Drept civil

DREPT CIVIL

Dreptul romanesc, privit ca totalitate a normelor juridice are drept componente: dreptul international si dreptul intern. In cadrul dreptului intern distingem intre dreptul public Si cel privat. In cadrul dreptului privat se afla, ca ramura de drept, Si dreptul civil, alaturi de dreptul comercial, dreptul familiei si dreptul muncii.

Definitia si obiectul dreptului civil2.1. Dreptul civil este acea ramura a dreptului privat care reglementeaza raport. patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre persoanele fizice Si persoanele juridice situate pe pozitie de egalitate juridica.

Obiectul dreptului civil. Consta in categoriile de raporturi, sociale aflate in sfera de reglementare a dreptului civil: raporturi patrimoniale si raporturi nepatrimoniale.

Raporturile patrimoniale Sunt acele raporturi sociale care au un continut economic, dreptul civil reglementand raporturile reale Si raporturile obligationale.A. Raporturile reale Au in continutul lor drepturi reale, care se compun din dreptul de proprietate - inscris ca atare in Constitutia Romaniei - si din celelalte drepturi reale principale, care sunt dezmembramintele dreptului de proprietate si drepturile reale accesorii.B. Raporturile obligationale Au in continutul lor dreptul de creanta - drept subiectiv in virtute a caruia subiectul activ (creditor) poate cere subiectului pasiv (debitor) sa dea, sa faca, sa nu faca ceva ­indiferent daca dreptul isi are originea intr-un act sau intr-un fapt juridic

Raporturile nepatrimoniale.Sunt acele raporturi sociale care nu au continut economic. Ele cuprind: raporturi care privesc existenta Si integritatea subiectelor de drept civil, raporturi de identificare, precum Si raporturi izvorate din creatia intelectuala.

1. Notiunea de izvor al dreptului civil In sens material, prin izvor al dreptului civil se desemneza conditiile concrete de existenta ale societatii, care stau la baza normelor civile.In sens formal, prin aceasta expresie se inteleg formele speciale de exprimare a normelor de drept prin care se consacra vointa statala.

2. Principalele izvoare ale dreptului civil 2.1. Legea este actul normativ adoptat de Parlament, unica autoritate legiuitoare a tarii.Constitutia stabileste trei categorii de legi : legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.Constitutia, Codul Civil Si alte legi (organice Si ordinare) sunt izvoare de drept civil din categoria legilor:

2.2. Decretele - legi sunt acte normative adoptate in perioada 22 decembrie 1989 ­mai 199o constituie izvoare de drept civil in masura in care contin norme referitoare la obiectul de reglementare al acestei ramuri de drept.

2.3. Decretele Acte normative cu putere de lege emise in regimul de dinainte de 22 decembrie 1989 de fostul Consiliu de Stat al R.S. Romania

2.4. Hotararile si ordonantele Guvernului sunt acte normative emise in baza Si in executarea legilor. Ordonantele sunt acte normative adoptate de Guvern in temeiul unei legi speciale de abilitare in limitele Si conditiile prevazute de aceasta.

2.5. Actele normative emise de ministri Si de alti conducatori ai organelor de specialitate ale administratiei pub lice centrale - sunt izvoare de drept civil daca reglementeaza raporturi juridice civile.

2.6. Acte normative emise de autoritatile administratiei publice locale In exercitarea atributiilor lor, ConsiliiIe locale Si judetene adopta hotarari, primarii emit dispozitii. iar prefectii ordine.

2.7.Reglementarile internationale Tratatele, conventiile, pactele Si acordurile internationale la care Romania este parte prin aderare, aprobare sau ratificare, - sunt izvoare ale dreptului civil in masura in care reglementeaza raporturi din sfera sa. 3. Obiceiul. morala, precedentul iudiciar si doctrinaObiceiul, precedentul judiciar Si doctrina nu sunt izvoare ale dreptului civil, in timp ce morala constituie izvor prin Si o data cu actul normativ care face referire la ea.4. Aplicarea legii civileLegea civila isi produce efectele intr-o anume perioada de timp, pe un anumit teritoriu Si asupra unor subiecte determinate.

4.1. Aplicarea legii civile in timp Este carmuita de doua principii ale dreptului civil: principiul neretroactivitatii legii noi (adica, o lege civila se aplica numai cazurilor ce apar in practica dupa adoptarea ei) Si principiul aplicarii imediate a legii civile noi (din momentul in care a fost adoptata, legea noua se aplica tuturor cazurilor ce apar in practica dupa intrarea sa in vigoare).4.2. Aplicarea legii civile in spatiu In plan intern, aplicarea legii civile in spatiu se face dupa urmatoarea regula: actele adoptate de organele centrale ale puterii de stat se aplica pe tot teritoriul Romaniei in timp ce actele normative emise de organele locale ale puterii de stat se aplica pe raza teritoriala de competenta.In plan international aplicarea legii civile in spatiu este rezolvata de dreptul international privat prin normele sale conflictuale.4.3. Aplicarea legii civile asupra persoanelorExista legi civile de aplicare generala, legi civile care se aplica numai persoanelor fizice si legi civile care se aplica numai persoanelor juridice.5. Interpretarea legii civileEste acea operatiune logico-rationala de lamurire a continutului Si sensului normelor de drept civil in scopul justei lor aplicari.5.1. Clasificarea interpretarii legii civileClasificarea interpretarii legii civile se face dupa forta obligatorie sau neobligatorie a interpretarii dupa rezultatul interpretarii, Si dupa metoda de interpretare.

5.1.1. Clasificarea dupa forta obligatorie sau neobligatorie a interpretariia. Interpretarea oficiala b. Interpretarea neoficiala5.1.2. Clasificarea dupa rezultatul interpretarii a. Interpretarea literala (dec1arativa) b. Interpretarea extensiva c. Interpretarea restrictiva 5.1.3. Clasificarea dupa metoda de interpretare a.Interpretarea gramaticala b.Interpretarea sistematica c.Interpretarea istorico-teleologica d.Interpretarea logica

Raportul juridic civil

1. Notiunea de raport iuridic civil

Caractere. Structura

1.1. Notiunea de raport juridic civil

Raportul juridic civil este o relatie patrimoniala sau nepatrimoniala, reglementata de norma de drept civil.1. 121e46b 2. Caracterele raportului juridic civilCaracterele raportului juridic civil sunt : caracterul social, caracterul dublu volitional si egalitatea juridica a partilor.1.3. Structura raportului juridic civil

Structura raportului juridic se refera la trei elemente : subiecte (parti), continut si obiect1.3.1. Subiectele raportului juridic civilSubiectele (partile) raportului juridic de drept civil participa la acesta, fie in calitate de persoana fizica, fie in calitate de persoana juridica, titulare de drepturi Si obligatii. Subiectul raportului juridic civil care dobandeste drepturi este subiect activ, cel care se obliga este subiect pasiv.A. Pluralitatea subiectelorCa regula, un raport juridic se stabileste intre un singur subiect activ si un singur subiect pasiv. Intr-o multitudine de alte situatii, aceste raporturi se pot realiza intre mai multe persoane fie ca subiecte active, fie ca subiecte pasive, fie in ambele calitati. Aceste cazuri le numim pluralitate de subiecte.B. Determinarea (individualizarea) subiectelorIn raporturile obligationale subiectele sunt determinate (individualizate) din momentul incheierii actului juridic sau consumarii faptului care sta la baza acestor raporturi. Exista insa cazuri in care subiectul pasiv sau cel activ nu soot determinate la data stabilirii raportului juridic (in raporturile juridice de proprietate, persoanele care au obligatia de a respecta drepturile proprietarului sunt nedeterminate).C. Schimbarea subiectelorSchimbarea subiectelor intre care s-au nascut este posibila in cadrul raporturilor juridice civile patrimoniale (cesiunea de creanta, subrogatia personala, novatia etc.

D. Capacitatea subiectelorCapacitatea de drept civil a subiectelor se exprima prin capacitatea civila a acestora, capacitate compusa din: capacitatea de folosinta - aptitudinea generala Si abstracta a omului de a avea drepturi Si obligatii civile; capacitatea de exercitiu - aptitudinea generala a persoanei (fizice sau juri dice ) a a-si exercita drepturile civile si a-si indeplini obligatiile civile prin incheierea de acte juridice civile.

1.3.2. Continutul raportului juridic civil i1 constituie drepturile subiective civile ale subiectului activ si obligatiile civile ale subiectului pasiv.A. Dreptul subiectiv civilDreptul subiectiv civil este posibilitatea recunoscuta de legea civila, subiectului activ - persoana fizica sau persoana juridica, in virtute a careia aceasta poate, in limitele dreptului Si moralei,sa aiba o anumita conduita sa pretinda o conduita

corespunzatoare - sa de a, sa faca , sa nu faca ceva - de la subiectul pasiv si sa ceara concursul fortei coercitive a statului, in caz de nevoie.a. Clasificarea drepturilor subiective civileDrepturile subiective civile se c1asifica: dupa continut (drepturi patrimoniale Si drepturi nepatrimoniale), dupa opozabilitatea lor (drepturi absolute Si drepturi relative), dupa corelatia dintre ele (drepturi principale Si drepturi accesorii) Si in functie de gradul de certitudine pe care il confera titularilor lor (drepturi pure Si simple Si drepturi afectate de modalitati).Obligatia civila este indatorirea subiectului pasiv de a avea o anume conduita corespunzatoare dreptului subiectiv corelativ.b. Recunoasterea, ocrotirea Si exercitarea drepturilor subiective civileB. Obligatia civila .NotiuneObligatia civila este indatorirea subiectului pasiv de a avea o anume conduita, corespunzatoare dreptului subiectului pasiv. . Clasificarea obligatiilor civile Obligatiile se c1asifica dupa criteriul obiectului, al opozabilitatii Si dupa criteriul sanctiunii aplicabile in cazul nerespectarii lor. 1.3.3. Obiectul raportului juridic civilA. Notiunea de obiect al raportului juridic civilObiectul raportului juridic civil este conduita subiectelor acestuia determinata de actiunea la care este indrituit subiectul activ Si de cea de care este tinut subiectul pasiv. Actiunea sau inactiunea subiectelor se raporteaza la un anumit bun (obiect derivat al raportului juridic civil).B. Bunurile . NotiuneaBunul este o valoare economica utila pentru satisfacerea nevoilor materiale Si spirituale ale omului Si care este susceptibila de apropriere sub forma dreptului patrimonial. . Clasificarea bunurilorClasificarea bunurilor se face dupa diferite criterii, printre care: natura Si calificarea data de lege; regimul circulatiei lor juridice; dupa cum este posibila sau nu inlocuirea lor in executarea unei obligatii civile; dupa cum produc sau nu fructe, etc.

