|
Aparitia D.C. In procesul aparitiei si dezvoltarii dr,ramura DCse formeaza la sf sec 18 dupa ce curentul revolutionar dezvaluit in 1789 de revolutia fran-ceza a dus la elaborarea prime lor constitutii scrise pe continentul Eu-ropei.Prima catedra de DC apare in Italia la Ferara in 1796 iar apoi in Franta in 1834.Imprejurarea ca prima catedra a DC a fost creata in Italia se datoreaza faptului ca initia-tivele luate de juristii francezi nu au fost urmate de masuri practice iar cercetarea stiintifica a Constitutiei s-a facut impreuna cu dr adm in ca drul asa numitului drept public. Ca-tedra de DC creata in Paris in 1834 a functionat sub aceasta titulatura pana in 1852 a fost desfiintat si re- reinfiintat dupa reinstaurarea celei de-a 3 republici in 1875. Titulatura de DC s-a mentionat pana la ince-putul celei de-a II a jumatati a sec 20 pana a fost inlocuita cu cea de DC si institutii politice. Termenul de DC s-a raspandit in restul Europei o data cu elaborarea diferitelor Constituii scrise.In unele state pre-cum Germania,Austria, Rusia ter-menul de DC a fost inlocuit cu cel de drept de stat. D.C.si stiinta politica Dupa cum se stie, DC studiaza fe- nomenele, rap.juridico-politice care formeaza cel putin partial obiectul de studiu si al altor stiinte : sociolo-gie, politologie.Unii autori au identi-ficat DC cu politica asa de EX Hans Kelsen afirma ca statul ca or-ganizatie politica este o comunita-te constituita de catre o ordine coer citiva care nu este altceva decat dr , iar puterea politica e eficacitatea ordinei coercitive recunoscuta de le ge. Maurice Duverger identifica DCcu politica atunci cand afirma ca expresia de DC desemneaza in re-alitate ceea ce s-ar putea numi dr politic avand ca obiect de studiu or-ganizarea generala a statului , regi-mul sau politic, structura sa funda-mentala. Confuzia dintre DC k ramura a stiintei juri si stiinta politi-ca isi are originea in faptul ca DC are ca obiect studierea institutiilor constitutionale care au si un pro-nuntat caracter politic. Daca avem in vedere faptul ca stiinta politica se ocupa de studiul problemelor privind sis.partidelor politice,misca rile si ideile politice ,intelegem de ce sunt inevitabile interferentele cu DC care regl toate aceste proble-me d.p.d.v. jur. Raporturile si normele de DC Raporturile de DC fiind raporturi so ciale, obiectul lor il formeaza activi tatea oamenilor, a colectivelor si a organelor.Nu orice activitate socia la poate forma insa obiectul rapor-tului de DC , ci numai acele activi-tati care se refera la principalele aspecte ale vietii social-politice si exercitarii statale a po 18318u209s liticii. Definitia raporturilor de DC Raporturile de DC pot fi definite ca fiind acele raporturi sociale regl sau sanctionate de o n.j.in care oa-menii fie individual, fie organizati politic ca titulari de drepturi si obli- obligatii ce apartin in dreptul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii. Problema care se pune e aceea de a sti daca toate n. de DC sunt susceptibile sa dea nastere, sa modifice sau sa stinga raporturi juridice, si-n al 2 rand daca n.de DC au intotdeauna ca obiect de re-glementare raporturi sociale ce a-partin DC. In legatura cu primul as-pect al acestei probleme trebuie re-tinut ca legea fundamentala consti-tuie ca act normative o alcatuire unitara de n.j.si dupa cum se stie n. j. regl relatiile sociale care devin astfel relatii juridice.In ceea ce pri-veste al 2 aspect al problemei, ras-punsul nu poate fi decat afirmativ. Normele constitutionale regl rapor turi de DC care apartin acelor for-me fundamentale de activitate a statului care este instaurarea.Astfel raporturile sociale nascute in lega-tura cu unele din drepturile funda-mentale ale catatenilor,organizarea si functionarea organelor adm. pu-blice devin prin reglementarile lor raporturi de DC , dar sunt in ace- lasi timp si raporturi juridice ce apartin altor ramuri ale dreptului : dr.adm, dr.muncii, dr.civil, dr fami-liei.Teoria dreptului ne arata ca toa te ramurile acestuia isi trag sorgin- tea din principiile constitutionale. Forma de guvernamant a Rom Exprimand tendintele ce au loc in structurile social-politice a societa-tii noastre dupa revolutia din dec 1985 Constitutia a statuat in art.1 k forma de guvernamant a statului ro man este republica. Ideea in stituirii unei forme de stat,republica s-a afir mat in tara noastra de la jumatatea sec.19 fiind formulata de cercurile revolutiei din 1848.Dupa primul raz boi mondial au aparut state socialis te care purtau denumirea de repu-blica populara. Pe masura dezvol-tarii societatii ele si-au schimbat de numirea in republica socialista.Inla- turarea monarhiei si instaurarea formei de state republicane au fost posibile in conditiile create de insu-rectia armata rasturnarea dictaturii militare si cucerirea puterii prin for-ta de catre partidul comu nist. In a-ceste conditii istorice a fost inlocui-ta monarhia la 30dec1947 si procla mata republica populara romana k forma de guvernamant a statului socialist roman. Dupa trecerea a peste 4 decenii ale dictaturii comu-niste, revolutia din 1989 a procla-mat statul democratic de drept care are la baza principiul separa-rii puterilor in stat. Asociatiile de stat Sunt forme ale vietii internationale constituite pe baza tratatelor inter-nationale, statele membre pas-trandu-si independenta si intrand in raporturi de drept international. Unii autori mai adauga comunitatea de natiuni si unitatea franceza, iar altii inscriu printre asociatiile de stat si statale federative. Asociatiile de stat spre deosebire de federatii prin unirea lor nu formeaza un stat nou care sa-si exercite puterea pe in-treg teritoriul statelor asociate, ci constituie o forma a uniunilor inter-statale. In cadrul asociatiilor de stat sunt cercetate uniunea personala, reala si confederatia. Uniunea per-sonala : este o asociatie de 2 sau mai multe state independente care au comun doar seful statului. A fost consecinta alegerii unui sef de stat comun sau a succesiunii la tron. Uniunea reala : este o asociatie de state in care pe langa seful statului exista si alte organe de stat comu-ne. Aceste organe sunt de obicei in domeniul afacerilor externe, arma-tei, finantelor. In unele cazuri