;
o primarul are atributii privind organizarea si functionarea alegerilor, referendumului si a recesamantului.
atributii referitoare la relatia cu consiliul local:
o primarul prezinta consiliului local, in primul trimestru, un raport anual privind starea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale;
o prezinta, la solicitarea consiliului local, alte raporturi si informari;
o elaboreaza proiectele de strategii privind starea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale si le supune aprobarii consiliului local.
atributii referitoare la bugetul local:
o primarul exercita functia de ordonator principal de credite;
o intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;
o initiaza negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emiterea de titluri de valoare in numele unitatii administrativ-teritoriale;
o verifica corecta inregistrare fiscala a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atat a sediului sociale principal, cat si a sediului secundar.
atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor:
o primarul coordoneaza realizarea serviciilor publice de interes local, prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local;
o ia masuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta;
o numeste, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau a raporturilor de munca pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum si pentru conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes local;
o asigura elaborarea planurilor urbanistice prevazute de lege, le supune aprobarii consiliului local si actioneaza pentru respectarea prevederilor acestora;
o emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege si alte acte normative;
o asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare conformarii cu prevederile angajamentelor asumate in procesul de integrare europeana in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor.
alte atributii stabilite prin lege - primarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau de alte acte normative precum si insarcinari date de consiliul local.
Incetarea mandatului de primar - mandatul primarului inceteaza de drept, inainte de expirarea duratei normale, in urmatoarele situatii:
demisie;
incompatibilitate;
schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;
daca nu isi exercita, in mod nejustificat, mandatul 45 de zile consecutive;
cand se constata, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a legii privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale;
a fost condamnat, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate;
punerea sub interdictie judecatoreasca;
pierderea drepturilor electorale;
pierderea prin demisie a calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatii nationale pe a carei lista a fost ales;
daca se afla in imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli grave, certificate, ce nu permite desfasurarea activitatii in bune conditii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;
deces.
mandatul de primar poate inceta, inainte de termen, si ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat in conditiile legii.
Prefectul - conform art. 123 din Constitutie:
Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in Municipiul Bucuresti;
Prefectul - reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale;
atributiile prefectului se stabilesc prin lege organica;
intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare;
prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal; actul atacat este suspendat de drept.
Principalele atributii ale prefectului - pentru indeplinirea atributiilor si prerogativelor ce ii revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecti (respectiv 3 pentru Mun. Bucuresti):
la nivelul judetului, respectiv Municipiului Bucuresti, asigura realizarea intereselor nationale, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor si a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a celorlalte acte normative;
asigura ordinea publica si apararea drepturilor cetatenilor;
atributii cu privire la prevenirea infractiunilor, prin intermediul organelor special abilitate;
verifica modul de utilizare a fondurilor publice alocate serviciilor publice deconcentrate;
asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana;
analizeaza modul de realizare a actiunilor cu caracter interministerial care au ca scop cresterea calitatii serviciilor publice;
reprezinta in fata instantelor judecatoresti, in cazul in care serviciile publice deconcentrate din subordine nu pot fi mandatate;
alte atributii prevazute in legea administratiei publice locale.
Actele prefectului - pentru indeplinirea atributiilor care ii revin, prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, in conditiile legii.
ordinele cu caracter normativ se comunica de indata Ministerului Administratiei si Internelor;
ordinul prefectului ce contine dispozitii normative devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica, sau de la data la care a fost comunicat, in cazul ordinului cu caracter individual.
Incetarea de drept a exercitarii functiei de prefect, respectiv subprefect, intervine in caz de:
demisie;
nerespectarea prevederilor referitoare la obligatia de a se abtine de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in functie si societate, precum si la participarea la actiuni politice, a prevederilor referitoare la incompatibilitati si la conflictul de interese prevazute pentru functionarii publici, precum si la interdictia de a fi membri ai unui partid politic;
imposibilitatea de a-si indeplini atributiile mai mult de 3 luni consecutive;
condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, la o pedeapsa privativa de libertate;
pierderea drepturilor electorale;
punerea sub interdictie judecatoreasca, in conditiile legii;
destituire;
obtinerea calificativului nesatisfacator;
deces.