2. Izvoarele si proba raporturilor iuridice civile concrete2.1. Izvoarele raporturilor juridice concrete . NotiuneaIzvoare ale raportului juridic civil concret sunt acele acte Si fapte care, potrivit

normei de drept civil, dau nastere unor raporturi juridice civile concrete. . Izvoarele raporturi juri dice civile concrete se c1asifica dupa legatura lor cu vointa umana (actiuni omenesti Si faptele naturale) Si in functie de sfera lor (fapte juridice in sens larg Si fapte juri dice in sens res trans ).2.2. Proba raporturilor juridice civile concrete2.2.2. Notiuni generale

Proba: intr-un prin sens al termenului, este prezentarea in fata instantei de judecata a mijloacelor legale de convingere a acesteia asupra existentei unor anumite drepturi Si obligatii civile. Intr-un al doilea sens, proba este mijlocul juridic de stabilire a existentei drepturilor subiective Si obligatiilor civile.Materia probelor este reglementata in art. 1169 -12o6 din Codul civil Si art. 167 - 225, 235-241 din Codul de procedura civila. Obiectul probei este elementul de dovada - toate imprejurarile, acte sau fapte juridice care sunt izvoare ale raporturilor juridice civile concrete - menit a demonstra existenta unui drept subiectiv civil Si a obligatiei corelative. Sarcina probei revine in primul rand reclamantului, apoi paratului, judecatorulputand dispune din oficiu administrarea probelor pe care Ie considera necesare. Miiloacelede proba sunt: proba prin incrisuri, marturia, marturisirea (recunoasterea) Si prezumtiile. 2.2.3.1. Proba prin inscrisuri Notiune Si clasificareInscrisurile reprezinta consemnarea de date despre acte Si fapte juridice, cu unmijloc adecvat pe un suport material.Inscrisul autenticPotrivit art. 1171 din Codul civil, actul autentic "este acela ce s-a facut, cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public care are dreptul de a functiona in locul unde actul s-a facut".Inscrisul sub semnatura privata Poate fi scris de mana, in totalitate, de una sau alta dintre parti, ori partial de una dintre parti Si partial de cealalta parte, sau de catre un tert. Acest inscris isi are puterea probanta in semnatura partilor care isi exprima astfel vointa.Alte inscrisuriSunt cele care, pentru a fi considerate probe, nu necesita a fi semnate, fiind denumite Si inscrisuri nesemnate. Exemple de astfel de incrisuri sunt : registrele comerciale, registrele, cartile Si hartiile domestice mentiunile facute de creditor pe titlul de creanta, scrisorile Si telegramele.2.2.3.2. Marturia (proba testimoniala)Martorul este persoana straina de proces ce are cunostinte proprii despre fapte care sunt concludente in rezolvarea pricinii. Marturia este relatarea orala facuta de o persoana in fata instantei de judecata, cu privire la acte sau fapte litigioase savarsite in trecut, despre care are cunostinta personala. Este reglementata de art. 1191-1192 din Codul civil.2.2.2.3. Marturisirea (recunoasterea)Marturisirea este recunoasterea de catre o persoana a unui act sau fapt pe care o alta persoana isi intemeiaza o pretentie sau o aparare Si care este de natura sa produca consecinte juridice impotriva autorului ei. Ea este admisa in toate materiile cu exceptia situatiilor in care este interzisa de lege, sau dnd prin admiterea marturisirii s-ar eluda dispozitiile legii sau s-ar pierde un drept la care nu se poate renunta sau care nu poate face obiectul unei tranzactii.2.2.3.4. PrezumtiilePotrivit art. 1199 din Codul civil prezumtiile sunt "consecintele pe care legea sau magistratulle trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscutExista prezumtii legale - limitate numeric, determinate special prin de lege - Si prezumtii simple (ale omului), care sunt opera judecatorului Si care sunt nenumarate.Actul juridic civil1.1. NotiuneaActul juridic este acea manifestare de vointa a subiectelor de Si multilateraleb. Acte juridice civile cu titlu oneros Si acte cu titlu gratuitc. Acte juridice civile constitutive, translative Si declaratived. Acte juri dice civile de administrare Si de dispozitie

e. Acte juridice civile patrimoniale Si nepatrimonialef. Acte juridice civile consensuale, solemne Si realeg. Acte juridice civile intre vii Si pentru cauza de moarteh. Acte juridice civile subiective Si acte conditiei. Acte juri dice civile pure si simple Si acte afectate de modalitatij. Acte juridice civile principale Si accesoriik. Acte juridice civile cauzale Si acte abstracte1. Acte juridice civile personale Si acte prin reprezentare

m. Acte juridice civile numite Si acte nenumiten. Acte juri dice civile cu executare dintr-o data si acte cu executare succesiva2. Conditiile actului iuridic civil

2.I.Notiune si clasificare

Conditiile actului juridic civil sunt componente care trebuie, sau pot, sa faca parte din structura acestuia. Acestea sunt: capacitatea de a incheia actul juridic, consimtamantul, obiectul Si cauza.

2.2.Capacitatea de a incheia actul juridic civil2.2.1. NotiuneEste aptitudinea subiectului de drept civil - persoana fizica sau juridica - de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile. 2.2.2. Principiul capacitatiiCapacitatea de a incheia actul juridic civil constituie regula, incapacitatea fiind exceptia ( expres prevazuta de lege, de stricta interpretare si aplicare). 2.3. Consimtamantul

Este hotararea subiectului de drept civil manifestata in exterior de a incheia un act juridic civil.2.3.2. Conditiile de valabilitate a consimta-mantuluiPentru a fi valabil, consimtamantul trebuie exteriorizat, sa emane de la o persoana cu discemamant, sa se fi exprimat cu intentia de a produce efecte juridice si sa nu fie afectat de vreun viciu de consimtamant.

2.3.3. Viciile de consimtamant

A. Eroarea -Falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civil.B. Dolul (viclenia) -Inducerea in eroare a unei persoane folosind mijloace viclene in vederea determinarii sale sa incheie un act juridic civil. C. Violenta -Amenintarea unei persoane cu suferinte fizice sau morale care-l induc o asemenea teama incat o determina sa incheie un act juridic civil. D. Leziunea - Disproportia de valoare evidenta intre doua prestatii.3. Obiectul actului iuridicObiectul actului juridic este conduita partilor, care se stabileste prin acel act, reprezentand actiunile sau inactiunile la care partile sunt indreptatite, sau la care sunt obligate. 3. Conditii de valabilitate

Obiectul actului juridic civil trebuie :. sa existe . sa fie in circuitul civil . sa fie determinat sau determinabil . sa fie posibil . sa fie licit si moral4. Cauza actului juridic civil4.1. Notiune - Este obiectivul avut in vedere la incheierea actului juridic civil.In structura cauzei intra doua elemente : scopul imediat (numit scopul obligatiei) si scopul mediat (ca element abstract si invariabil).

4.2. Conditii de valabilitate - Cauza, pentru a fi valabila, trebuie sa existe, sa fie reala, sa fie licita si morala.4.3. Rolul si proba cauzeiRolul cauzei consta in importanta practica a acestei conditii de fond a actului juridic civil. "Cauza este prezumata pana la dovada contrarie" (art.967 alin.2 din Codul civil).5. Forma actului juridic civil5.1. Notiune - Este acea conditie care reprezinta moda1itatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil. 5.2. Principiu1 consensua1ismu1ui - Potrivit principiu1ui consensua1ismu1ui, simp1a manifestare de vointa este necesara si suficienta pentru ca actu1 sa se nasca va1abi1 din punct de vedere a1 formei. Exceptii1e de 1a acest principiu sunt :

. forma ceruta pentru va1abi1itatea actu1ui juridic civil (forma ad validitatem);. forma ceruta pentru probarea actu1ui juridic civil (forma ad probationem);. forma ceruta pentru opozabi1itatea fata de terti5.3. C1asificarea conditii1or de forma ale actu1ui juridic civilSe face dupa consecinte1e juri dice ale nerespectarii lor (forma ad validitatem, forma ad probationem si forma ceruta pentru opozabi1itatea fata de terti) si dupa izvoru1 care cere o anumita forma (forma 1ega1a si forma conventiona1a). 6.2. Termenu1 .

Definitie - Este un eveniment viitor si sigur ca se va rea1iza, pana 1a care este amanata inceperea, sau incetarea, dupa caz, a exercitiu1ui drepturi1or subiective sau a executarii ob1igatii1or civile.

6.2.2. C1asificareDupa diferite criterii distingem intre: termen suspensiv si extinctiv; termen vo1untar, legal si judiciar; termen cert si incert. 6.2.3. Efecte juridice

Termenu1 afecteaza doar executarea actu1ui, nu si existenta sa.6.3. Conditia6.3.1. Definitie - Este un eveniment viitor si nesigur ca rea1izare de care depinde nasterea sau desfiintarea actu1ui juridic civil. 6.3.2. C1asificareDupa criterii1e stabi1ite in 1iteratura juridica de specia1itate, conditia este suspensiva si rezo1utorie; cauza1a, mixta si protestativa; pozitiva si negativa. 6.3.3. Efecte juri dice

Conditia afecteaza insasi existenta actu1ui juridic civil si isi produce efecte1e retroactiv.6.4. Sarcina

6.4.1. Definitie - Este o ob1igatie de a da, a face, sau nu face ceva, impusa de ce1 care dispune, gratificatu1ui prin 1ibera1itati.

6.4.2. C1asificareExista sarcina in favoarea dispunatoru1ui, sarcina in favoarea gratificatu1ui si sarcina in favoarea unei terte persoane.

6.4.3. Efecte juri diceSarcina neexecutata afecteaza doar eficacitatea si nu va1abi1itatea actu1ui juridic civil.7. Efecte1e actu1ui iuridic civil7.1. Notiune

Efectele actului juridic civil sunt drepturile subiective si obligatiile civile la care da nastere, pe care Ie modifica sau stinge un asemenea act. 7.2. Principiile efectelor actului juridic civil7.2.1. Definitie - Sunt reguli de drept care arata cum si fata de cine se produc aceste efecte.7.2.2. Principiul fortei obligatorii a actului juridic civilEste regula potrivit careia actul juridic civil incheiat in conditiile legii se impune autorilor sai, asemenea legii. Exceptiile de la acest principiu sunt cazurile in care efectele nu se produc asa cum au dorit partile, aceste efecte fiind mai intinse sau mai restranse, independent de vointa lor sau a uneia dintre ele.7.2.3. Principiul irevocabilitatii actului juridic civilPotrivit acestui principiu, actele juridice civile nu pot fi revocate, prin vointa uneia dintre parti - in cazul actelor bilaterale -, si nici prin manifestarea contrara de vointa din partea autorului actului unilateral. Exceptiile de la acest principiu sunt revocarea "din cauze autorizate de lege" (art. 969 alin.2 din Codul civil) - in cazul conventiilor - si cele expres prevazute de lege, pentru actele unilaterale.7.2.4. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civilEste principiul potrivit caruia actul juridic civil produce efecte numai fata de autorii, sau de autorul acestuia. Exceptiile de la acest principiu sunt cazurile in care actul juridic civil ar produce efecte si fata de alte persoane decat partile, pentru ca aceasta este vointa partilor actului.8. Nulitatea actului iuridic civil8.1. Notiune - Este sanctiunea de drept civil care inlatura efectele actului juridic contrare scopului urmarit de dispozitiile legale ce reglementeaza conditiile pentru incheierea sa valabila.8.2. Clasificarea, cauzelor si regimului juridic al nulitatii actului juridic civilDupa natura interesului - general sau individual - ocrotit prin norma juridica incalcata, distingem intre nulitate absoluta si nulitate relativa. In functie de intinderea efectelor sale, nulitatea este totala sau partiala. Dupa modul de consacrare legislativa, nulitatea se c1asifica in nulitate expresa si nulitate virtuala. Dupa felul conditiei de valabilitate nerespectate, nulitatea poate fi de fond si de forma.8.3.Cauzele de nulitateSunt considerate cauze de nulitate absoluta a actului juridic civil: incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor; lipsa totala a consimtamantului; nevalabilitatea obiectului; incalcarea ordinii pub lice; frauda legii; lipsa cauzei; cauza ilicita sau imorala etc.Constituie cauze de nulitate relativa viciile de consimtamant, lipsa discemamantului in momentul incheierii actului juridic civil, nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu a persoanelor si nerespectarea dreptului de preemtiune.8.4. Regimul juridic al nulitatii8.4.1. Regimul juridic al nulitatii absolute - este exprimat in urmatoarele reguli: a) nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes; b) actiunea in nulitate absoluta este imprescriptibila; c) nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare;8.4.2. Regimul juridic al nulitatii relative - este carmuit de trei reguli: a) nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana al carui interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic; b) actiunea in anulabilitate este prescriptibila; c) nulitatea relativa poate fi confirmata, expres sau tacit.8.5. Efectele nulitatii