uniu-nea reala a fost o etapa spre forma rea statului unitar, ceea ce pune in-tr-o lumina specifica proprie rap din tre statele membre a uniunii reale. Uniuni reale cunoscute in istorie : Principatele unite intre 24 ian 1859 - 24 ian 1862 Austria si Ungaria, Norvegia si Suedia, Islanda si Da-nemarca.Confederatia : asociate de state independente determinata de considerente economice si po-litice atat de ordin intern cat si ex-tern care nu da nastere unui stat nou ca subiect individualizat de drept.Statele isi aleg un organ co-mun numit dieta sau congres. Are la baza tratatul international si con-tituie o etapa spre realizarea statu-lui federal. In istoria se cunosc con-federatii : Confederatia SU a Ame-ricii de N (1778 - 1787), confede-ratie germanica (1815 - 1871),con federatia elvetiana (1815 - 1848), confederatia Tarile de Jos (1580 care a devenit stat unitar in 1795 si mai nou Comunitatea statelor inde-pendente prin dezintegrarea Uniu-nii Sovietice cele 12 state ale co-munitatii constituind o confederatie de state Asociatiile de stat Sunt forme ale vietii internationale constituite pe baza tratatelor inter-nationale, statele membre pastran du-si independenta si intrand in ra-porturi de drept international. Unii autori mai adauga comunitatea de natiuni si unitatea franceza, iar altii inscriu printre asociatiile de stat si statale federative. Asociatiile de stat spre deosebire de federatii prin unirea lor nu formeaza un stat nou care sa-si exercite puterea pe in-treg teritoriul statelor asociate, ci constituie o forma a uniunilor inter-statale. In cadrul asociatiilor de stat sunt cercetate uniunea personala, reala si confederatia. Uniunea per-sonala : este o asociatie de 2 sau mai multe state independente care au comun doar seful statului. A fost consecinta alegerii unui sef de stat comun sau a succesiunii la tron. Uniunea reala : este o asociatie de state in care pe langa seful statului exista si alte organe de stat comu-ne. Aceste organe sunt de obicei in domeniul afacerilor externe, arma-tei, finantelor. In unele cazuri uniu-nea reala a fost o etapa spre forma rea statului unitar, ceea ce pune intr-o lumina specifica proprie rap dintre statele membre a uniunii reale. Uniuni reale cunoscute in is-torie : Principatele unite intre 24 ian 1859 - 24 ian 1862 Austria si Un-garia, Norvegia si Suedia, Islanda si Danemarca.Confederatia : aso-ciate de state independente deter-minata de considerente economice si politice atat de ordin intern cat si extern care nu da nastere unui stat nou ca subiect individualizat de dr .Statele isi aleg un organ comun numit dieta sau congres. Are la ba-za tratatul international si contituie o etapa spre realizarea statului fe-deral. In istoria se cunosc confede-ratii : Confederatia SU a Americii de N (1778 - 1787), confederatie germanica (1815 - 1871), confede-ratia elvetiana (1815 - 1848), con-federatia Tari-le de Jos (1580 care a devenit stat unitar in 1795 si mai nou Comunitatea statelor indepen-dente prin dezintegrarea Uniunii Sovietice cele 12 state ale comuni-tatii constituind o confederatie de state |
Aparitia si dezvoltarea disciplinei de DC in Romania In Tarile Romane s-au predat ca si-n Franta elemente de DC si elemente de drept administrativ reunite sub de numirea de drept public.Primul curs de drept public a fost tinut in limba franceza la Academia Mihaileana in 1817, iar mai tarziu dupa infiintarea Universitatii din Iasi,Simion Barnutiu a predat dreptul public al Romaniei. Notiunea de drept apare foarte cu- rand.Astfel in 1864 Al.Codrescu a pu blicat un curs sub denumirea de « D C » iar in 1881 la Braila , Crist Surio- tis isi publica « Elemente de DC».In- cetatenirea conceptului de DC se considera insa o data cu predarea si publicarea la Facultatea de Drept din Iasi a cursului de DC a profesorului Constantin Stere in 1903 si la Facul-tatea de Drept din Bucuresti a cursu-lui de DC al profesorului Constantin Misescu in 1915.Intre cele 2razboaie mondiale disciplina DC a fost defini-tiv consacrata in facultatea de drept din tara noastra.Astfel au fost publi-cate cursuri ale unor redutabili profe-sori : Paul Negulescu « Curs de drept constitutional romanesc »,Bucuresti 1927, Ion Gruia « Curs de DC » 1945,P.Negulescu si G.Alexianu au publicat in 1942 un tratat de DC in 2 volume , T.Dragane , Ion Deleanu, N.Prisca-Bucuresti, Ioan Muraru-Bu-curesti. Dupa instaurarea dictaturii comuniste , in Romania , notiunea de DC a fost parasit si inlocuit cu no-tiunea de drept dupa practica din URSS.S-a considerat de catre stat ca demostratrea de catre stat prezin-ta un cadru mai potrivit de expunere a problemelor legate de Constitutie. Denumirea disciplinei de drept de stat nu incorpora in sfera ei de cerce tare toate n.j.privitoare la raporturile sociale ce se nasc in procesul orga-nizarii si functionarii organelor admi-nistratiei publice, a instantelor jude-catoresti.Dupa cativa ani s-a revenit la denumirea de DC considerata mai potrivita. Dupa 22 decembrie 1989 denumirea data acestei discipline in programul Facultatii de Drept din Ro-mania este de DC si institutii politice. Notiunea de instituie politica Prin institutie in general se intelege forma de organizare a raporturilor sociale repetate si tipizate potrivit n.j. stabilite pe domeniul de activitate si obligand caracterul istoric al orandui-rii societatii respective.In legatura cu definirea institutiilor politice s-a purtat si inca se poarta discutii.Cunoscutul politolic Maurice Duverge a sustinut ca notiunea generala de institutie se defineste prin 2 elemente : 1 element structural si 1 element de credinta. Folosirea notiunii de institutie politica in cursurile de DC e pe deplin indrep tatita deoarece ca ramura a sis de dr , aceasta regl raporturi sociale funda mentale din domeniul cuceririi si exer citarii puterii politice.Cu alte cuvinte, DC stabileste modul de organizare si functionare a atributiilor institutiilor prin intermediul carora se exercita puterea politica.In limbajul comun, notiune de institutie desemneaza or-ganizatii care au un statut, reguli de functionare si actiuni pt realizarea anumitor nevoi sociale.Modelul tipic de organizatie e statul.In polotologie termenul de institutie desemneaza organele investite cu autoritatea de a exercita puterea politica.DC limitea- za prin institutiile societatii la autori tatile instituite prin textele constitutio-nale la modul lor de organizare,func- tionare si la interferenta lor in proce-sul de exercitare a puterii politice.In stitutiile politice spre deosebire de ce le cu caracter cultural religios sunt create in scopul ce au legatura cu instaurarea sau exercitarea statala a puterii, cu participarea la putere, la conducerea societatii.Sunt institutii politice : parlamentul, guvernul, partidele politice. -------- ----- ------ ----- ----- ---- Statul federativ (compus ) Este o formatiune statala alc din mai multe state