Contenciosul administrativ - conform legii, reprezinta activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.
categorii de contencios administrativ:
o contencios administrativ in anulare - confera instantei de contencios administrativ competenta sa anuleze in tot sau in parte un act administrativ ilegal, ori sa oblige autoritatea publica sa rezolve cererea care priveste un drept ori un interes legitim;
o contencios administrativ de plina jurisdictie - confera instantei de contencios administrativ nu numai dreptul sa anuleze in tot sau in parte actul administrativ atacat, sa oblige autoritatea publica sa rezolve o cerere ce priveste un drept sau interes legitim, ci si dreptul de a acorda despagubiri pentru daunele cauzate particularului (persoana fizica ori juridica), prin actul administrativ adoptat sau emis, ori prin refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept ori interes recunoscut de lege;
o contencios administrativ de interpretare;
o contencios administrativ de represiune.
Definirea termenilor utilizati de legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:
persoana vatamata - orice persoana fizica sau juridica ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vatamate prin acte administrative;
o in sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vatamate si organismele sociale care invoca vatamarea unui interes public prin actul administrativ atacat;
autoritatea publica - orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public;
o sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public;
actul administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica in vederea executarii ori a organizarii executarii legii, dand nastere, modificand sau stingand raporturi juridice;
o sunt asimilate actelor administrative, in sensul prezentei legi, si contractele incheiate de autoritatile publice care au ca obiect:
punerea in valoare a bunurilor proprietate publica;
executarea lucrarilor de interes public;
prestarea serviciilor publice;
achizitiile publice.
act administrativ-jurisdictional - actul juridic emis de o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale in solutionarea unui conflict, dupa o procedura bazata pe contradictorialitate si cu asigurarea dreptului la aparare;
contenciosul administrativ - activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim;
instanta de contencios administrativ - Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel si tribunalele administrativ-fiscale;
nesolutionarea in termenul legal a unei cereri - faptul de a nu raspunde solicitantului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen;
refuzul nejustificat de a solutiona o cerere - exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea;
plangere prealabila - plangerea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii acestuia;
act de comandament cu caracter militar - actul administrativ referitor la problemele strict militare ale activitatii din cadrul fortelor armate, specifice organizarii militare, care presupun dreptul comandantilor de a da ordine subordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei, in timp de pace sau razboi, sau, dupa caz, la indeplinirea serviciului militar;
serviciu public - activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public;
interes public - interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice;
exces de putere - exercitarea dreptului de apreciere, apartinand autoritatilor administratiei publice, prin incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, prevazute de Constitutie sau de lege;
drept vatamat - orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ;
interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat;
interes legitim public - posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept fundamental care se exercita in colectiv ori, dupa caz, in considerarea apararii unui interes public;
organisme sociale interesate - structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative;
paguba iminenta - prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice ori a unui serviciu public;
instanta
de executare - instanta
care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ.
Subiectele de sezina - reprezinta subiectele ce pot sesiza instanta de contencios administrativ; conform legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, acestea sunt:
orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata (interesul legitim poate fi atat privat, cat si public);
o prin "orice persoana care se considera vatamata" se intelege orice persoana fizica, avand capacitatea de a sta in justitie (capacitatea de folosinta si exercitiu) ori persoana juridica.
se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept (terta persoana);
o terta persoana, fara a fi destinatara actului administrativ cu caracter individual si deci, fara a avea vreun raport juridic cu autoritatea emitenta a actului, poate fi vatamata intr-un drept ori interes legitim.
Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii sale organice, in baza unei sesizari a unei persoane fizice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau excesul de putere al autoritatii administrative nu poate fi inlaturat decat prin justitie, poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului (petitionarul dobandeste, de drept, calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate);
Ministerul Public (adica procurori constituiti in parchete), atunci cand, in urma exercitarii atributiilor prevazute de legea sa organica, apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere, sesizeaza instanta de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vatamate; petitionarul dobandeste, de drept, calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate;
o cand Ministerul Public apreciaza ca, prin excesul de putere, concretizat in emiterea unui act administrativ normativ, se vatama un interes public, va sesiza instanta de contencios administrativ competenta de la sediul autoritatii publice emitente;
o autoritatea publica emitenta a unui act administrativ nelegal poate sa solicite instantei constatarea nulitatii acestuia, in situatia in care actul nu mai poate fi revocat, intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice; in cazul admiterii actiunii, instanta se va pronunta, la cerere, si asupra legalitatii actelor civile incheiate in baza actului administrativ nelegal, precum si asupra efectelor civile produse.