8.5.1. Definitie - Sunt consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii 8.5.2. Principiile efectelor nulitatii actului juridic civilA. Principiul retroactivitatiiEste regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor, ci si pentru trecut, adica aceste efecte urca pana la momentul incheierii actului juridic civil. Exceptiile de la principiu sunt situatiile in care efectele produse intre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentinute.B. Principiul repunerii in situatia ante-rioaraEste regula de drept potrivit careia tot ceea ce s-a executat in baza unui act anulat se restituie, astfel incat partile raportului juridic sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat. Sunt exceptii de la principiu cazurile in care prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu se supun restituirii, mentinandu-se.c. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial.Principiul priveste efectele nulitatii fata de terti. Este regula de drept potrivit careia anularea actului principal atrage anularea si a actului subsecvent. Constituie exceptii cazurile in care, desi se anuleaza si actul initial, actul subsecvent este mentinut datorita: principiului ocrotirii bunei credinte a subdobanditorului unui bun cu titlu oneros; principiului asigurarii stabilitatii circuitului civil.D. Principiul conversiunii actului juridic civil, al validitatii aparentei in drept si al raspunderii civile delictualeEste un principiu care inlatura regula: ceea ce este nul de la inceput nu-si produce nici un efect (quod nullum est, nullum producit ejectum). Conversiunea este inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil. Ea are ca temei regula de interpretare stabilita in art. 978 din Codul civil: actul se interpreteaza in sensul in care ar putea produce un efect, nu in acela in care nu ar produce nici unul (actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat).Pentru a opera conversiunea, trebuie indeplinite conditiile:- sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil; unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total; actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate si aceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat; din manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii.Prescrippa extinctiva

1. Notiunea si efectul prescriptiei extinctive1.1. Notiunea . Prescriptia extinctiva in dreptul civil este stingerea dreptului la actiune in sens material prin neexercitarea sa in termenul stabilit de lege.1.2. Efectul prescriptiei extinctiveArt. 1o91 din Codul civil enumera prescriptia printre modurile de stingere a obligatiilor civile.Intr-o parere majoritara a autorilor de literatura juridica, prin prescriptie se stinge doar dreptulla actiune in sens material, iar nu insusi dreptul subiectiv. Consecintele acestui efect al prescriptiei extinctive sunt: supravietuirea dreptului subiectiv civil, ca si a obligatiei civile corelative si imprescriptibilitatea dreptului la actiune in sens procesual.1.3. Drepturile subiective civile prescriptibile extinctiv 1.3.1. Criterii de determinareUn prim criteriu de determinare a drepturilor subiective civile prescriptibile extinctiv il reprezinta natura drepturilor subiective civile(patrimoniale si nepatrimoniale). Al doilea criteriu este cel al actului normativ care reglementeaza prescriptia (Decretul nr. 167/1958, Codul civil sau alte acte normative).1.3.2. Drepturile patrimoniale A. Drepturile de creanta - Conform primului criteriu, in categoria drepturilor patrimoniale, principalul domeniu al prescriptiei extinctive il formeaza drepturile de creanta. Astfel, actiunile personale care insotesc drepturile de creanta sunt prescriptibile. Prin exceptie, actiunea in restituirea drepturilor la Casa de Economii si Consemnatiuni si actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de persoane nu sunt prescriptibile.B. Drepturile reale principale - In materia drepturilor reale principale sunt imprescriptibile: actiunea in revendicare imobiliara, actiunea in partaj, actiunea negatorie, confesorie si actiunea in revendicare imobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate publica. Sunt actiuni reale prescriptibile extinctiv: actiunea in revendicare imobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate privata, actiunea confesorie si actiunea in revendicare imobiliara in caz de avulsiune (art. 498 din Codul civil) si in cazul prevazut de art. 561 alin.l din Codul de procedura civila.1.3.3. Drepturile nepatrimonialePrincipiul prescriptibilitatii drepturilor nepatrimoniale este regula de drept conform careia protectia acestora, prin actiunea in justitie, nu este limitata in timp. Ca exceptie, actiuni nepatrimoniale prescriptibile sunt : actiunea in anulabilitate (in nulitate relativa), actiunea in tagada patemitatii, actiunea in stabilirea patemitatii, actiunea in nulitatea relativa a casatoriei.1.3.4. Prescriptia extinctiva in situatii juridice specialePractica jurisdictionala, in unele situatii a dat solutii neuniforme sau care necesita explicatii teoretice speciale pentru intelegerea modului de rezolvare a problemei prescriptibilitatii. Aceste situatii sunt : apararea dreptului subiectiv pe calea exceptiei, actiunea in constatare, actiunile mixte, dualitatea de actiuni, actiunea in repararea unei daune morale, actiunea in restituire ca urmare a anularii unui act juridic civil, unele actiuni in materie succesorala etc.2. Termenele de prescriptie extinctiva

2.1. Notiune si clasificareTermenul de prescriptie extinctiva este perioada de timp stabilita de lege in care se poate exercita dreptul la actiune in sens material. Dupa criteriul sferei de aplicare, exista termene generale si termene speciale de prescriptie extinctiva. Dupa izvorul normativ allor, exista termene instituite de Decretul nr. 167 /1958 si termene instituite de alte izvoare de drept civil.2.2. Termenele generale ale prescriptiei extinctive 2.2.1. Termenul general de prescriptie de 3 aniTermenul general de prescriptie de 3 ani, aplicabil actiunilor personale care insotesc drepturile civile de creanta este consacrat de art. 3 alin.l din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva. Este un termen care isi gaseste aplicatie practica ori de cate ori nu-si gaseste aplicatie un termen special.

2.2.2. Termenul general de prescriptie de 3o de aniTermenul general de prescriptie de 3o de ani este aplicabil actiunilor reale care insotesc drepturile reale principale prescriptibile extinctiv si este reglementat de art. 189o din Codul civil.2.3. Termenele speciale de prescriptie extinctiva2.3.1. T ermene speciale privind actiunile personale nepatrimonialeAceste termene sunt prevazute in Codul familiei : termenul de 6 luni (aplicabil actiunii in anulabilitatea casatoriei), termenul de 6 luni ( aplicabil actiunii in tagada patemitatii), termenul de un an (aplicabil actiunii in stabilirea patemitatii copilului din afara casatoriei).2.3.2. Termenele speciale privind actiunile personale ce au la baza drepturi de creantaDecretul nr. 167 /1958 stabileste urmatoarele termene speciale de prescriptie: termenul de 2 ani, aplicabil raporturilor de asigurare; termenul de 3 ani, aplicabil sumelor aflate in depozit; termenul de 6 luni, aplicabil actiunii in raspundere pentru vicii ascunse tara vic1enie; termenul de 6o de zile in care se prescrie dreptulla actiune privind sumele de bani incasate din vanzarea biletelor pentru spectacole.Codul civil prevede urmatoarele termene: termenul de 6luni (pentru dreptul de optiune succesorala); termenul de 1 an prevazut de art. 1334; termenul de 6 luni stabilit de art. 19o3 si termenul de 1 an prevazut de art.19o4.2.3.2. Termene speciale privind unele actiuni realeAcestea sunt: termenul de 1 an, prevazut de art. 498 din Codul civil si termenul de 5 ani, prevazut de art. 561 din Codul de procedura civila. 3. Inceputul prescriptiei extinctive3.1. Reguli pri vind inceputul prescriptiei extinctive3.1.1. Regula generala privind inceputul prescriptiei extinctive avand ca obiect dreptulla actiune este: prescriptia incepe sa curga de la data nasterii dreptului la actiune. Ea este reglementata de art. 7 al Decretului nr. 167/1958 si de art. 1886 din Codul civil. 3.1.2. Reguli speciale

Decretul nr. 167/1958 instituie urmatoarele reguli speciale privind inceputul prescriptiei extinctive:

- pentru dreptul pur si simplu prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data nasterii raportului juridic (art. 7 alin.2);

- pentru dreptul afectat de un termen suspensiv sau de o conditie suspensiva, prescriptia incepe sa curga de la data implinirii termenului ori realizarii conditiei (art. 7 alin.3) pentru actiunea in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta ilicita si in cazurile asimilate, prescriptia incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba si pe cel care raspundSuspendarea prescriptiei extinctive4.1. Notiunea si cauzele suspendarii prescriptiei extinctiveSuspendarea prescriptiei extinctive este acea modificare a cursului acesteia in sensul opririi, de drept, a curgerii termenului de prescriptie, in perioada cat dureaza situatiile, limitativ prevazute de lege, care il impiedica sa actioneze pe titularul dreptului la actiune. Cauzele de suspendare sunt prevazute de art. 13 si art. 14 din Decretul nr. 167 / forta majora; apartenenta la fortele armate ale Romaniei puse pe picior de razboi; rec1amatia administrativa; intre soti in timpul casatoriei. Prescriptia nu curge, de asemenea, impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu cat timp nu are reprezentant legal si nici impotriva celui cu capacitate restransa, cat timp nu are cine sa-i incuviinteze actele ; cat timp socotelile nu au fost date si aprobate intre parinti sau tutori si cei ce se afla sub ocrotirea lor.