membre in care aceasta isi transfera o parte a
atributiilor pute rii de stat asupra statului federativ pastrandu-si o
anumita independen-ta si care sunt unite intre ele prin rap de drept
international. Exista cate un rand de organe de varf ale federatiei si
au competenta asupra intregului te ritoriu si asupra intregii populatii din
federatie, precum si cate un rand de org de varf ale fiecarui stat membru al
federatiei care isi exercita compe-tenta in raport de teritoriu si popula-tia
sa. Persoanele de pe teritoriul fe-deratiei au o dubla cetatenie (statului
federativ si stat membru al federatiei ). Statul
federativ e subiect distinct de drept international in timp ce sta-tele
federate sunt subiecte de DC si pot fi in anumite limite subiecte de dr
international, iar teritoriul lor constitu-ie o unitate in cadrul
teritoriului statu-lui federativ. Forma de stat federativ este intalnita la mai multe state. EX :
continentul Romania - stat national unitar si indivizibil Reglementand forma structurii de stat, Constitutia prevede in art.1ca Rom e un stat national, unitar si indi-vizibil ceea ce inseamna ca pe terito-riul Romaniei conducerea de stat se infaptuieste prin intermediul unui sin-gur organ legislativ,un Parl,un singur Guv si un singur organ suprem jude-catoresc, ca membrii societatii au o singura cetatenie, iar teritoriul este or ganizat intr-un sistem unic de unitati administrativ teritoriale si anume ju-dete, orase, comune.Procesul de for-mare a statului national,unitar,roman a inceput cu dubla alegere a lui Al.I. Cuza in1859 ca domn al Moldovei si Tarii Romanesti cand a luat nastere uniunea reala a celor 2 tari romane. In 1862 creandu-se organe supreme unice pt ambele state.Uniunea reala a fost transformata in stat unitar.Con stituirea unei formatiuni statale ca stat unitar depinde de conditiile isto-rice, concrete de factorii specifici lo-cali in randul carora o insemnatate deosebita o are ponderea in structu-ra populatiei si asezarea geografica a populatiei de alta nationalitate, dar mai ales depinde de profunzimea de-mocratismului acelui stat, de modul in care el se preocupa si rezolva pro-blema nationalitatilor conlocuitoare. Existenta proprietatii nationale in di-ferite state este rezultatul dezvoltarii istorice,aceasta problema a aparut o data cu formarea statelor nationale independente si este determinat de existenta in cadrul statelor nationale a unor populatii mai mult sau mai putin numeroase de alta nationalita-te. Structura de stat unitar national a Romaniei a fost consacrata in Cons-titutie din 1993 in cuprinsul careia se spune ca Romania este un stat na-tional si indivizibil.Caracterul priveste toate cele 3 elemente constitutive si anume teritoriu, populatie si puterea de stat. Intr-o organizare statala este stabilita prin Constitutie, iar forma u-nitara corespunde teritoriului statului precum si compozitiei nationale a poporului roman. Constitutia din 29 iunie 1866 Contradictiile dintre sustinatorii lui Cu Za si adversarii sai se adanceau con tinuu ca urmare a promulgarii Statutu Lui si a legii agrare si se accentua tendinta spre un regim autoritar al pu terii executive.Pctul culminant e atins la inceputul anului 1866 cand Guv isi prezinta demisia colectiva dard omni torul nu o primeste si il inlocuieste pe mistrul de interne si pe cel de razboi. Masurile luate de Cuza nu rezolva cri Za politica si membrii Partidului Con-servator si Partidului Liberal s-au unit su au pregatit o lovitura de stat impo-triva domnitorului Cuza pe care l-au acuzat de dictatura si de starea dezastroasa a finantelor tarii.In urma Loviturii de stat din 11/23 febr 1866 Cuza a fost obligat sa abdice si sa plece in exil.Dupa abdicarea lui s-a constituit o locotenta domneasca ca Re a reluat vechea doleanta a Adu-narilor Ad-Hoc de a aduce pe tron un print strain dintr-o dinasti9e domnitoa Re din Europa Apuseana. Locotenen Ta l-a propu pe principele Carol Lu- Dovic de Hohenzollern si a chemat natiunea sa-si exprime adeziunea printr-un plebiscit. La 8 mai 1866 Ca Rol a sosit in tara si pe 10/12 mai 18 66 a depus juramantul in fata Parl. La mai putin de 2 luni de la depunere a juramantului lui Carol, Adunarea Constituanta a votat si a adoptat o noua constitutie la 29 iunie 1866 in-spirata din constitutia belgiana din 1831 una din cele mai liberale din Eu ropa adaptata la realitatile vietii. C. a fost promulgata de Carol la 30 iunie 1866 si a intrat in vigoare la 1 iulie, data publicarii ei in M.O. C.cuprindea 133 de articole grupate in 8 titluri. In C.se proclama o serie de principii ins pirate de actele constitutionale ale rev din Fr.In 1 art.,C.consacra ca principatele unite romane constitutie un sg stat indivizibil sub denumirea Rom.Unele principii nu si-au gasit o aplicare prectica deplina ramanand intr-o faza declarativa : EX :desi se consacra pricipiul egelitatii tuturor ce tatenilor in fata legii n.electorale cupr in titlul 3 incalcau acest princi[iu in ve derea organizarii alegerilor de depu-tat, corpul electoral era impartit in 4 colegii.Colegiul 1 faceau parte cei ca re aveau un venit de peste 300 galbeni.Al 2 faceau par6te proprieta rii rurali cu venit intre 100 si 300 galbeni.Al 3 faceau parte comercianti Al 4 faceau parte toti cei care nu puteau dovedi veniturile.Pt alegrea senatorilor electoratul din fiecare jud Al tarii era organiz in 2 colegii : cole Giul 1 compus din proprietarii de fonduri funciare cu un venit anual de cel putin 300 galbeni si al 2 era form De proprietarii de imobilecu un venit mai mic de 300 galbeni.Deputatii e-rau alesi pe 4 