Protectia Padurilor
,,Padurea reprezinta o podoaba a naturii; ea reprezinta viata si bogatia si prin toate calitatile ei merita sa fie cunoscuta, curata si ingrijita.'' Mihai A. Ionescu
Datorita multiplelor sale functii, padurea are un rol hotarator in mentinerea echilibrului natural. Astazi, cand problema mediului inconjurator a devenit o problema globala,ea ar trebui constientizata nu numai de agentiile de monitorizare a calitatii mediului, ci si de oamenii care nu au neaparat cunostinte in acest domeniu.
Padurea a constituit dintotdeauna un adevarat prieten pentru romani: le-a oferit hrana si adapost, a reprezentat refugiu pentru haiduci, sursa de inspiratie pentru poeti, scut in fata dusmanilor, loc de agrement pentru turisti. Acest ecosistem complex, numit padure, impiedica inundatiile si alunecarile de teren, eroziunea solului, micsoreaza puterea vantului, mentine umiditatea si modereaza temperaturile extreme, ofera hrana si adapost pentru multe animale.
,,Plamanul verde'' al pamantului, cum pe buna dreptate este supranumita padurea, imbogateste atmosfera cu oxigen, fara de care viata ar fi imposibila, contribuind astfel la mentinerea compozitiei constantea aerului. Ea elimina de 50 de ori mai mult oxigen decat o suprafata similara cultivata cu grau, fiind deci principala sursa de oxigen.
Este bine cunoscuta functia recreativa si tera 757h73h peutica a padurilor, mai ales astazi, cand efectele negative ale industrializarii se simt tot mai mult. Deloc de neglijat reprezinta rolul sau estetic. Vazuta de sus sau de la distanta, bolta padurii impreioneaza prin varietatea culorilor frunzisului, prin multitudinea de nuante de verde care alterneaza pe suprafete imense. Sub acoperisul maiestuos al arborilor, isi duc existenta felurite familii de plante, care, prin coloritul lor, incanta ochiul privitorului. Acest lucru este foarte important pentru omul modern care duce o viata stresanta.
Din cele mai vechi timpuri padurea a furnizat omului cantitati uriase de lemn de buna calitate. La inceput omul a folosit lemnul drept arme, unelte, in construirea adaposturilor sau pentru pregatirea hranei. Mai tarziu el a devenit un material extrem de utilizat, indispensabil pentru multe domenii ale vietii umane (industria mobilei, chimica, in constructii, drept combustibil, etc.).
Dupa ce, in urma unei lupte indelungate, padurea a castigat teren si a linistit pamantul, astaazi din nefericire, ea se simte tot mai amenintata chiar de cel ce veacuri de-a randul i-a fost prieten-omul. Acesta, in lacomia sau in nestiinta sa o poate desfiinta, dezlantuind din nou razboi intre pamant si fortele eroziunii, daramandu-si astfel temelia propriei existente.
Una din
cauzele majore ale distrugerii padurilor o reprezinta incendiile. Din nefericire, anual in
Multimea de gunoaie ramasa in urma oamenilor care uita ca atunci cand parasesc padurea s-o lase asa cum ar dori sa o gaseasca cand se reintorc, duce la poluarea solului, a apelor subterane si a aerului, inevitabil la moartea lenta a padurii. Mai grav este faptul ca o buna parte din aceste gunoaie, indeosebi materialele plastice, sunt foarte rezistente la actiunea bacteriilor si practic, nu se recicleaza pe cale naturala.
In actiunea distructiva a fondului forestier un rol insemnat il au taierile necontrolate ale copacilor care duc inevitabil la modificari ale climei, la imputinarea animalelor salbatice, la distrugerea echilibrului natural. Din pacate, taierile abuzive de lemn au ocupat multa vreme prima pagina a ziarelor, in conditiile in care la nivel oficial furtul masiv nu era recunoscut.
Efectele nagative ale defrisarilor sunt multiple: eroziunea solului, inundatii din ce in ce mai frecvente si mai primejdioase, alunecari de teren, schimbari ale cursurilor apelor, desertificare, incalzire globala, etc.