4.2. Efectele suspendarii prescriptiei extinctive 4.2.1. Efectul generalEfectele generale ale suspendarii sunt urmatoarele: pentru perioada anterioara cauzei, suspendarea nu produce nici un efect juridic, deoarece timpul scurs intre inceputul prescriptiei si data suspendarii intra in calculul termenului de prescriptie; pe durata cauzei de suspendare efectul consta in oprirea curgerii prescriptiei; ulterior cauzei de suspendare efectul consta in reluarea cursului prescriptiei din momentul in care el a fost oprit.4.2.2. Efectul specialEfectul special al suspendarii consta in prorogarea momentului implinirii termenului de prescriptie existent, astfel incat intre momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni, ori 1 luna, dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare sau mai mic de 6 luni.5. Intreruperea prescriptiei extinctive

5.1. Notiunea si cauzele intreruperii prescriptiei extinctiveIntreruperea prescriptiei extinctive este acea modificare a cursului acesteia, in sensul inlaturarii prescriptiei scurse inainte de a se ivi cauza de intrerupere si inceperea unei alte prescriptii extinctive.Cauzele intreruperii sunt: recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie de cel in folosul caruia curge prescriptia; introducerea unei cereri de chemare in judecata chiar daca cererea a fost introdusa la o instanta necompetenta; printr-un act incepator de executare.5.2. Efectele intreruperii prescriptiei extinctivePotrivit art. 17 din Decretul nr. 167/1958, intreruperea prescriptiei produce doua efecte :

. anterior datei intreruperii, prescriptia este stearsa, inlaturata, ca si cum n-ar fi curs; . posterior intreruperii, efectul consta in inceperea altei prescriptii, un nou termen de prescriptie incepand sa curga.6. Repunerea in termenul de prescriptie6.1. NotiuneRepunerea in termen este beneficiul prevazut de lege in favoarea titularului

dreptului la actiune, care, din motive bine intemeiate, nu a putut formula actiunea in justitie in cadrul termenului de prescriptie, astfel ca instanta de judecata este in drept sa solutioneze in fond pricina, desi cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie.6.2. Cauzele, termenul si efectul repunerii in termenul de prescriptie extinctiva Jurisprudenta a considerat cauze care justifica repunerea in termen : existenta unor imprejurari speciale in care s-a gasit mostenitorul, ce I-au impiedicat sa afle despre deschiderea unei mosteniri;spitalizarea indelungata ori repetata; parasirea minorului;

recunoasterea unor fapte, stabilite de organele de urmarire penala numai dupa implinirea termenului de prescriptie.Termenul de repunere in termenul de prescriptie are durata de o luna si incepe sa curga de la data incetarii cauzei care justifica depasirea termenului de prescriptie. Efectul repunerii in termenul de prescriptie este ca, desi termenul de prescriptie a expirat, prescriptia nu s-a implinit. Acest efect permite organului de jurisdictie sa treaca la judecata in fond a cauzei. 7. Calculul prescriptiei extinctive7.1. Definitie - Prin calculul prescriptiei extinctive se intelege stabilirea momentului in care expira termenul de prescriptie.7.2. Regulile de calcul al termenelor de prescriptieCalculul termenului de prescriptie, stabilit pe ani si pe luni se face, potrivit Codului de procedudi civila, astfel: termenul se va implini in ziua corespunzatoare din ultimul an ori ultima luna; daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare, termenul se socoteste implinit in ultima zi a acestei luni.Calculul termenului de prescriptie pe zile potrivit Codului civil se face astfel: ziua in cursul caruia prescriptia incepe nu intra in calcul, iar prescriptia se considera implinita numai dupa implinirea celei din urma zi a termenului definit prin lege.Subiectele dreptului civil, sunt oamenii, persoanele cu vocatie de a avea drepturi si obligatii care participa, in mod individual sau in forme organizate, la raporturi juridice. Atributul de subiect al dreptului civil apartinand persoanelor fizice si juridice se exprima prin capacitatea civilaPersoana fIzica

1. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice1.1. Notiune si caractere juridiceCapacitatea de folosinta a persoanelor fizice este acea componenta a capacitatii civile care exprima posibilitatea omului de a avea drepturi si obligatii civile. Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a persoanei fizice: sunt legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea intangibilitatea, egalitatea si universalitatea. Aceste caractere rezulta din prevederile Decretului nr. 31/1954, ale Conventiei intemationale privind drepturile copilului, si ale Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

1.2. Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei fizice

Regula privind inceputul capacitatii de folosinta, de la nasterea persoanei, este stabilita de art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954. Exista si o exceptie prevazuta de acelasi act normativ: "Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptie numai daca se naste viu". Pentru ca aceasta exceptie (capacitatea de folosinta anticipata) sa fie aplicata, trebuie intrunite cumulativ doua conditii: copilul conceput sa dobandeasca numai drepturi si copilul conceput sa se nasca viu.

1.3. Continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice 1.3.1. Notiunea, regulile si criteriile de determinareIn continutul capacitatii de folosinta sunt cuprinse toate drepturile si obligatiile prevazute de legislatia in vigoare. Acest continut se determina dupa anumite reguli, printre care: se stabileste prin raportarea la sistemullegislativ al unui anumit stat la un moment dat; limitele continutului capacitatii de folosinta se afla in ingradirile stabilite de legislatia unui anumit stat la un moment dat; se stabileste prin raportarea la izvoarele specifice dreptului civil, etc.Criteriile de determinare a continutului capacitatii de folosinta a persoanei fizice sunt: natura drepturilor civile si sursa legislativa a drepturilor si obligatiilor civile. 1.3.2. Ingradirile capacitatii de folosinta a persoanei fiziceA. Ingradiri - sanctiunePot avea caracter de pedeapsa penala sau caracter de sanctiune civila.a) Din categoria ingradirilor cu caracter de pedeapsa penala fac parte pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturisi pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi prevazute de art. 53, 64, 71 din Codu1 penal.Deosebirea intre cele doua categorii de ingradiri: sanctiunea consta in aceea ca pedeapsa complementara opereaza ca efect al hotararii judecatoresti, in timp ce pedeapsa accesorie opereaza de drept (conform art. 71 a1in.2 din Codu1 penal).b) In categoria sanctiunilor civile, Codul familiei reglementeaza decaderea din drepturile parintesti (art. 1o9, 112), Legea nr. 47/1993 prevede masura delegarii exercitiului drepturilor parintesti, iar Codul civil, in materie succesorala reglementeaza nedemnitatea succesorala, acceptarea fortata a mostenirii si decaderea din beneficiul de inventar.B. Ingradiri avand caracter de masura de protectieIngradirile cu caracter de masura de protectie, in dreptul civil, se refera la incapacitatea privind anumite categorii de persoane fizice aflate in situatii speciale si sunt prevazute de Constitutie, Codul civil si Codul familiei.1.4. Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice Potrivit Decretu1ui nr. 31/1954, capacitatea de folosinta incepe la nasterea persoanei si inceteaza o data cu moartea acesteia. Dovada datei mortii (data incetarii capacitatii de folosinta) se face cu certificatul de deces eliberat in baza actului de deces, act de stare civila.1.4.1. DecIararea judecatoreasca a mortiiDecIararea judecatoreasca a mortii, reglementata de Decretul nr. 31/1954, poate fi, sau nu, precedata de decIararea judecatoreasca a disparitiei si se explica prin nevoia resimtita de societate de a fi cIarificata situatia persoanei disparute, despre care nu se stie daca mai este sau nu in viata.1.4.1.1. DecIararea judecatoreasca a disparitieiDecIararea decatoreasca a disparitiei poate fi ceruta in conditiile art. 16 din Decretu1 nr. 31/1954 atunci cand absenta de la domiciliu are o durata minima de un an si dnd aceasta naste incertitudini fata de existenta in viata a persoanei in cauza. Procedura decIararii disparitiei este reglementata de Decretul nr. 32/1954 prin art. 36-39, fiind structurata pe patru etape: introducerea cererii, etapa prealabila judecatii, judecarea cererii si etapa uIterioara judecatii. 1.4.1.2. DecIararea judecatoreasca amortii precedata dedecIararea judecatoreasca a disparitiei1.4.1.3. DecIararea judecatoreasca a mortii neprecedata de decIararea judecatoreasca a disparitiei1.4.2. Comorientii sunt persoane cu vocatie succesorala reciproca, care au decedat in aceeasi imprejurare, tara posibilitatea de a se putea determina daca una a supravietuit aIteia (prezumtia de moarte simuItana - art. 21 din Decretu1 nr. 31/1954). 2. Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice2.1. Notiune si caractere juridice - Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice este componenta capacitatii civile care exprima aptitudinea omului de a dobandi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si de a exercita obligatii civile, prin incheierea de acte juridice civile. Caracterele juridice ale capacitatii de exercitiu sunt : legalitatea (capacitatea de exercitiu are unicul izvor in lege); generalitatea (este o aptitudine generala si abstracta); inalienabilitatea (nu poate forma obiectul unei tranzactii); intangibilitatea (nimeni nu poate fi lipsit de aceasta capacitate); egalitatea (sexul, rasa, nationalitatea sau gradul de cultura au influenta asupra capacitatii de exercitiu)2.2. Imprejudiri ale capacitatii de exercitiu a persoanei fizice2.2.1. Lipsa capacitatii de exercitiua. Categorii1e de persoane fizice lipsite de capacitate de exercitiuNu au capacitate de exercitiu : minorul care nu a implinit 14 ani si persoanele puse sub interdictie (art. 11 din Decretul nr. 31/1954).b. Reprezentarea legala a persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercitiuReprezentarea legala a minorului in varsta de 14 ani este asigurata de parintii acestuia. Daca acestea nu sunt in viata sau in masura sa-si exercite drepturile parintesti, se instituie curate1a asupra minoru1ui. c. Acte juridice permise celui lipsit de capacitate de exercitiu Incapabilii nu au puterea de a incheia direct si personal acte juridice civile, acest principiu fiind conceput de legiuitor ca o masura de protectie a intereselor legitime ale persoanelor lipsite de discemamant. T otusi, incapabilii pot face acte de conservare (cele care urmaresc ocrotirea si pastrarea dreptului pentru a se evita pierderea lui) si acte marunte, zi1nice.d. Incetarea starii juridice a lipsei capacitatii de exercitiu a persoanei fiziceImprejurarile care determina incetarea incapacitatii de exercitiu a minorului care nu a implinit 14 ani sunt: implinirea varstei de 14 ani si moartea fizica constatata sau decIarata judecatoreste. Incapacitatea interzisului judecatoresc inceteaza in urmatoarele conditii : ridicarea interdictiei judecatoreasca, ca urmare a incetarii cauzelor care au legitimat­o; moartea fizic constatata sau judecatoreste decIarata.2.2.2. Capacitatea de exercitiu restransa