ani si senatorii pe 8. Puterile in stata erau organizate pe baza principiului separatiei. Puterea legislativa se exercita de catr5e dom Nitor si reprezentanra nationala care se compunea din senat si adunarea deputatilor .Orice lege trebuia adopt Cu acordul tutror celor 3 ramuri ale puterii legiuitoare.C>recun.domnitoru Lui dr de a sanctiona si promulga legile, precum si dr de a refuza sanctionarea acestora temporar pana cand adunarea existenta se va pronunta.Puterea executiva era incre Dintata domnitorului acre participa si la exercitarea [put legislative.In ce privea consiliulu de minsitri,fiecare m mnistru in parte nu era titulr al puterii executive decat in situatia de excep tie a mortii domnitorului pana la de-punerea juramantului de succeso rul acestuia..Pers domnitorului era inviolabila. Puterea judecatoraesca : se exerci Ta in curti si tribunale . Hotararile si sentintele lor se prununtau in virtutea Legii si se executau in numele domnitorului.In C de la 1866 era regl modul de organiz si functionare a put legislative si ale celei executive rezu Mandu-se cu privire la put judecato-reasca sa stabileasca cateva principi Ale independentei sale. Erau dispozi Tii care stabileasu ca Inalta Curte de Casatie si Justitie are put de a carac-teriza delictul si de a determina pe Deapsa. Adm.publica locala s-a regl , iar mai apoi rin legi speciale s-au pus bazale unui aparat administrativ cu scopul de a realiza activitatea exe Cutiva.Aparatul de stat local se com Punea din prefecti,subprefecti si pri ,mari care se aflau la conducerea MI Prefectul era numit prin decret regal la propunerea ministrului de interne, subprefectul era numit de ministrul de interne .In sis adm.locale, unrol, deosebit in revenea primarului care se alegea o data cu membrii consiliu Lui comunal.Prin legea din 5 april 1874 s-a stabilit ca primarul sa fie numit de catre prefrect C.de la 1866 desi a rezistat doar o jum de sc, a suferit o serie de modifi Cari :s-a modificat art privind acorda Rea cetateniei romane unor minorita Ti ; dupa ce in Rom s-a proclamat regat, s-au modificat art referitoare la rege, la teritoriul tarii. |
DC- ramura fundamentala a sis de drept Sistemul de drept romanesc re-prezentat ca un ansamblu de n. j. cuprinzand mai multe ramuri de drept : DC, dr.adm, dr penal, drept civil. Ramurile de drept reprezinta o grupare de norme juridice legate intre ele din obiectul lor comun de reglementare si in subsidiar prin u-nitatea de perioada , metoda folo-sita in reglementarea relatiilor so-ciale respective. Ramura principala a dr romanesc este DC care prin normele sale consacra si ocroteste cele mai im- portante valori economice, sociale si politice.Ca ramura de drept, DC reprezinta o totalitate a normelor si intitutii juridice care au ca obiect reglementarea raporturilor sociale care iau nastere in procesul insta-urarii, mentinerii si exercitarii pute-rii. DC se constituie ca factor stru-cturant al intregului sis de drept deoarece izvorul formal principal al DC e Constitutiia , act politic si juri-dic fundamental. Normele cuprinse in Constitutie a-broga ori modifica implicit normele cuprinse in celelalte acte normati-ve in masura in care acestea con-vin dispozitiei legii fundamentale .(ex: art 32, alin. 4)Cerinta confor-mitatii tuturor normelor ce alc toa-te celelalte ramuri ale dreptului cu normele de DC nu vizeaza numai continutul celorlalte acte normati-ve ci si activ de aplicare a norme-lor Constitutiei prin acte individua-le si masuri concrete care de ase-menea trebuie sa fie conforme cu dispozitiile legii fundamentale. Sunt numeroase imprejurari cand emiterea unor acte individuale s-au stabilit unor masuri concrete poate fi facuta pe baza si-n lega-tura directa cu o anumita dispozi-tie a Constitutiei, asa bunaoara art 23 al Constitutiei stabileste ca « nici o persoana nu poate fi reti-nuta mai mult de 24 ore, iar ares-tarea preventiva poate fi dispusa de judecator si nu mai in cursul procesului penal si pt o durata de cel mult 30 zile. »Constitutia cum e modificata, « arestarea se poate prelungi cu cel mult 30 zile fara ca durata totala sa depaseasca in ter-men rezonabil si nu mai mult de 30 zile»(art23,al.4)Sunt si cazuri cand aplicarea unor dispozitii constitutio nale implica o explicitare printr-un act normativ inferior fara de care nu ar fi posibila aplicarea integrala a normei unei constitutii. Dispozitiile art 5 al C.R.potrivit ca-reia cetatenia romaneasca se do-bandeste sau se pierde in conditii-le prevazute de legea organica im-plica adopatrea unei legi organice in care sa fie stabilita modalitatea si conditiile de obandire sau pierde re a cetateniei romane.In acest caz Parl e obligat sa adopte o lege prin care sa fie regl modalitatile si conditiile de dobandire si pierdere a cetateniei romane.DC ca ramura a sis de drept reprezinta la randul sau un sistem de norme si institutii jur care in raport cu sis dr apare ca subsistem al acesteia ca parte a intregului. Statul - elemente constitutive Notiunea de stat s-a format relativ recent fiind folosita pt prima data de Machiavelli care in lucrarea sa "Principele" spunea ca " toate sta-tele, toate stapanirile care au avut loc si au determinat asupra oame-nilor au fost si sunt sau republici sau principate". A putut lua nastere in acceptiunea sa actuala abia din clipa in care teritoriul tarii nu a mai fost socotit ca fiind obiectul propri-etatii private a monarhului si a Co-roanei la inceput si mai tarziu al statului.In evul mediu fenomenul religios precum si rivalitatea roma-no-catolica si puterea laica au influ entat raporturile dintre oameni si evolutia societatii. Revolutia bur-gheaza in America de N si Franta de la sfarsitul sec 18 au mobilizat impotriva absolutismului monarhic nu numai burghezimea si toate pa turile sale nemultumite, iar ideile progresiste inspirate de filozofia ius naturalista au dat un impuls ire-zistibil luptei pt rasturnarea vechiu-lui regim.Triumful ideilor democra-tice mai aproape de zilele noastre au dus la aparitia partidelor politice unele constituite pe criterii relative altele pe baza sociala. Conceptia marxist-leninista despre stat apro-piata prin structura ei logica de te-oria lui Leon Duguit este aceea po-trivit careia statul nu