persoana vatamata, in drepturile sale sau in interesele sale legitime, prin ordonante sau dispozitii din ordonante ale Guvernului neconstitutionale, se poate adresa instantei de contencios administrativ, in conditiile prezentei legi;
actiunile in contencios administrativ pot fi introduse de prefect si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, precum si de orice persoana de drept public vatamata intr-un drept sau, dupa caz, cand s-a vatamat un interes legitim.
o prefectul - in virtutea tutelei administrative, prefectul poate ataca in fata instantei de contencios administrative, actele emise de autoritatile administratiei publice locale, daca le considera nelegale;
o Agentia Nationala a Functionarilor Publici - in ceea ce priveste tutela administrativa exercitata de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, aceasta poate ataca in fata instantei de contencios administrativ actele autoritatilor publice centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia publica, in conditiile legii.
o pana la solutionarea cauzei, actul administrativ atacat este suspendat de drept
petentul - are calitatea de reclamant;
paratul - autoritatea administrativa ce a emis actul administrativ.
Actele nesupuse controlului instantei de contencios administrativ - nu pot fi atacate in contenciosul administrativ urmatoarele acte:
actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul - anume, actele Presedintelui Romaniei si cele ale Guvernului, intrucat aceste 2 autoritati publice intra in raporturi politice si juridice cu Parlamentul, dar si autoritatile administrative autonome, care au asemenea raporturi cu organul legislativ al tarii;
o acte administrative nesupuse controlului instantei de contencios administrativ ce vizeaza raporturile dintre Presedintele Romaniei cu Parlamentul:
decretul de convocare a Parlamentului rezultat din alegerile parlamentare;
decretul de dizolvare al Parlamentului emis in conditiile art. 89 din Constitutie;
decretul de promulgare a legilor adoptate de catre Parlament;
decretul de supunere spre ratificare a tratatului international incheiat in numele Romaniei.
o acte administrative nesupuse controlului instantei de contencios administrativ ce vizeaza raporturile dintre Guvern si Parlament, referitor la:
stabilirea datei alegerilor parlamentare;
stabilirea modelului listei electorale permanente si speciale;
alocarea fondurilor corespunzatoare pentru alegerile parlamentare
actele de comandament cu caracter militar - actele emise de autoritati militare sau cu competente in domeniul militar, care privesc o problema militara, emise atat in timp de pace cat si de razboi, ce privesc doar pe militari.
totodata, nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara
actele administrative emise pentru aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al celei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum si pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere
Procedura prealabila (recursul gratios) - inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia; plangerea se poate adresa in egala masura organului ierarhic superior, daca acesta exista.
este indreptatita sa introduca plangere prealabila si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul in care a luat cunostinta, pe orice cale, de existenta acestuia, in limitele termenului de 6 luni, calculat de la data emiterii actului;
procedura prealabila nu este obligatorie:
o in cazul actiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici
o in cazul celor care privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante considerate neconstitutionale;
o in cazul exceptiei de nelegalitate;
o in cazul actelor administrative atipice, respectiv refuzul nejustificat si nesolutionarea in termenul legal a unei cereri referitoare la un drept sau un interes legitim.
Suspendarea actelor administrative (art.14) - in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, o data cu sesizarea autoritatii publice care a emis actul, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ pana la pronuntarea instantei de fond.
instanta va rezolva cererea de suspendare, de urgenta, cu citarea partilor
cand in cauza este un interes public major, de natura a perturba grav functionarea unui serviciu public administrativ de importanta nationala, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusa si de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare;
sentinta prin care se pronunta suspendarea este executorie de drept; ea poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.
Suspendarea executarii actului administrativ unilateral (art.15) poate fi solicitata de reclamant si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat;
in acest caz, instanta va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei;
cererea de suspendare se poate formula o data cu actiunea principala sau printr-o actiune separata, pana la solutionarea actiunii in fond.
Hotararile pronuntate de instantele de contencios administrativ, ramase definitive si irevocabile, urmeaza sa-si produca efectele juridice, autoritatea publica parata avand obligatia de a lua masurile ce se impun pentru realizarea drepturilor ce sunt recunoscute reclamantului (petentului).
daca in urma admiterii actiunii autoritatea publica este obligata sa incheie, sa inlocuiasca sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris, executarea hotararii definitive si irevocabile se va face in termenul prevazut in cuprinsul ei, iar in lipsa unui astfel de termen, in cel mult 30 de zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii;
pentru a asigura respectarea acestei obligatii de catre parat, legea instituie sanctiunea amenzii pentru fiecare zi de intarziere.
|