a. Notiunea capacitatii de exercitiu restranseCapacitatea de exercitiu restransa este aptitudinea minorului, de varsta, intre 14 si 18 ani, de a dobandi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea, personal, a anumitor acte juridice civile (reg1ementate in art. 9 din Decretu1 nr. 31/1954). Minorul incheie acte cu incuviintarea prealabila a parintilor sau tutorelui. Fara aceasta incuviintare, el poate face depuneri la "casele de pastrare de stat" si sa dispuna de aceste depuneri.b. Inceputul capacitatii de exercitiu restranseDobandirea capacitatii de exercitiu restranse are loc prin implinirea de catre minor a varstei de 14 ani (varsta implinita efectiv - an, luna, zi). c. Continutul capacitatii de exercitiu restranse Determinarea continutului capacitatii de exercitiu restranse se face pe baza cIasificarii actelor juridice civile, prin raportarea lor la minorul cu varsta intre 14-18 ani. Astfe1, acte1e juridice pe care minoru1 cu varsta intre 14-18 ani Ie poate incheia va1abi1, personal si singur, tara vreo incuviintare soot: actele de conservare si cele marunte, testamentu1 (minoru1 in varst. de 16 ani dispune de 1h din ceea ce putea dispune ca major), acte de administrare, si altele.Acte1e juridice pe care minoru1 (14-18 ani) Ie poate incheia va1abi1 numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorilor legali sunt actele de administrare privind fie un bun, fie patrimoniul sau.Acte1e juridice pe care minoru11e poate incheia personal, conditionat de dubla incuviintare a ocrotitorului legal si autoritatea tutelara, sunt actele de dispozitie. Actele juridice interzise minorului sunt donatiile si actele prin care se garanteaza obligatia altuia.d. Incetarea capacitatii de exercitiu restranseCapacitatea de exercitiu inceteaza: la data cand persoana implineste 18 ani; prin casatoria minorei de 16 ani; prin punerea sub interdictie judecatoreasca a persoanei cu capacitate de exercitiu restransa; in cazul mortii fizic constatate si a celei judecatoreste dec1arate a persoanei care avea capacitatea de exercitiu restransa.2.2.3. Capacitatea de exercitiu deplina a persoanei fizicea. Notiuni generale - Capacitatea de exercitiu deplina reprezinta aptitudinea omului de a dobandi si exercita drepturile civile si de a-si asuma obligatiile civile prin incheierea - personal si singur - a tuturor actelor juridice civile.

b. Inceputul capacitatii de exercitiu deplineDobandirea capacitatii depline de exercitiu are loc: la implinirea varstei de 18ani si prin efectul incheierii casatoriei de catre femeie, inainte de a avea varsta de 18 ani. c. Continutul capacitatii de exercitiu depline Persoana cu deplina capacitate de exercitiu poate incheia singura - tara reprezentant legal si tara incuviintarea prealabila din partea vreunui ocrotitor legal - orice act juridic civil. In afara de actele strict personale, persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu poate incheia acte juridice si prin reprezentantul sau conventional.

d. Incetarea capacitatii de exercitiu deplineCapacitatea de exercitiu deplina inceteaza prin efectul mortii fizic constatate sau al celei judecatoreste dec1arate, prin punerea sub interdictie judecatoreasca si prin desfiintarea casatoriei (ca efect al anularii sau nulitatii ei) mai inainte ca femeia sa fi implinit 18 ani.2.2.4. Sanctiunea nerespectarii regulilor capacitatii de exercitiu Nerespectarea ispozitiilor ce reglementeaza materia incapacitatii de exercitiu atrage diferite consecinte : consecinte penale, daca nu s-a respectat caracterul intangibil ori cel de egalitate a capacitatii de exercitiu; nulitatea relativa, sanctiune specifica in domeniul capacitatii de exercitiu, in cazul actelor juridice incheiate cu incalcarea normelor legale incidente.3. Ocrotirea persoanei fizice 3.1. N otiuni generale Sistemul mijloacelor juridice de ocrotire a omului cuprinde reglementari proprii fiecarei ramuri de drept printr-o multitudine de acte normative: Codul familiei, Codul civil, Codul de procedura civila, Codul comercial, Codul penal, Codul de procedura penala, Codul muncii, Decretul nr. 31/1954, Decretul nr. 32/1954 si altele.3.2. Ocrotirea minorului3.2.1. Ocrotirea parinteascaa. Notiune - Ocrotirea parinteasca este mijlocul juridic comun prin care drepturile si obligatiile cu privire la persoana si bunurile minorului se exercita si se executa de catre parintii sai firesti sau adoptivi. b. Durata ocrotirii parintesti - Persoana fizica beneficiaza de ocrotire parinteasca pe toata durata minoritatii sale.

c. Principiile ocrotirii parintesti

Acestea rezulta din Constitutie, Codul familiei si din Conventia cu privire la drepturile copilului, ratificata prin Legea nr. 18/199o, fiind urmatoarele :. Drepturile parintesti se exercita in interesul minorului Parintii sunt egali in drepturi si obligatii in exercitarea si indeplinirea acestora fata de copii lor minori Parintii sunt egali in drepturi si obligatii in exercitarea si indeplinirea acestora fata de copiii lor minori indiferent daca ei sunt din casatorie sau din afara casatoriei sau din adoptie.

. Separarea patrimonila dintre parinti si copiii;. Exercitarea ocrotirii parintesti este supusa supravegherii si controlulu statului.

a. Modalitatile de exercitare a ocrotirii parintestiRegula o constituie exercitarea ocrotirii parintesti de catre ambii parinti (art. 98 alin.l din Codul familiei). Exceptia consta in exercitarea drepturilor parintesti de un singur parinte, atunci cand celalalt este mort, decazut din drepturile parintesti, sau pus sub interdictie, sau in neputinta de a-si manifesta vointa.b. Raspunderea pentru neindeplinirea indatoririlor parintestiNeexercitarea sau exercitarea necorespunzatoare a drepturilor, precum si neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a indatoririlor parintesti, atrage raspunderea parintilor, atat in planul ocrotirii persoanei minorului, cat si in al ocrotirii patrimoniului acestuia. Raspunderea parintilor poate fi de natura penala, contraventionala, civila sau de dreptul familiei.

3.2.2. Tutela minoruluiTutela este mijlocul juridic de ocrotire a minorului lip sit de ocrotire parinteasca. Altfel spus, este o sarcina prevazuta de lege, obligatorie, gratuita si personala, in virtute a careia o persoana, numita tutore, exercita drepturi si indatoriri parintesti fata de un copil minor ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti sau aflati in imposibilitate de a-si indeplini obligatiile de parinte.Potrivit Codului Familiei, tutela este guvemata de urmatoarele principii: exercitarea tutelei exc1usiv in interesul minorului (art. 114 din Codul Familiei); exercitarea tutelei sub controlul statului; independenta patrimoniala dintre minor si tutore (art. 125 din Codul Familiei).b. Deschiderea tutelei minorului Deschiderea tutelei se dispune cand un minor este lipsit de ocrotire parinteasca (ambii parinti sunt disparuti, decedati, necunoscuti, decazuti din drepturile parintesti, sau pusi sub interdictie, sau se afla in imposibilitate permanenta de a-si exercita drepturile si de a-si indeplini indatoririle parintesti).

Tutela se deschide, de asemenea, cand infierea unui minor este desfacuta, in conditiile legii, iar instanta apreciaza ca nu este oportun ca fostul infiat - inca minor - sa se reintoarca la parintii lui firesti.c. Capacitatea de a fi tutoreIn principiu, poate fi numit tutore orice persoana majora care se bucura de capacitate deplina de exercitiu. Totusi, anumite categorii de persoane nu pot fi numite tutore : minorul sau cel pus sub interdictie judecatoreasca; cel decazut din drepturile parintesti sau cel dec1arat incapabil de a fi tutore; cel care, din cauza intereselor potrivnice celor ale minorului, nu ar putea indeplini sarcina tutelei etc.d. Atributiile tutorelui cu privire la persoana si bunurile minorului in exercitarea, in interesul minorului, a drepturilor si indatoririlor parintesti. Atributiile tutorelui cu privire la bunurile minorului difera dupa cum minorul are varsta sub 14 ani, sau, dimpotriva, minorul are varsta intre 14-18 ani.e. Reprezentarea legala a minorului de catre tutore

Tutorele are obligatia de a administra bunurile minorului si de a-I reprezenta inacte civile, insa numai pana la data la care acesta implineste varsta de 14 ani. Actele juri dice pe care tutorele Ie poate incheia singur, in numele si pe socoteala minorului sunt: actele de conservare a patrimoniului si actele de administrare a patrimoniului.Actele juridice care pot fi incheiate de tutore numai cu incuviintarea prealabiUi a autoritatii tutelare : sunt actele de dispozitie juridica (instrainarea, constituirea un or drepturi reale principale sau accesorii etc.).

f. Incuviintarea prealabila, de catre tutore, a actelor juridice incheiate de catre minorul avand capacitate de exercitiu restransaTutorele minorului cu capacitate restransa de exercitiu are dreptul de a incuviinta ca acesta sa incheie actele pe care tutorele minorului lipsit de capacitatea de exercitiu le-ar fi putut incheia singur, prin reprezentare.g. Incetarea functiei tutorelui. Incetarea tutelei. Raspunderea tutoreluiIncetarea functiei tutorelui intervine pentru cauze legate de persoana tutorelui : decesul tutorelui; inlocuirea tutorelui la cererea sa; numirea unui alt tutore in cazul in care minorul cu capacitate de exercitiu restransa este pus sub interdictie si indepartarea de la tutela (art. 117 din Codul Familiei).Incetarea tutelei intervine cand dispare cauza care a impus instituirea ei : tutela inceteaza cand minorul pus sub interdictie dobandeste deplina capacitate de exercitiu; dnd cel putin unul dintre parintii minorului redobandeste capacitatea sau posibilitatea de a exercita el insusi ocrotirea minorului; dnd moare minorul.Raspunderea tutorelui pentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a sarcinilor sale poate fi de natura civila (patrimoniala si nepatrimoniala) sau penala.

3.2.3. Curatela minorului a. NotiuneCuratela minorului este un mijloc juridic temporar si subsidiar de ocrotire a minorului. Este o tutela provizorie. Curatela se instituie de autoritatea tutelara de la domiciliul minorului, fie din oficiu, fie la cererea oricarei persoane din cele prevazute de art. 115 din Codul familie.b. Cazurile de instituire a curatelei minorului Codul familiei stabileste urmatoarele situatii care necesita instituirea curatelei : dnd apare o contrarietate de interese intre minor si parintele sau tutorele sau; dnd inceteaza sarcina unui tutore pana la numirea si intrarea in functie a altui tutore; in cazul unui minor cu capacitate de exercitiu restransa pus sub interdictie, pana la numirea unui tutore al interzisului; dnd parintele sau tutorele este impiedicat vremelnic sa-si exercite drepturile si indatoririle fata de persoana sau bunurile minorului, din cauza de boala sau din alte motive.3.3. Ocrotirea bolnavului psihic prin interdictia judecatoreascaOcrotirea bolnavilor psihici este reglementata de Codul familiei si de Decretul nr.32/1954.3.3.1. Notiunea interdictiei judecatoresti

Interdictia judecatoreasca este ansamblul masurilor care se pot lua, in conditiile expres prevazute de lege, pentru ocrotirea persoanelor lipsite de discemamant din cauza alienatiei sau debilitatii mintale de care sufera. 3.3.2. Conditiile punerii sub interdictie judecatoreascaA. Conditia de fond, esentiala pentru a se putea pronunta interdictia judecatoreasca asupra unei persoane, este ca aceasta sa nu aiba discemamantul necesar pentru a se ingriji de interesele sale din cauza alienatiei sau debilitatii mintale. B. Conditiile de forma ale punerii sub interdictie reprezinta procedura judiciara prin care se instituie aceasta categorie de ocrotire a persoanei fizice, pentru ca nimeni nu poate fi pus sub interdictie decat printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva.