este altceva decat puterea organica prin care o clasa sociala isi infaptuieste domi-natia asupra societatii.Este evident faptul ca statul nu poate fi conside rat un instrumesnt de dominatie al unei singure clase sociale in condi-tiei alternarii la putere a unor parti-de politice calauzite de interese si ideologii diferite. Mai multi pana in 1990 au existat in centrul si E Eu- ropei partide de clase cum au fost cele comuniste care au fost rastur-nate de la putere. Marea deficienta a conceptiei marxist-leninista con-sta in aceea ca nu tine seama de caracterul institutional al statului si pretinde ca el este puterea organi-ca a unei clase sociale pt exploa-tarea celeilalte. Statul inceteaza de a mai exista in clipa-n care o clasa sociala este rasturnata de la pute-re de o alta clasa sociala. Statul dainuieste si ramane acelasi indife rent de schimbarile intervenite in componenta de baza a Guv pt ca statul este o institutie care continu a sa existe chiar daca guvernantii sunt inlocuiti cu altii. De EX : Ro-mania dupa 22 dec 1989 a ramas acelasi stat ca institutie ca si inain-te, de aceasta data cu toate ca re-volutia a rasturnat regimul comu-nism si a inlocuit-o cu un regim pluralist. Notiunea de stat e folosi-ta in mai multe sensuri si e adesea confuz utilizata.In sensul kantian, statul constituie o multitudine de oameni care traiesc in conformita-te cu dreptul si asociati printr-un contract . Pt reprezentarea teoriei solidariste, puterea politica e pusa in serviciul dreptului pt a fi legitima. C-tin Nisescu a definit statul ca pe o unitate alcatuita din reuniunea mai multor oameni pe un teritoriu determ in forma guvernantilor , iar mai tarziu G.Alexeanu a definit statul ca pe o grupare de indivizi reuniti printr-o legatura naturala o-cupand un teritoriu determinat si fiind guvernat de o putere superi-oara dorintelor indivizilor. Definitiile date statului sunt pe cat de nume-roase pe atat de contradictorii. Pt a vb de stat este necesar sa existe o populatie, un teritoriu si o autorita-te publica sau putere de stat. Constitutia in perspctiva dezvol-tarii istorice : Aparitia : Constitutia apare din ne-cesitatea afirmarii si protejarii pute-rii instaurate printr-un ansamblu de norme cu putere juridica suprema ce marcheaza aparitia statului de dr. In aprecierea momentului apa-ritiei Constitutiei doctrina juridica nu e unitara, astfel cei care iau in considerare Constitutiile scrise por nesc de la Constitutia S.U.A. din 1787 si cea franceza din 1791 in timp ce doctrinarii care au in vede re si Constitutiile cutumiare sau se micutumiare
pornesc de la Consti-tutia Marii Britanii.Prima incercare de elaborare a
Constitutiei scrise a fost facuta in Anglia in gruparea po litica
egalitarista care a propus in-cheierea unei intelegeri populare care a esuat
o data cu infrangerea aceleiasi grupari. Dreptul statutar : Alc din statut, in intelesul de acte constitutionale a-doptate cu multe secole in urma : Magna Charta Libertatum (1215), Habeas corpus, Bilul drepturilor (1685). Prevederile acestor statute care au o rezonanta istorica nu nu-mai pentru Anglia au fost inlocuite cu acte constitutionale mai noi cum sunt Actele despre Parl care au diminuat rolul Camerei Lorzilor (1911, 1949) din 1958 prin care s-a atribuit femeii dreptul de a fi membre in aceste camere. Dreptul judiciar : Ansamblu format din totalitatea hotararilor pronunta-te de instantele judecatoresti care impreuna formeaza DREPTUL COMUN.Dr.comun a imprumutat trasaturi si elemente de la cutume-le locale. Dr comun se prezinta ca fiind construit in exclusivitate de catre practica juridica a tribunalelor oferind numeroase surse constitu-tionale cu privire la prerogativele coroanei in materie de procedura juridica, apararea persoanei. Cutuma : Apare in doctrina engle-za ca izvor deosebit de important al Constitutiei engleze.Spre deose-bire de dreptul statutar, cutuma e nescrisa si reprezinta totalitatea normelor si obiceiurilor dupa care trebuie sa se conduca « aceia ce dirijeaza activitatea aparatului ad-ministrativ ».Regimul cutumiar a fost considerat ca necorespunza-tor motivat de faptul ca regulile cu-tumiare sunt incerte, incomplete si neclare.Un aspect deosebit din vi-ata constitutionala engleza il repr legiferarea prin intermediul delega-rii, reglementata de catre Parlprint-un nr, greu de stabilit, de instructi-uni si decizii prin care Cabinetul e-mite asemenea acte normative in calitatea sa de autoritate delegata. Aceasta posibilitate a Cabinetului de a legifera continua si in prezent , fiind singurul organ abilitat a lua masuri in probleme financiare si mai ales de initiativa legislativa.Pa na la revoltutia franceza din 1785 si proclamarea independetei state-lor N-americane (1776) organiza-rea politica a diferitelor state era stabilita pe baza Constitutiei cutu-miare aproape in exclusivitate. In-sa cu revolutia burgheza se contu-reaza ideile unor Constitutii scrise. Trebuie precizate faptul ca prime-le Constitutii scrise au fost prece-date de declararea de drepturi. Declararea de independenta a sta-tului N-A si declaratia dreptului o-mului si cetateanului din Franta din 1789.Aceste acte au constituit ba-za urmatoarelor legi fundamentale in textul carora au foat cuprinse in-tegral. Constitutia S.U.A. Elaborarea Constitutiei america-ne : In momente istorice diferite au fost intemeiate pe teritoriul ameri-can 13 colonii engleze care dispu-neau de organizare politica proprie dar erau supuse unui regim discri-minant in ceea ce priveste relatia lor cu Marea Britanie.Conflictul din tre colonii si autoritatile britanice s-a agravat si a luat proportii provo-cand incidente dureroase intre sol-datii britanici si colonisti in urma u-nei hotarari a puterii Marii Britanii cu privire la stabilirea unor taxe. Victoria coloniilor de la Saratoga (1777) a determinat Franta sa se alature cauzei insurgentilor raz a luat sfarsit prin semnarea pacii la 3 sept 1783 la Versailles cand s-a re cunoscut independenta SUA. Con-gresul american votate in 1776 ca rezolutie recomandand fostelor co-lonii sa formeze guverne noi in ce-le 13 colonii.Sub influenta ideilor democratice si a experientei doban dite acestia s-au preocupat de a-si adopat propriile Constitutii.In mai 1787 la