Padurea, odata distrusa de tulburarile provocate de interventiile nepricepute ale omului cu greu se poate reface. Vegetatia forestiera trebuie sa strabata iarasi drumul de milenii, sa se razboiasca ani si ani cu eroziunea, pentru a castiga pozitia pierduta.
Cicatrizarea ranilor provocate de om sau de alte cauze se poate face prin reimpaduriri, dar din nefericire, ambianta originala a padurilor este dificil de restaurat si in plus dureaza ani.
PROTECTIA JURIDICA A PADURILOR
Romania are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datoreaza in parte conditiilor fizico-geografice care includ munti, campii, retele hidrografice majore, zone umede si unul din cele mai vaste sisteme de delta ale Europei (Delta Dunarii). De asemenea, datorita pozitiei geografice a Romaniei, flora si fauna prezinta influente asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud si componente continental europene dinspre nord-vest. In sfarsit, relativa stabilitate a populatiei in ultimii 60 de ani, lipsa mecanizarii in sectorul forestier si dezvoltarea economica redusa au determinat o exploatare mai redusa a resurselor decat in majoritatea altor zone din Europa. Rezultatul general consta in diversitatea florei , si faunei. Totusi datorita eforturilor specifice inceputurilor accentul a fost pus numai pe realizarea unui cadru legislativ si institutional incipient si pe constituirea unui numar limitat de arii protejate si aproape deloc pe administrarea ariilor protejate constituite. - dupa 23 august 1944 masurile de protectie a naturii s-au bazat pe eforturile institutionale facute inainte de razboi de oameni de stiinta de renume cum au fost Al. Borza sau Emil Racovita. In 1972 numarul ariilor protejate constituite a crescut la 190 de obiective insumand aproape 100.000 ha. Din pacate masurile de protectie se rezumau numai la declararea de arii protejate si aproape deloc la administrarea acestora, acestea confruntandu-se cu pericole din ce in ce mai mari. Astfel investitiile alocate amenajarilor, pazei si masurilor practice de ocrotire ale ariilor protejate erau sporadice si nu depaseau suma de 500.000 de lei pe intreaga tara la nivelul anului 1972. Totodata, desi cresterea cantitativa a teritoriilor a fost insemnata, totusi suprafata protejata reprezenta in 1972 doar 0.0042% din teritoriul tarii, procent care nu acoperea nici pe departe intreaga diversitate specifica si ecologica a tarii. Astfel s-au facut proiecte de catre institute de cercetare pentru constituirea de alte arii protejate mari - parcuri nationale (Apuseni, Calimani, Ceahlau, Bucegi, Piatra Craiului, Cozia, Valea Cernei, Cheile Bicazului, Rodna) dar care nu s-au concretizat, si de asemenea a urmat o perioada in care s-au infiintat un numar mare de arii protejate cu suprafata mai mica (rezervatii naturale) prin intermediul unor HCM-uri si Decrete, cat si initiative legislative la nivel judetean .
Statul recunoaste tuturor
persoanelor dreptul la un mediu sanatos, garantand in acest scop:
a) accesul la informatiile
privind calitatea mediului;
b) dreptul de a se asocia
in organizatii de aparare a calitatii mediului;
c) dreptul de consultare in
vederea luarii deciziilor privind dezvoltarea politicilor, legislatiei si a
normelor de mediu, eliberarea acordurilor si a autorizatiilor de mediu,
inclusiv pentru planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism;
d) dreptul de a se adresa,
direct sau prin intermediul unor asociatii, autoritatilor administrative sau
judecatoresti in vederea prevenirii sau in cazul producerii unui prejudiciu
direct sau indirect;
e) dreptul la despagubire
pentru prejudiciul suferit .
In codul silvic sunt considerate paduri si sunt cuprinse in fondul forestier national terenurile acoperite cu vegetatie forestiera cu o suprafata mai mare de 0,25 ha. Padurile , terenurile destinate impaduririi celor care servesc nevoilor de cultura , productie ori administratie silvica , iazurile , albiile paraielor , precum si terenurile neproductive incluse in amenajarile silvice in conditiile legii constituie indiferent de natura dreptului de proprietate fondul forestier national .