4. Incetarea interdictiei judecatoresti Incetarea interdictiei judeditoresti se produce, fie prin moartea interzisului, fie prin ridicarea interdictiei pronuntata prin hotarare judecatoreasca ( cu o procedura asemanatoare celei de punere sub interdictie) atunci dnd au incetat cauzele care au determinat instituirea ei.5. Efectele punerii sub interdictie judecatoreascaHotararea produce doua efecte asupra persoanei in cauza: A) Lipsirea interzisului de capacitate de exercitiu de la data dnd hotararea judecatoreasca a ramas definitiva. B) Instituirea tutelei interzisului, masura care urmareste sa-l ocroteasca si sa asigure reprezentarea acestuia la incheierea actelor juri dice.3.3.3. Tratamentul medical obligatoriu al bolnavilor psihici periculosi Asistenta bolnavilor psihici periculosi, sub forma tratamentului medical obligatoriu, este reglementat de Decretul nr. 313/198o. Tratamentul medical obligatoriu se deosebeste de interdictia judecatoreasca prin aceea ca este o masura administrativa pe care o hotaraste autoritatea medical a si nu are efect asupra capacitatii civile a persoanei careia i se aplica.

3.4. Ocrotirea persoanei fizice prin curatela 3.4.1. Notiune si clasificare - Curatela propriu-zisa (curatela capabilului) se instituie cu scopul de a ocroti persoana cu capacitate de exercitiu deplina, care temporar, nu poate singura sa-si administreze patrimoniul, sau sa-si ingrijeasca de interese. Curatela speciala (curatela incapabilului) se instituie, in beneficiul unor persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau avand capacitate de exercitiu restransa, care nu au tutore sau al caror tutore nu este in masura sa-si indeplineasca sarcina. Acest fel de curatela reprezinta o tutela provizorie.3.4.2. Instituirea, continutul si incetarea curatelei Instituirea curate lei se face la cererea celui care urmareste a fi reprezentat, a sotului sau, a rudelor, a celor aratati la art. 115 din Codul familiei, a tutorelui si, din oficiu, de autoritatea tutelara. Continutul curatelei este identic cu cel al reprezentarii. Astfel, puterile curatorului vor fi numai cele incredintate de catre cel reprezentat, iar in caz de imposibilitate a acestuia, cele determinate de autoritatea tutelara care I-a numit; autoritatea tutelara poate da instructiuni curatorului in locul celui reprezentat, cand acesta nu este in masura sa o faca.

Incetarea curatelei priveste atat incetarea functiei curatorului (prin inlocuirea sa la cerere, dupa 3 ani de la numire, sau prin consimtamantul reprezentatului), cat si incetarea curatelei insasi (prin ridicarea ei, la incetarea cauzelor care au determinat instituirea acesteia de catre autoritatea tutelara, la cererea curatorului, a celui reprezentat sau in urma decesului persoanei ocrotite).4. Identificarea persoanei fizice4.1. NotiunePrin identificarea persoanei fizice se intelege individualizarea omului in raporturile juridice civile.4.2. Mijloacele de identificare a persoanei fizice Mijloacele de identificarea persoanei fizice drepturi personale nepatrimoniale - prevazute de normele dreptului civil sunt: numele, domiciliul si starea civila.4.2.1. Numele A. Notiune si caractere juridice

Numele este atributul de identificare a persoanei fizice, reprezentand dreptul fiintei umane de a fi individualizat in societate si in familie, potrivit legii, prin anumite cuvinte cu acest inteles.

Caracterele juridice ale numelui ca drept personal nepatrimonial sunt: legalitatea, generalitatea, egalitatea, individualitatea, imprescriptibilitatea, tangibilitatea, personalitatea, universalitatea, unitatea si opozabilitatea erga omnes.B. Numele de familie

Exista trei cazuri de stabilire a numelui de familie al copilului, dupa situatia juridica a acestuia la nasterea sa: copilul din casatorie (primeste numele de familie comun al parintilor, sau numele unuia dintre parinti, sau numele de familie al parintilor reunite), copilul din afara casatoriei (daca i s-a stabilit filiatia numai fata de un parinte va purta numele acestuia, iar daca ambii I-au recunoscut, numele de familie al unuia din parinti sau numele parintilor reunite) si numele de familie al copilului gasit cu parinti necunoscuti (numele de familie se stabileste prin decizia organului local al administratiei publice).

a. Modificarea numelui de familie sunt determinate de filiatie, adoptie si casatorie.Schimbarile in ceea ce priveste filiatia intervin in patru ipoteze : filiatia copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti; stabilirea filiatiei copilului din afara casatoriei si fata de celalalt parinte; tagaduirea paternitatii copilului din casatorie; contestarea sau anularea recunoasterii de filiatie.odificarea numelui de familie ca urmare a adoptiei are in vedere trei ipoteze : incuviintarea, desfacerea si anularea adoptiei. Modificarea numelui de familie ca urmare a casatoriei poate interveni in urmatoarele ipoteze : incheierea casatoriei, divortul si nulitatea casatoriei.b. Schimbarea numelui de familie se face pe cale administrativa in conditiile prevazute de Decretul m. 975/1968 cu privire la nume. Prin schimbarea numelui de familie se intelege substituirea oficiala si la cerere, a unui nume de familie cu alt nume de familie prin decizie administrativa.c. Retranscrierea numelui de familieRetranscrierea numelui de familie este reglementata de Decretul m. 975/1968 si priveste persoana al carui nume de familie a fost imegistrat in actele de stare civila, tradus in alta limba, decat cea materna, ori cu ortografia altei limbi. Aceasta poate cere inscrierea prin mentiune, pe actele de stare civila, a numelui de familie retradus sau cu ortografia limbii materne atat la rubricile privind pe titular, cat si la cele privind pe parintii sai.C. Prenumelea. Notiune, rol, caractere

Prenumele este acea parte a numelui - in sensul sau larg - care individualizeaza persoana fizica in cadrul familiei si o distinge in afara acesteia de alte persoane cu acelasi nume de familie. Caracterele juridice ale prenumelui sunt:legalitatea, generalitatea, egalitatea, individualitatea, universalitatea, prescriptibilitatea, tangibilitatea, personalitatea, unitatea si opozabilitatea erga omnes.b. Stabilirea, schimbarea si retranscrierea prenumeluiStabilirea prenumelui se face la data imegistrarii nasterii pe baza declaratiei de nastere mcute de cel care declara nasterea. Schimbarea prenumelui se face pe cale administrativa. Retranscrierea se poate cere pentru aceleasi motive si urmeaza aceeasi procedura ca si in cazul numelui. D. Pseudonimul si poreclaPseudonimul este un cuvant sau grup de cuvinte alese de persoana fizica cu scopul de a-I individualiza in societate, cu precadere intr-un domeniu de activitate cultural­artistica. Porecla este numele dat unei persoane , pe langa numele propriu, in semn de cinste sau de batjocura, in legatura cu o trasatura caracteristica a aspectului sau exterior, a psihicului sau a activitatii sale.4.2.2. DomiciliulA. Notiunea, importanta, caracterele juridice si felurile domiciliuluiDomiciliul este atributul de identificare a persoanei fizice care oindividualizeaza in spatiu, prin indicarea unui loc cu acest inteles juridic. Caracterele juridice ale dreptului la domiciliu sunt unele generale (proprii oricarui drept personal nepatrimonial) si unele specifice: stabilitatea, unicitatea si obligativitatea.B. Domiciliul de drept comunDomiciliul de drept comun este acel drept al persoanei fizice cu capacitate de exercitiu deplina in - mod excePtional si al minorului de peste 14 ani - de a se individualiza in spatiu prin locuinta sa statomica. Schimbarea domiciliului de drept comun este un drept al persoanei fizice

circumscris principiului libertatii circulatiei garantat cetatenilor de Constitutie prin art. 25. C. DomiciliullegalDomiciliul legal este domiciliul pe care legea o stabileste pentru anumite categorii de persoane fizice. Stabilirea domiciliului legal se face potrivit dispozitiilor Decretului nr. 31/1954, Legii nr. 1o5/1996 si Codului familiei, dupa urmatoarele reguli: . minorul are domiciliul legal la parintii sai, la parintele la care locuiestestatomic, la parintele care il ocroteste, sau la tutore;

. interzisul judecatoresc are domiciliul legal la tutore;

. persoana ocrotita prin curatela are domiciliul legal la curatorele sau, dacaacesta are dreptul sa-l reprezinte. D. Domiciliul conventialDomiciliul conventional este locuinta (adresa) asupra careia se inteleg partile in vederea executarii actului juridic, solutionarii litigiului, sau comunicarii actelor de procedura. El este reglementat de Codul civil si de Codul de procedura civila. E. ResedintaResedinta reprezinta atributul de identificare in spatiu a persoanei fizice, materializat prin indicarea unei locuinte temporare. Caracterul temporar si facultativ al resedintei se opune caracterelor domiciliului. Stabilirea resedintei se face dupa cum cer interesele persoanei fizice, operand principiullibertatii prevazut de art. 24 alin.l din Legea nr. 1o5/1996.

4.2.3. Starea civilaA. Notiunea si caracterele juridice ale starii civile

Starea civila este un mijloc juridic de individualizare a persoanei fizice care se materializeaza prin indicarea calitatilor personale cu aceasta semnificatie. Ca totalitate de insusiri personale, starea civila se exprima prin urmatoarele elemente: nascut din parinti necunoscuti, din casatorie, din afara casatoriei; necasatorit; divortat; recasatorit; vaduv; barbat sau femeie.Caracterele juridice ale starii civile sunt date de natura sa juridica de drept personal nepatrimonial : inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, ersonalitatea, universalitatea, opozabilitatea erga omnes, legalitatea.Regimul juridic al starii civile se exprima pnn actiunile de stare civila,inregistrarile de stare civila si prin proba starii civile. B. Actiunile de stare civilaActiunile de stare civila (actiuni de stat) sunt actiuni in justitie care au caobiect starea civila a persoanei fizice. Exista trei criterii de clasificare a actiunilor de stare civila, si anume: dupa obiectul sau finalitatea lor (actiuni in reclamatie de stat; actiuni in contestatie de stat si actiuni in modificare de stat); dupa persoanele indreptatite sa Ie exercite (actiuni care pot fi introduse de orice persoana interesata; actiuni care pot fi promovate numai de titu1aru1 starii civile, de reprezentantu1 sau legal ori de procuror si actiuni care pot fi pomite numai de titu1aru1 starii civile); dupa core1atia lor cu prescriptia extinctiva (actiuni imprescriptibi1e si actiuni prescriptibi1e ).c. Inregistrari1e de stare civi1aa. Definitia si fe1uri1e imegistrari1or de stare civi1a

Prin imegistrari de stare civi1a inte1egem tota1itatea operatiuni1or juridice de consemnare a acte1or si fapte1or de stare civi1a in registre1e de stare civi1a, pre cum si a altor e1emente prevazute de lege, de catre organe1e abi1itate de lege. Legea m. 119/1996 stabi1este doua categorii de imegistrari de stare civi1a : imegistrari pe ca1ea intocmirii acte1or de stare civi1a si imegistrari pe ca1ea inscrierii de mentiuni pe acte1e de stare civi1a.

b. Organizarea si regu1i1e imegis-trari1or de stare civi1aSunt competente sa faca imegistrari de stare civi1a : consi1ii1e judetene si autoritatile administratiei pub lice locale prin ofiterii de stare civi1a; primarii1e locu1ui de coborare sau de debarcare; comandantu1 navei sau aeronavei si reprezentantii dip1omatici si consu1ari ai Romaniei.Regu1i1e imegistrari1or sunt:- regu1i genera1e: se refera 1a dec1aratia in vederea imegistrarii de stare civi1a; 1a refuzu1 efectuarii unei imegistrari de stare civi1a; 1a anu1area, rectificarea sau comp1etarea unei imegistrari de stare civi1a si 1a principiu1 error communis facit jus in materia imegistrarii de stare civi1a.