Philadelphia a fost invoca-ta ca mare adunare la care partici-pau conducatori cu experienta , ce se facusera remarcati in acte poli-tice si magistratura.Dupa 16 week-enduri de dezbateri la 17 sept 17-87 Constituia definitiva a fost sem-nata prin acordul unanim al state-lor prezente. Fondatorii Constitutiei Americii au transpus in practica principiul separarii celor 3 puteri formulat de Montesquien in « Spi-ritul legilor » din 1748 dar funda-mentat anterior de ganditorii Re-nasterii.In art.1 sectiunea 1 se pre-cizeaza ca puterile legislative sunt incredintate unui congres al SU care se compune din S. si «Ca-mera Reprezentantilor ».Constitu tia SUA are 7 articole si 27 amen-damente.Primele 10 amendamen-te aduse Constitutiei in 1791 sunt cunoscute sub denumirea « Decla-ratia Drepturilor Omului ». Al II a-mendamente se refera la drepturi-le poporului american de a detine si purta arme. Senatul : Senatul creat formal ca org de reprezen-tare a statelor federate indeplines-te functia de Camera Superioara cu rol de ponderare in cadrul Con-greului.Constitutia stabileste pt se-natori restrictiii : varsta 30 ani min ;cetatean al SUA de 9 ani ; sa lo-cuiasca in momentul alegerii in sta tul in care si-a depus candidatura Ei sutn alesi ca reprezentanti ai statelor in Congres d.p.d.v. juridic ei nu au nici o raspundere fata de organul legislativ al statului sau fa-ta de statul pe care il reprezinta. Camera reprezentantilor: Constitu tia reprezentata este formata din deputati al caror nr a fost initial de 435 iar apoi in urma prmirii in SU a unor noi state membre a crescut la 437.Membrii C.R. sunt alesi din 2 in 2 ani prin vot universal, egal si direct potrivit legilor electorale ale fiecarui stat.Si pt acestia exista anumite restrictii : trebuie sa aiba cel putin 25 ani, sa fie cetatean al SUA de cel putin 7 ani si sa locuiasca in momentu alegerilor in statul unde candideaza. Constitutia din 29 martie 1923 ( cea mai democratica C) Put legislativa se exercita in colectiv de catre rege si Reprezentanta nationala. R.N se compunea din 2 camere : Senatul si adunarea deputetilor. Put executiva era incredintata rege Lui care o exercita prin C.Rolul regelui a sporit substantial, el putand sa nuemasca ministri sar si sa-i revoce. |
Definitia dreptului constitutional In definirea DC ca ramura de drept unitar existent intr-un stat sunt ex-primate in literatura juridica mai multe pareri.Unii autori definesc DC ca fiind alc din n.j.care regl for ma statului, organizarea , functio-narea si rap dintre puterile publice, limitele puterilor , organizarea poli-tica a statului.In unele definitii sunt incluse drepturile si libertatile omu-lui si cetateanilor.Sunt autori care considera ca DC regl relatii sociale care apar in procesul organizarii si exercitarii puterii.Alti autori sustin ca relatiile sociale regl de DC sunt cele care apar in infaptuirea pute-rii. Analizand n.j.apartinand altor ramuri ale dreptului public vom con stata ca si aceste norme regl bune le relatii sociale din domeniul exer-citarii puterii.Ceea ce deosebeste insa normele de DC de celelalte norme ale altor ramuri ale dr public e faptul ca relatiile sociale regl de normele DC sunt relatiile sociale din domeniul consacrarii fundamen tale a formelor politice si jur de or-ganizare si infaptuire a puterilor de stat (put legislativa, put executiva, put judecatoreasca) Relatiile sociale dintre cele 3 puteri ale statului alc prima categorie de relatii sociale reglementate prin normele DC.Normele care regl aceste relatii sociale consacra structura de stat si organizarea ad-ministrativa a teritoriului.O alta ca- tegorie de relatii sociale regl prin normele DC o form acelea care stabilesc componenta materiala a diferitelor organe din lege Referitor la prima categorie de relatii sociale vom observa ca dr adm nu e altce-va decat punerea in aplicare a principalelor norme de DC Vom ob serva ca dr penal e in stransa lega tura cu DC pt ca principiul « Nici o pedeapsa fara lege » a devenit principal.Regimul politic a unei tari, regimul determinat de Constitutie va avea o influenta hotaratoare a-supra dr civil a unui stat deoarece principiile organizarii proprietatii si garantiile ei se gasesc in Constitu-tie.In ceea ce priveste a doua cate gorie de relatii si anume relatiile specifice DC trebuie observat ca aceste relatii se nasc in proces de instaurare, mentinere si exercitare a puterii si privesc continutul si or-ganizarea puterii statale. DEFINITIA DREPTULUI CONSTITUTIONAL Pe baza celor expuse putem defini DC ca ramura principala a dr ro-manesc care regl prin normele sa-le relatii sociale fundamentale ce apar in procesul instalarii, mentine-rii si exercitarii statale a puterii. Elemente constitutive : Din perspectiva sociologica statul apare ca un grup uman fixat pe un teritoriu determinat in care e stabi-lita si mentinuta de catre o autorita te investita cu putere de constran- gere o ordine sociala politica si ju-ridica. Prin urmare statul apare k o grupare de indivizi avand un grad ridicat de organizare si stabilitate care ocupa un teritoriu determinat geografic si recunoscut politic asu-pra careia o autoritate publica exercita prerogative de comanda sau de putere publica. Fundamen- tul puterii publice se intalneste in toate tipurile de societati indiferent de gradul si formele de organizare a acestora ca element contitutiv al statului. Importanta cunosterii si studierii elementelor constitutive ale statului deriva din necesitatea de a sti daca o anumita societate umana poate fi considerata ca stat. Doctrina constitutionala occi-dentala a format 3 elemente cons-titutive ale statului aflate intr-o u-nitate organica si anume : teritoriul populatia, puterea politica suvera- na. 1)Teritoriul : - natura juridica a teritoriului. Este acea parte a glo-bului pamantesc asupra caruia un stat isi exercita suveranitatea ex-clusiva alcatuit din sol, subsol si co loana aeriana de deasupra solului si apei.Aceiasi definitie surprinde elemente teritoriale din perspectiva dreptului international. Teritoriul cu populatia ce-l locuieste reprezinta o insemnatate esentiala pt organe-le politice si dezvoltarea sociala economica a oricarei comunitati umane. El este conditia indispen-sabila a determinarii