Padurile au o importanta deosebita nu numai prin purificarea aerului absortia gazelor si marirea cantitatii de precipitatii ci si prin retinerea unei mari cantitati de apa ducand astfel la evitarea celor doua calamitati : inundatiile si alunecarile de teren care independente sau combinate pot duce la dezastre majore .
Prin protectia padurilor se intelege si starea de sanatate a acestora care se mentine prin masuri de prevenire si combatere a daunatorilor si bolilor , in cest scop se aplica metode biologice care sa asigure echilibrul biologic . Persoanele juridice si fizice care desfasoara activitati ce pot produce prejudicii prin poluare fondului forestier national si vegetatiei forestiere a acestui fond sunt obligate sa ia toate masurile necesare pentru respectarea indicatorilor de calitate a aerului , apei si solului .
Vegetatia forestiera situata pe
terenuri din afara fondului forestier national, supusa prevederilor prezentului
Cod silvic, este constituita din :
a) vegetatia forestiera de
pe pasunile impadurite;
b) perdelele forestiere de
protectie a terenurilor agricole;
c) plantatiile forestiere
de pe terenurile degradate;
d) plantatiile forestiere
si arborii din zonele de protectie a lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri
funciare, precum si cei situati de-a lungul cursurilor de apa si al canalelor
de irigatie;
e) perdelele forestiere de
protectie si arborii situati de-a lungul cailor de comunicatie din extravilan;
f) zonele verzi din jurul
oraselor, comunelor, altele decit cele cuprinse in fondul forestier, parcurile
din intravilan cu specii forestiere exotice, precum si jnepenisurile din zona
alpina;
g) parcurile dendrologice,
altele decit cele cuprinse in fondul forestier national
Conservarea resurselor genetice forestiere cu atributul lor fundamental genefondul valoros si variabilitatea genetica intraspecifica este o obligatie permanenta a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura . Padurile care constituie resurse genetice forestiere determinate ca atare sunt excluse de la taieri de produse principale . Regia Nationala a Padurilor este obligata sa execute toate lucrarile de reconstructie ecologica , regenerare , intretinere a semintisului si a plantatiilor de ingrijire a arboretelor astfel incat sa se realizeze compozitiile tel stabilite prin amenajamentele silvice . Urmarirea realizarii acestora se face prin sistem informational adecvat . Regia Nationala a Padurilor este obligata sa organizeze si sa asigure impadurirea tuturor terenurilor neregenerate si a poienelor din fondul forestier pe care il adminstreaza In lucrarile de impadurire se vor folosi materiale de reproducere preovenite din rezervatii de seminte , plantaje si plantatii mama de butasi si din arborete sursa de seminte inscrise in catalogul national al materialelor de reproducere admise in cultura .
In sprijinul protectiei padurilor vine si Constitutia Romaniei prin art. 134 :
refacerea si ocrotirea mediului inconjurator precum si mentinerea echilibrului ecologic .
exploatarea resurselore naturale in concordanta cu interesul national .
Noul Cod Penal protejeaza padurile prin art. 401. Defrisarea vegetatiei lemnoase din afara fondului forestier situata pe terenuri cu pante foarte mari sau la limta superioara de altitudine a vegetatiei forestiere , daca faptele au fost de natura sa puna in pericol viata sau sanatatea umana , animalele sau vegetatia se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu zile amenda .
Obiectul material al acestei infractiuni il formeaza vegetatia lemnoasa din afara fondului forestier care se gaseste pe terenuri cu pante foarte mari sau la limita superioara a vegetatiei forestiere . De precizat ca aceste terenuri nu fac parte din fondul forestier national astfel nu este definit de lege dar beneficiaza de o protectie din partea statului similara cu cea a terenurilor din fondul forestier national avand in vedere ca acest tip de vegetatie forestiera are functii importante in mentinerea echilibrului ecologic .
Subiectul activ poate fi orice persoana fizica sau juridica responsabila penal . Participatia este posibila in toate formele sale .