- regu1i1e speciale: imegistrarea nasterii; imegistrarea recunoasterii sau hotararii judecatoresti de stabi1ire a filiatiei; imegistrarea adoptiei; imegistrarea casatoriei; imegistrarea divoqu1ui; imegistrarea schimbarii nume1ui pe ca1e administrativa; imegistrarea decesu1ui; imegistrarea acte1or de stare civi1a ale cetateni1or romani aflati in strainatate; imegistrarea acte1or de stare civi1a in caz de mobi1izare, razboi ori participarea 1a misiuni de mentinere a pacii, sau in scop umanitar.D. Acte1e de stare civi1a

Prin acte de stare civi1a inte1egem actu1 din registru1 de stare civi1a in care soot consemnate de catre organe1e cu atributii de stare civi1a, in conditii1e 1egii, e1emente1e starii civile a persoanei fizice . Natura juridica a actu1ui de stare civi1a apare ca avand caracter complex, mixt : din punct de vedere a1 dreptu1ui civil, actu1 de stare civi1a este un inscris autentic care serveste drept mij1oc de identificare a persoanei fizice, iar din punct de vedere a1 dreptu1ui administrativ actu1 de stare civi1a este inscrisu1 doveditor a1 actu1ui administrativ individual reprezentat de imegistrarea de stare civi1a pe care o contine.Forta probanta a actu1ui de stare civi1a este simi1ara oricarui inscris autentic, fiind ap1icabi1e prevederi1e art. 1171-1174 din Codu1 civil. Acte1e de stare civi1a pot fi reconstituite, intocmite ulterior, anu1ate, rectificatesi comp1etate in conditii1e Decretu1ui m. 31/1954 si ale Legii m. 119/1996. E. Proba starii civile"Starea civi1a se dovedeste cu acte1e intocmite sau cu ce1e inscrise, potrivit 1egii, in registre1e de stare civi1a . Certificate1e e1iberate in temeiu1 registre1or de stare civi1a au aceeasi putere doveditoare ca si acte1e intocmite sau inscrise in registre" (art. 22 din Decretu1 m. 31/1954).Certificate1e de stare civi1a sunt de doua fe1uri : origina1e si duplicate, intre e1e neexistand diferente din punct de vedere a1 fortei probante, ci numai din punct de vedere a1 forma1itatilor necesare intocmirii si e1iberarii lor.Starea civi1a se va putea dovedi, inaintea instantei judecatoresti prin orice mij1oc de proba admis de lege in conditii1e prevazute de art. 24 1itere1e a) - d) din Decretu1 m.31/1954.rsoana juridica1. Notiunea, c1asificarea si elementele constitutive ale persoanei juridice1.1. N otiunea persoanei juridicePersoana juridica este subiectul colectiv de drept, reprezentat de un colectiv de oameni constituit in conditiile legii, care este titular de drepturi subiective si obligatii civile.

1.2. Clasificarea persoanelor juridiceClasificarea persoanelor juridice se face dupa mai multe criterii : dupa forma dreptului de proprietate care este la originea patrimoniului; dupa nationalitate; dupa sediul lor; dupa legatura dintre ele; dupa regimul juridic ce Ii se aplica si dupa esenta scopului lor.1.3. Elementele constitutive ale persoanei juridiceDin continutul textului art. 26 lit. e) din Decretul nr. 31/1954 rezulta urmatoarele elemente constitutive: organizarea de sine statatoare, patrimoniu si scop propriu. 2. Infiintarea persoanei iuridice2.1. N otiunea si reglementarea infiintarii persoanei juridiceInfiintarea persoanei juridice este crearea, in conditiile prevazute de lege, a

unui subiect colectiv de drept civil. Reglementarea infiintarii persoanei juridice s-a facut prin norme generale (Decretul nr. 31/1954) si prin norme speciale (care privesc diferitele categorii de subiecte colective de drept civil).2.2. Modurile de infiintare a persoanei juridiceA. Actul de dispozitie al organului de stat competentPrin act de dispozitie al organului de stat competent prin care se infiinteaza persoana juridica intelegem legile adoptate de Parlament, hotararile Guvemului si hotararile consiliului judetean sau local. B. Actul de infiintare recunoscutPrin "act de infiintare recunoscut" intelegem infiintarea unei persoane juridice cooperatiste pe baza unui act de constituire aprobat de adunarea generala, conferinta sau congres si a unui statut, acte supuse recunoasterii, prin verificarea legalitatii . C. Actul de infiintare autorizatInfiintarea persoanei juridice printr-un astfel de act are in vedere, potrivit Decretului nr. 31/1954, organizatiile obstesti (sindicate, uniunile de scriitori, artisti, sau compozitori, asociatiile cu scop nepatrimonial), precum si institutiile si intreprinderile lor anexe. Prin actul de infiintare autorizat intelegem infiintarea unei persoane juridice pe baza unui act de constituire incheiat in forma autentica si a unui statut, acte supuse autorizarii de catre organele puterii judecatoresti sau ale puterii executive.D. Alt mod reglementat de legeInfiintarea printr-un alt mod reglementat de lege are in vedere statuI roman (art. 25 din Decretul nr. 31/1954), precum si misiunile diplomatice si oficiile consulare (Legea nr. 37/1991). 3. Capacitatea civila a persoanei iuridice3.1. NotiuneCapacitatea civila a persoane juridice reprezinta aptitudinea subiectuluicolectiv de drept de a avea drepturi si obligatii civile si aptitudinea de a dobandi si exercita drepturi subiective civile de a-si asuma si indeplini obligatiile prin incheierea de acte juridice civile.3.2. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice 3.2.1. Notiune - Capacitatea de fo1osinta a persoanei juridice este aptitudinea acesteia de a avea drepturi si ob1igatii civile.3.2.2. Inceputu1 capacitatii de fo1osinta a persoanei juridiceDecretu1 m. 31/1954, prin art. 32 si art. 33. stabi1este urmatoare1e regu1i genera1e privind inceputu1 capacitatii de fo1osinta a persoanei juridice: a) capacitatea de fo1osinta a persoane1or juridice supuse imegistrarii incepe de 1a data imegistrarii; b) capacitatea de fo1osinta a ce1orlalte persoane juridice incepe in functie de modu1 de infiintare; de 1a data actu1ui de dispozitie, de 1a data recunoasterii actu1ui de infiintar: de 1a data autorizarii infiintarii, sau de 1a data indep1inirii altei cerinte legale.3.2.3. Continutu1 capacitatii de fo1osinta a persoanei juridiceContinutu1 capacitatii de fo1osinta reprezinta aptitudinea persoanei juridice de a avea drepturi si ob1igatii civile in concordanta cu scopu1 stabi1it prin lege, act de infiintare sau prin statuto Conform principiu1ui specia1itatii capacitatii de fo1osinta a persoanei juridice, aceasta nu poate avea decat ace1e drepturi si ob1igatii civile care sunt in concordanta cu scopu1 ei.

3.2.4. Incetarea capacitatii de fo1osinta a persoanei juridice

Capacitatea de fo1osinta restransa a persoanei juridice inceteaza 1a data dobandirii de catre aceasta a capacitatii de fo1osinta, respectiv de 1a data imegistrarii persoanei juridice, de 1a data inscrierii persoanei juridice, de 1a data inmatricu1arii persoanei juridice, de 1a data ramanerii defmitive a hotararii judecatoresti de admitere a imegistrarii, etc. Capacitatea dep1ina de fo1osinta a persoanei juridice inceteaza 1a data incetarii existentei persoanei juridice.4. Sanctiunea nerespectarii regu1i1or privind capacitatea de fo1osinta a persoanei juridiceSanctiunea nerespectarii regu1i1or privind capacitatea de fo1osinta este nu1itatea abso1uta in urmatoare1e cazuri: actu1 juridic s-a incheiat in lipsa capacitatii de fo1osinta a persoanei juridice; actu1 juridic s-a incheiat cu nesocotirea principiu1ui specia1itatii capacitatii de fo1osinta a persoanei juridice.3.3. Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice3.3.1. Notiunea si reg1ementarea 1ega1a a capacitatii de exercitiu a persoanei juridiceCapacitatea de exercitiu a persoanei juridice este aptitudinea subiectu1ui co1ectiv de drept civil de a dobandi si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si indep1ini ob1igatii1e civile, prin incheierea de acte juridice. Regu1i1e genera1e privind capacitatea de exercitiu a persoanei juridice sunt stabi1ite de Decretu1 m. 31/1954.Regu1i1e speciale privind capacitatea de exercitiu a persoanei juridice soot cuprinse in acte normative privind diferite1or categorii ale acestora.

3.3.2. Inceputu1 capacitatii de exercitiu a persoanei juridice

Persoana juridica dobandeste capacitate de exercitiu de 1a data infiintarii, aceasta capacitate putand fi va1orificata incepand cu data desemnarii organe1or sale de conducere.3.3.3. Continutu1 capacitatii de exercitiu a persoaneijuridiceDeterminarea continutu1ui capacitatii de exercitiu se face tinand cont de principiu1 specia1itatii capacitatii de fo1osinta si de 1imita puteri1or conferite organe1or sale de conducere.Rea1izarea continutu1ui capacitatii de exercitiu a persoanei juridice are 1a baza principiu1 p1ura1itatii organe1or de conducere ale persoanei juridice si principiu1 raspunderii persoane1or fizice care compun aceste organe, pentru modu1 de va1orificare a capacitatii de exercitiu a acesteia.