spatiale si a actiunii independente a fiecarui stat in raport cu celalalte state ca subiect suveran al dreptului inter-national. Indiferent de locul unde e situat solul, principalul element constitutiv al teritoriului e alc din uscatul aflat sub suveranitatea unui stat. Subsolul terestru/acvatic intra in componenta teritoriului fara nici un fel de ingradire internatio-nala, statul avand dreptul de a dis-pune exclusiv asupra sa. Spatiul acvatic e alc din apele inferioare si marea teritoriala.Apele inferioare pot fi rauri, lacuri, canale, apele porturilor, ale radelor si ale bailor maritime.Marea teritoriala curpinde fasia maritima de o anumita latime situata de-a lungul litoralului unui stat supusa suveranitatii lui. In dr. international nu s-a ajuns inca la un acord asupra distantei pana la care se intindea marea teritoriala in raport cu solul unui stat. Asa de EX : intinderea marii teritoriale e stabilita de unele state, iar altele de la 12 pana la 150-200 mile. In Romania , legea 17/1990 contine prevederile conventiei din 1982 : dreptul maritim consacra in art.1 latimea marii teritoriale la 12 mile maritime. Statul exercita asupra a-pelor inferioare jurisdictia sa depli-na avand dreptul de a regl prin legi interne, navigatia, exploatarea hi-droenergetica. In cazul apelor cur-gatoare delimiatarea frontierei are loc de obicei tinand seama de linia mediana adica de stat, la mijlocul distantei dintre cele 2 maluri. In ca-zul apelor statatoare frontiera este de obicei reprezentata printr-o linie dreapta care uneste punctele de frontiera opuse de la malurile sta-telor riverane. Legea 56/1992 fron-tiera de stat a Rom ca si regulile ei se stabilesc prin lege sau conventii internationale. In ceea ce priveste fluviile internationale, cele care curg sau separa teritoriul a 2 sau mai multe state fiind navigabile pa na la varsarea lor in mare se con-sidera ca fiecare stat isi exercita suveranitatea asupra portiunii de fluviu care traverseaza teritoriul (cazul Dunarii). Daca fluviul inter-national formeaza frontiera dintre Romania si alt stat, suveranitatea statului nostru se extinde in princi-piu pana la linia care se obtine prin unirea punctelor unde apa e cea mai adanca.Regimul fluviilor inter-nationale spre deosebire de regi- mul juridic al apelor inferioare im-plica recunosterea pricipiului liber-tatii de navigare.Spatiul aerian e constituit din coloana aeriana a u-nui anumit stat pana la inaltimea unde incepe spatiul cosmic. ) Populatia - In cadrul populatiei unui stat se gasesc 2 categorii de cetateni : locuitori avand aceeasi cetatenie (cei mai numerosi) si lo-cuitori care nu au calitatea de ce-tatean al statului respctiv. Statele nationale : sunt cele in care popu-latia majoritara formeaza o singura natiune. Elemenetele natiunii sunt : limba, religia, traditiile istorice, in-teresele materiale si culturale co-mune, situatia georgrafica Statul natiune : se releva in doctrina con-stitutionala occidentala in 1rand ca fiind solutia cea mai buna, pt ca ea asigura cea mai profunda solidari-tea in interiorul populatiei.Statul multinational : e statul a carei po-pulatiei este formata din diferete rase si nationalitati, vorbind limbi diferite, avand culturi si un trecut istoric diferit. EX : Elvetia, R.P Chi neza si URSS au fost state multi-nationale.Populatia e definita ca fiind totalitatea locuitorilor unei tari. 3)Puterea de stat: Daca celor 2 e-lemente , populatia si teritoriul li se adauga elementul putere de stat, ne gasim in fata organismului de stat. Elementul esential ce da nas-tere Statului e aparitia in viata a po pulatiei asezate pe un teritoriu de- terminat, fie a unor guvernanti avand in frunte un monarh sau un grup limitat de persoane , fie a unui sistem de organe carora li se atribuie capacitatea de a lua ma-suri obligatorii susceptibile de a fi impuse cu ajutorul fortei de cons-trangere.Notiunea de putere de stat ca element constitutiv al sta-tului exclude ideea oricarei alte idei superioare acesteia. In stat nu exista alta putere superioara pute-rii de stat. Juristii, filozofii si socio-logii pt desemnarea acestui ultim element al statului utilizeaza fie ter menul de putere de stat, fie cel de autoritate publica. Raportand notiu nea de putere de stat la realitatile existente in sistemele de guverna-mant, ea exprima ideea ca pe un anumit teritoriu se afla un sistem de organe ce exercita puterea le- gislativa, executiva si judecato-reasca in conditiile in care exclud subordonarea lui fata de o autori-tate superioara. In fiecare tara pu-terea de stat imbraca trasaturi spe-cifice deosebindu-se de la o etapa la alta, dar are caracteristici gene-rale proprii intalnite in toate socie-tatile organizate in stat. |
Izvoarele formale ale DC Doctrina juridica contempora na recunoaste calitatea de izv ale DC, formelor dr scris expri mate in actele normative ale organelor legiuitoare.Trebuie spus ca nu toate izvoarele dr explica doctrina juridica con-temporana sunt izvoare de DC. Trebuie sa observam ca sunt izvoare ale DC roman numai actele normative adoptate de autoritatile publice direct repre-zentative.In al-II-lea rand aces-te acte normative trebuie sa regl relatii sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii. Sunt astfel izvoare ale DC acte-le care reglementeaza relatii so ciale fundamentale privind ins-taurarea, mentinerea si exerci-tarea puterilor in stat : a)Consti tutia si legile de modificare a Constitutiei ; b)Legile ca acte normative ale Parlamentului c)Regulamentele Parl ; d)Ordo nantele guvernamentale (O.G.) e)Tratate internationale a)Constitutia si legile de modifi-care a Constitutiei : Sunt princi-pale izvoare ale DC pt ca ele regl toate problemele fundamen tale care prin obiectul lor speci-fic apartin DC.b)Legile ca acte normative ale Parl : Ocupa al 2 loc in sis izvoarelor dreptului nostru. Prin continutul si impor-tanta relatiilor sociale pe care le regl legile ca acte normative ale Parl sunt principalele izvoare ale DC.Observam insa ca nu to ate legile sunt izvoare ale DC. Unele dintre ele sunt izvoare ale altor ramuri de drept . (EX : Codul Penal este izvor de dr pe nal.)Ceeace trebuie sa retinem ca legile sunt izvor de DC in ma sura in care regl relatii funda- mentale