Subiectul pasiv este statul ca garant si ocrotitor al valorilor sociale protejate prin norma de incriminare si care exercita aceasta protectie prin directiile judetene privind protectia mediului .
Elementul material al infractiunii consta dintr-o actiune de defrisare a vegetatiei lemnoase din afara fondului forestier , amplasata pe terenuri cu pante foarte mari sau la limita superioara a vegetatiei .
Padurile proprietate publica apartinand comunelor oraselor si municipiilor precum si cele proprietate privata indiviza sau a asociatiilor formate se administreaza de catre proprietari prin structuri silvice proprii autorizate similare cu cele ale statului sau la cerere prin structuri silvice existente autorizate pe baza contractelor convenite intre parti . Prin contractele incheiate intreaga responsabilitate privind respectarea regimului silvic este preluata de adminstrator . Pentru gospodarirea padurilor prin structuri silvice proprii detinatorii mentionati mai sus angajeaza personal de specialitate autorizat in conditiile legii.
Detinatorii cu orice titlu ai padurilor , vegetatiei forestiere din afara fondului forestier le revin mai multe obligatii :
sa mentina suprafata impadurita a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier.
Sa exploateze masa lemnoasa numai in limita posibilitatii padurilor.
Sa mentina biodiversitatea padurilor si echilibrul ecologic
Sa respecte regimul silvic pentru impadurirea suprafetelor exploatate.
Sa asigure aplicarea masurilor speciale de conservare pentru padurile cu functii deosebite de protectie
Proprietarii trebuie sa infiinteze un fond de conservare si regenerare a padurilor purtatori de dobanda aflat la dispozitia si in contul administratorului , respectiv in contul structurii silvice care asigura serviciul public cu specific silvic din resursele prevazute in art. 63. din Codul Silvic.
Proprietarii si detinatorii legali de teren sunt obligati sa intretina si sa extinda perdelele si aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana
La solicitarea detinatorului majoritar al fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice drumurile forestiere si terenul aferent acestotra trec prin hotarare de guvern din domeniul public al statului si din adminstrarea Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva in domeniul public al unitatilor adminstrativ teritoriale iar intretinerea si pastrarea in permanenta stare de functionare a drumurilor forestiere revin proprietarilor acestora .
Proprietari de paduri trebuie sa elaboreze prin unitati specializate autorizate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura amenajamente silvice sau , pentru terenuri forestiere in suprafata de pana la 30.ha studii sumare de amenajare , sa asigure paza padurilor in vederea prevenirii taierilor ilegale , distrugerii sau degradarii vegetatiei forestiere , pasunatului abuziv , braconajului , sa execute lucrari necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor , sa asigure respectarea masurilor de stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace de prima interventie sa execute lucrarile de inpadurire si ajutorarea regenerarii naturale , sa efectueze lucrarile de intretinere a plantatiilor si regenerarilor naturale pana la realizarea starii de masiv , sa execute taieri de arbori numai dupa punere in valoare si eliberarea documentelor specifice de catre personalul silvic autorizat .
Taierea , distrugerea sau scoaterea din radacini fara drept de arbori , puieti sau lastari din fondul forestier national sau din vegetatia forestiera situata pe terenuri in afara acestuia de catre proprietari sau detinatori daca valoarea arborilor puietilor sau lastarilor este de cinci ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior sau daca valoarea este sub aceasta limita dar fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de doi ani constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la 4 ani sau cu amenda , daca valoarea arborilor puietilor sau lastarilor taiati , distrusi sau scosi din radacina este de 20 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior pedeapsa este inchisoarea de la unu la cinci ani , cand valoarea arborilor puietilor sau lastarilor taiati distrusi sau scosi din radacina este de 50 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior pedeapsa este inchisoarea de la doi la 7 ani .