3.3.4. Incetarea capacitatii de exercitiu a persoanei juridice

Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice inceteaza o data cu sfarsitu1 capacitatii de fo1osinta, respectiv concomitent cu incetarea existentei persoanei juridice.3.3.5. Sanctiunea nerespectarii regu1i1or privind capacitatea de exercitiu a persoanei juridice Nerespectarea norme1or privind capacitatea de exercitiu nu are sanctiuni expres prevazute de lege, astfe1 ca se ap1ica principii1e ce guvemeaza nu1itatea acte1or civile. Sunt lovite de nu1itate re1ativa, acte1e juri dice incheiate in urmatoare1e conditii : de o persoana mandatata, dar care a depasit puteri1e incredintate; de o persoana din co1ectivu1 ace1eeasi persoane juridice, dar care nu avea ca1itatea de organ de conducere si nici imputemicire; cu incalcarea de1imitari1or de atributii intre organe1e de conducere ale ace1eiasi persoane juridice.4. Reorganizarea persoanei iuridice4.1. Notiunea reorganizarii persoanei juridiceReorganizarea este operatiunea juridica privind eel putin doua persoane juri dice, care produce efecte creatoare,modificatoare, sau deincetare, asupra lor.Reorganizarea persoanei juri dice se face potrivit principiu1ui simetriei juri dice, pe ca1ea urmata 1a infiintarea acesteia.4.2. Forme1e reorganizarii persoanei juridiceReorganizarea persoanei juridice se face prin comas are si prin divizare. 4.2.1. Comasarea

Este o forma de reorganizare a persoanei juridice, care se rea1izeaza prin absorbtie si prin fuziune. Absorbtia este incorporarea unei persoane juridice care inceteaza astfe1 sa mai existe, de catre o alta persoana juridica. Fuziunea este contopirea a doua sau mai multe persoane juridice, care inceteaza astfe1 sa mai existe, si crearea, prin aceasta, a unei noi persoane juridice.4.2.2. Divizarea

Este o forma de reorganizare a persoanei juridice care consta in impartirea intot, sau in parte, a patrimoniu1ui unei persoane juridice. Divizarea este tota1a si partia1a.4.3. Efecte1e de drept civil ale reorganizarii persoane1or juridiceEfecte1e de drept civil ale reorganizarii persoanei juridice sunt prevazute deDecretu1 nr. 31/1954 si privesc: efectu1 creator si efectu1 extinctiv; efectu1 trans1ativ; 1imite1e raspunderii; modu1 de transmitere a contracte1or si momentu1 producerii efecte1or reorganizarii.

4.3.1. Efectu1 creator si efectu1 extinctivEfectu1 creatorconsta in infiintarea persoanei juridice ca rezultat a1reorganizarii. E1 se produce in cazu1 fuziunii si a1 divizarii. Efectu1 extinctiv consta in incetarea existentei persoanei juridice ca urmare a reorganizarii. E1 se produce in cazu1 comasarii si a1 divizarii tota1e.4.3.2. Efectu1 trans1ativComasarea are ca efect o transmisiune universa1a. Absorbtia are ca efect transferarea tuturor drepturi1or si ob1igatii1or persoanei juridice absorbite, asupra persoanei juri dice care o incorporeaza in acest fei. Divizarea are ca efect o transmitere cu titlu universal care consta in transferarea unor fractiuni de patrimoniu de 1a persoana juridica divizata 1a mai multe persoane juri dice4.3.3. Limite1e raspunderii

Comasarea in ambe1e sale forme - absorbtie si fuziune - are drept consecintaraspunderea persoanei juridice dobanditoare pentru toate ob1igatii1e ce i-au fost transferate. Divizarea este supusa principiu1ui raspunderii proportiona1e, potrivit caruia persoana juridica dobanditoare care a primit aceeasi fractiune matematica din activu1 si pasivu1 persoanei divizate va raspunde in 1imita cotei de pasiv, indiferent de raportu1 dintre va1oarea activu1ui si pasivu1ui

4.3.4. Modu1 de transmitere a contracte1orIn cazul comasarii, toate contractele incheiate de persoana juridica absorbita, sau de persoanele juridice care fuzioneaza, se transmit persoanei juridice ce a absorbit, sau noii persoane juridice, dupa caz, ca elemente ale patrimoniului. 4.3.5. Momentul producerii efectelor reorganizariiDecretul m. 31/1954 stabileste urmatoarele reguli: in cazul persoanei juridice supuse imegistrarii, efectele reorganizarii intre parti, si fata de terti, se produc de la data imegistrarii; in cazul persoanelor juridice care nu se supun imegistrarii, efectele reorganizarii se produc de la data aprobarii de catre organele competente a documentelor intocmite in vederea realizarii acesteia.5. Incetarea persoanei iuridice5.1. N otiunea si modurile de incetare a persoanei juridice

Incetarea persoanei juridice reprezinta pierderea calitatii de subiect colectiv de drept civil. Modurile de incetare a persoanei juridice sunt reorganizarea si dizolvarea. 5.2. Dizolvarea persoanei juri dice5.2.1. Notiunea si reglementarea legala a dizolvarii

Dizolvarea persoanei juridice este un mod de incetare a persoanelor juridice asociative, in cazurile expres prevazute de lege si care se face prin lichidare. Reglementarea generala a cazurilor de dizolvare este cuprinsa in Decretul m. 31/1954. Reglementarea speciala a cazurilor de dizolvare este cuprinsa in urmatoarele acte normative: Legea m. 21/1924. Legea m. 31/199o, Legea m. 36/1991, Legea m. 18/1991 si Legea m. 1o9/1996

5.2.2. Efectele dizolvarii. LichidareaEfectul fundamental al dizolvarii este lichidarea persoanei juridice. Momentulincheierii lichidarii, marcheaza incetareaexistentei persoanei juridice. Reglementareagenerala privind efectele dizolvarii se afla in Decretul m. 31/1954. Reglementarea speciala a efectelor dizolvarii persoanei juridice este cuprinsa in Legea m. 21/1924, Legea m. 31/199o, Legea m. 36/1991, Legea m. 18/1991, Legea m. 1o9/1996. Lichidarea este mijloculjuridic de incetare a existentei persoanei juridice supuse dizolvarii. Potrivit art.28 alin.l si art. 231 din Legea m. 31/199o, dizolvarea poate avea loc tara lichidare in cazul fuziunii sau divizarii totale a societatii, precum si in cazul dizolvarii unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic. Momentul producerii efectelor lichidarii reprezinta momentul dizolvari, al incetarii persoanei juridice, aceasta fiind data ultimului act de lichidare.5.3. Transformarea persoanei juridice 5.3.1. NotiuneTransformarea este operatiunea juridica in urma careia, in mod consecutiv, inceteaza existenta unei persoane juridice si se infiinteaza, in locul ei, o alta persoana juridica. Transformarea se deosebeste atfit de reorganizare cat si de dizolvarea persoanelor juridice, singurul lor element comun fiind acela ca reprezinta moduri de incetarea existentei subiectului colectiv de drept civil.5.3.2. Cazurile de transformare a persoanei juridice

Cazurile de transformare a persoanei juridice sunt reglementate de Legea m. 15/199o, Ordonanta de urgenta a Guvemului m. 3o/1997 si Legea m. 31/199o. Legea m. 15/199o foloseste termenul de reorganizare in sensul de transformare a tuturor unitatilor economice de stat in regii autonome si societati comerciale si nu in cel prevazut de Decretul m. 31/1954. Ordonanta de urgenta a Guvemului m. 3o/1997 privind organizarea regiilor autonome, desemneaza cu acest termen divizarea regiilor autonome si transformarea regiilor autonome si societatilor comerciale.5.3.3. Efectele transformarii persoanei juridiceTransformarea persoanei juridice produce doua efecte juridice consecutive: incetarea existentei unei anumite persoane juri dice si infiintarea in locul ei a unei alte persoane juri dice, cu un alt profil juridic, care devine succesoare universal a a primei.

6. Identificarea persoanei iuridice

6.1. Notiunea si importanta identificarii persoanei juridice - Identificarea persoanei juridice este individualizarea subiectului colectiv de drept civil in cadrul raporturilor civile in care este participant in nume propriu.6.2. Natura juridica. Ocrotirea mijloacelor de identificarePentru dreptul civil, mijloacele de identificare a persoanei juridice, ca naturajuridica, sunt drepturi subiective personale nepatrimoniale. Ocrotirea mijloacelor de identificare se asigura potrivit dispozitiilor art. 54-55 din Decretul nr. 31/1954. 7. Reglementarea si clasificarea mij loacelor de identificare a persoanei juridice Decretul nr. 31/1954, prin art.38 si art. 39, stabileste modul in care persoanajuridica isi stabileste denumirea si sediul. Legea nr. 15/199o, Legea nr. 31/199o Legea nr. 26/199o, Legea nr. 36/1991, Legea nr.. 58/1998 si Legea nr. 27/1998 reglementeaza obligativitatea stabilirii, la infiintare, a denumirii, sediului si a altor atribute specifice de identificare pentru: regii autonome si societati comerciale cu capital de stat; societati comerciale cu capital privat; comercianti; societati bancare si partide politice.

Clasificarea mijloacelor de identificare a persoanelor juridice se face dupa domeniullor de aplicare, distingand intre mijloace de identificare generale (denumire, sediu, nationalitate, cont bancar) si mijloace de identificare speciale (cod fiscal, firma, marca, telefon, fax).6.3.1. Denumirea si sediul persoanei juridiceA. Denumirea persoanelor juridice este mijlocul de identificare a subiectului colectiv de drept civil reprezentat de cuvantul sau de grupul de cuvinte cu acest inteles, in conditiile legii. Reglementarea generala privind stabilirea denumirii persoanei juridice este continuta de Decretul nr. 31/1954 : persoana juridica va purta denumirea stabilita prin actul de infiintare sau prin statut (art.38). Reglementari speciale cu privire la denumirea unor persoane juridice apar in urmatoarele acte normative: Legea nr. 31/199o, Legea nr. 58/1998, Legea nr. 36/1991.B. Sediul persoanei juridice estemijlocul de identificare constand in indicarea unui anumit loc stabilit, in conditiile legii, cu aceasta semnificatie. 6.3.1. Nationalitatea

N ationalitatea persoanei juridice, reprezinta originea sa, in functie de statuI in care a luat fiinta si de sistemul de drept national caruia ii apartine. Pentru dreptul civil nationalitatea persoanei juridice are importanta in ceea ce priveste capacitatea acesteia, legi speciale stabilind mai multe reguli in domeniu.6.3.2. Contul bancar

Contul bancar este mijlocul de identificare a persoanei juridice prin intermediul unui simbol cifric al sucursalei bancii unde aceasta are deschis, pe baza de contract, contul bancar. 6.3.3. Codul fiscal. Firma. Telefon, telex, fax.

Codul fiscal este un mijloc de identificare avand rolul de a individualiza persoana juridica in raporturile financiare si in raporturile privind evidenta statistica. Firma ­in ceea ce priveste persoana juridica, este un mijloc de identificare specific comerciantilor ( in sensul dat notiunii de dreptul comercial). Marca este mijlocul de identificare al persoanei juridice prin care aceasta isi individualizeaza produsele, lucrarile si serviciile, in raport cu cele identice, sau asemanatoare ale altor participanti la circuitul civil. Telefonul, telexul, faxul sunt mijloace de identificare a persoanei juridice prin simboluri numerice, ce se inscriu, de regula, in actele juridice pe care aceasta Ie incheie si pe imprimatele pe care Ie foloseste.