din domeniul instaura-rii, mentinerii si exercitarii pute-rii.Sunt izvoare ale DC legile e-lectorale, legea cetateanului. c)Regulamentele Parl : Regula mentele de functionare si orga-nizare ale Parl sunt izvoare de DC intrucat ele sunt acte norma tive prin care sunt regl relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii.In sis nostru parlamentar sunt 3 categorii de regulamente : regulamentele de putatilor ; regulamentele sena-tului ; regulamentele sedintelor comune ale camerei deputatilor si senatului ; d)O.G.pot fi izv ale DC daca indeplinesc conditia de a regl relatii sociale funda-mentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea pute-rii.Domeniul reglementat va fi in sa stabilit prin legea de abilitare a Guv.e)Tratate internationale Pt a fi izv de DC, tratatul interna tional trebuie sa fie de aplicatie directa, sa fie ratificat de catre Parl si sa privesca reglementa-rea unor realtii sociale specifice DC. Structura de stat : Prin notiunea structurii de stat se intelege organizarea puterii de stat, in ansamblul ei, in rap cu teritoriul. Structura de stat formeaza obiect de cercetare a-tat pt dr international public, cat si pt DC. Dreptul international public este interesat de cererea structurii de stat indeosebi pt i-dentificarea raporturilor de dr international.Pt DC interesul stiintific consta in faptul ca teri-toriul este o baza a organizarii puterii, ca structura de stat e or-ganizarea puterii in raport cu te-ritoriul. Puterea de stat poate fi organizata in mod unitar, pe in-treg teritoriul statului sau poate avea o organizare mai comple-xa,in functie de conditiile istori-ce concrete de constituire a sta tului respectiv.Aceste deosebiri stau la baza clasificarii statelor in state unitare si in state fede-rale. Statul unitar : sau simplu este acel stat care se prezinta sub forma unei formatiuni sta-tale unice. In cadrul statului u-nitar puterea de stat suverana - legislativa, executiva si judeca-toreasca - este exercitata si re-alizata pe plan suprem printr-un organ legiuitor unic, un Guv u-nic, un organ suprem judecato-resc unic, fiind stabilita si de asemenea si o cetatenie unica a statului. Desi este unitar, teri-toriul statului unitar este organi-zat pe plan local intr-un nr de u-nitati administrative constitutite intr-o anumita ierarhie.D.p.d.v. istoric, statele unitare moderne au aparut o data cu aparitia si formarea natiunii (Franta, Italia, Romania). Faptul ca statele uni tare, in special cele din Europa Occidentala au aparut de la in-ceput ca state unitare nationale a determint pe unii autori sa afirme ca statul unitar se poate forma numai acolo unde exista «ca suport o entitate nationala indeajuns de unificata pt ca in-velisul ei juridic sa fie unitar ». Unele state unitare insa s-au format inainte ca popoarele de pe teritoriul statelor respective sa se fi constituit ca natiune. Asa, spre EX, statele mari din Europa Centrala si Rasaritea-na, ca imperiul austro-ungar si imperiul rus, s-au constituit din motive de aparare anterior for-marii natiunilor pe cuprinsul te-ritoriului lor. Lupta pt libertate si independenta nationala a po- poarelor asuprite de catre nati-unea dominanta a constituit fac torul esential care a dus la dez-binarea statelor respective, in locul lor constituindu-se state unitare nationale.Cea mai mare parte a statelor contemporane sunt state unitare. Structura statului este constitu-ita pe principiul centralizarii, ea presupune un ansamblu unic de institutii si puterea de control autoritatilor centrale asupra ce-lor locale. Deci statul unitar are o singura Constitutie si o legis-latie uniforma, o singura organi-zare administrativ-teritoriala, un sg Parl,Guv, un sg sistem de or ganizare juridica, un sg Pres. O structura statala unitara evoca ideea de centralizare,iar centra-lizarea absoluta nu este posibi-la, daca ar fi posibila s-ar dove-di extrem de periculoasa,singu rile colective pot fi desconcen-trarea si descentralizarea. a)Desconcentrarea : consta in confirmarea unor prerogative decizionale autoritatilor publice locale. Prin desconcentrare, pu-terea centrala renunta la o par-te din prerogativele sale in be- neficii unor agenti administrativi locali urmarind prin acesta asi-gurarea eficacitatii administra-tiei.Art.119 din Constitutie : « Administratia publica din unitatile administrativ teritoriale se intemeiaza pe principiul au-tonomiei locale si pe cel al des-centralizarii serviciilor publice ». Prin realizarea celor 2 principii sunt scoase din competenta puterii centrale numite probe de interes local ce urmeaza sa fie soluionate de autoritatile locale. b)Descentralizarea : reprezinta posibilitatea recunoscuta de pu-terea centrala, autoritatile loca-le de a adopta acte/decizii in a-numite domenii. Prin descentra-lizare sunt scoase prin compe-tenta autoritatilor centrale anu-mite servicii publice de interes local sau din domenii speciale de activitate si transferate in sarcina unor autoritati de puteri locale , consilii locale si primarii Aceste autoritati beneficiaza de o anumita independenta fata de autoritatea centrala si actioneza autonom.Autonomia adm.publi ce locale se bazeaza pe faptul ca aceste organisme sunt alese si numite de puterea centrala. Descentralizarea puterilor publi-ce : infiintarea pe plan local a u-nor institutii investite prin lege cu atributii de a desfasura un a-numit serviciu public Autonomia administratiei locala : repartiza-rea puterii de decizie intre Guv si agentii locali care sunt inde-pendenti de puterea centrala. Agentii locali ( consilii locale + primarii ) au dreptul de a lua a-numite masuri fara a fi cenzura-te sau a cere aprobarea Guv. Principiul autonomiei adminis-trative locale cunoste 2 forme pronuntate pe temeiul legii : au-tonomia functionala si autono-mia teritoriala. Autonomia func-tionala : recunoasterea posibili-tatilor unor servicii publice de a se bucura de o autonomie per-manenta in domeniul lor de ac-tivitate. Aceasta autonomie functionala prezinta 2 incon-veniente nu e aplicabila in toate domeniile, nu se afla in atentia partidelor politice.Autonomia teritoriala : recunoasterea unei autonomii, colectivitati locale, care pe temeiul autonomiei si in conditiile legii se autoadminis-treaza . |
|