Persoanele fizice si juridice au urmatoarele
obligatii in domeniu:
a) sa respecte
reglementarile privind protectia atmosferei, adoptand masuri tehnologice
adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici;
b) sa doteze instalatiile
tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de masura, sa asigure
corecta lor functionare, sa asigure personal calificat si sa furnizeze, la
cerere sau potrivit programului pentru conformare, autoritatilor pentru
protectia mediului, datele necesare;
c) sa imbunatateasca
performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si sa nu puna in
exploatare instalatiile prin care se depasesc limitele maxime admise;
d) sa asigure, la cererea
autoritatilor pentru protectia mediului, diminuarea, modificarea sau incetarea
activitatii generatoare de poluare;
e) sa asigure masuri si
dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de
zgomot si vibratii, sa verifice eficienta acestora si sa puna in exploatare
numai pe cele care nu depasesc pragul fonic admis Autoritatile administratiei
publice locale, la solicitarea agentiilor pentru protectia mediului, a altor
organizatii interesate, persoane fizice sau juridice, pe baza documentatiei
avizate de catre Academia Romana, pot sa puna sub ocrotire provizorie, in
vederea declararii, arii protejate sau monumente ale naturii sau anumite
obiective care justifica aceasta .
De asemenea trebuie recunoscut faptul ca
majoritatea ariilor protejate din Romania s-au autoconservat in conditiile in
care interventiile umane asupra acestora a fost in regimul trecut minim sau
inexistent. Dar, la fel de bine exista nenumarate exemple in care arii
protejate au fost pur si simplu distruse, cu toate ca inca mai figureaza ca
existente .
Totodata se poate observa ca in ultimul timp
tot mai multe organizatii neguvernamentale si-au adus intr-o oarecare masura
aportul in protejarea unor arii protejate, chiar daca nivelul profesional al
acestora nu este la asteptarile specialistilor. Dar este la fel de adevarat ca
in Romania nu exista persoane specializate in domeniu, ci numai in domenii
colaterale, fapt pentru care exista mari conflicte de idei intre silvici, biologi,
ecologi s.a.
In acest context Guvernul Romaniei a solicitat
acordarea unei noi finantari din partea Fondului Global de Mediu (GEF) pentru
conceperea si punerea in practica a unui proiect privind 'Mangementul
Integrat si Conservarea Ariilor Protejate in Romania'.
Scopul principal
al proiectului GEF este intarirea capacitatii de pregatire si
implementare a planurilor de management al ariilor protejate la nivel local si
national .
La nivel national se va acorda sprijin pentru
realizarea si intarirea cadrului institutional necesar, pentru adoptarea atat
de necesarei legi , a ariilor protejate si intarirea cadrului legislativ,
pentru pregatirea resursei umane si de asemenea exista o componenta de
participare publica si de popularizare a ideii de conservare a naturii si a
ariilor protejate.
La nivel local se vor realiza planurile de
mangement si se vor constitui administratii (structuri de mangement) pentru
trei arii protejate: Parcul National Retezat, Parcul Natural Bucegi-Piatra
Craiului (obtinut prin insumarea a doua zone care in mod obisnuit erau
nominalizate distinct ca doua parcuri nationale), Rezervatia de Zimbri
Vanatori-Neamt (creata pentru reintroducerea zimbrului in stare de libertate),
aceste trei zone urmand sa devina modele pentru replicarea structurilor de
management si pentru alte arii protejate.
Acest proiect a
fost demarat la sfarsitul anului 1999.
Deci in prezent
pentru ariile protejate din Romania se ofera o noua sansa pentru a rezolva atat
de complexele probleme legate de ariile protejate cum ar fi:
- o evaluare corecta a
capitalului natural al tarii
- constituirea unei retele de
arii protejate care sa acopere intreaga varietate a ecosistemelor din tara
- administrarea eficienta a
ariilor protejate pe baza unor planuri de managent si prin intermediul unor
administratii ale ariilor protejate .
Bibliografie
Codul Silvic
Legea Nr. 137 din 1995
Constitutia Romaniei
Noul Cod Penal
Revista de Drept Penal Nr. 3 din 2005
REFERAT
Dreptul Mediului
Tema : Protectia padurilor
Universitatea din Pitesti
Facutatea de Stiinte Juridice si Administrative
|
