Dreptul pietelor financiare
DPF = este constituit din norme jur. care reglementeaza activitatea unei categorii de piete numita financiara si care reprezinta una dintre cele trei piete ale unei economii de piata ( economica fondata si intretinuta de concurenta libera.
Celelalte doua piete sunt piata bunurilor si serviciilor si piata muncii.
Ca si in privinta pietelor calificate profesionale in privinta pietei financiare definitiile si clasificarile nu sunt pronuntat nete, nu sunt formulate, adica ele n-au definiri normative.
Chiar lg. pietei nr. 297/2004 nu da o definitie pietei de capital. Veti gasi aceasta notiune si cu expresia piata de capitaluri care reprezinta aceeasi notiune.
Din definirea domeniului legii citate si din doctrina economica si juridica piata de capital sau de capitaluri apare ca o parte a pietei financiare.
Piata financiara in sens larg cuprinde si piata bancara si piata monetara si piata de capital. In sens restrans piata financiara echivaleaza cu piata de capital.
Inventariind, piata bunurilor si serviciilor, este piata tranzactiilor, afacerilor traditionale prin care se ofera si se procura bunuri si servicii.
Piata muncii este piata pe care se ofera si se procura forta de munca .
Piata bancara = tranzactiile cu activele bancare, in principal schimbul valutar de monede nationale si alte active monetare numite active cu lichiditatea cea mai ridicata.
Piata monetara se restrange la tranzactii cu insemne monetare ( = piata valutara).
1) piata de capital estre specializata pt. intermedierea si tranzactionarea instrumentelor financiare negociabile incepand de la titlurile de credit efectele de comert si pana la valori imobiliare si instrumente financiare derivate.
In sens larg piata de capital inseamna si participante operatorii, calificarea normativa a instrumentelor financiare.
Exista diferente.
Efectele de comert nu sunt indeosebi socotite active, tranzactionabile pe piata de capital pt. ca nu au o lichiditate mai scazuta decat celelalte instrumente financiare negociabile.
Domeniul lg. pietei de capital cuprinde potrivit art. 1 din lg. citata reglementarea infiintarii si functionarii pietelor de instrumente financiare cu institutiile si operatiunile specifice acestora precum si a organismelor de plasament colectiv in scopul mobilizarii disponibilitatilor financiare prin intermediul investitilor in instrumente financiare.
Piata de capital are mai multe componente care reprezinta in aceeasi masura grade si trepte diferite ale operatiunilor de piata .
Intr-o clasificare sunt ret 717e44h inute doua componente :
piata primara
piata secundata
Ele nu corespund unor institutii .
Este treapta piata primara pt. ca ea cuprinde si reglementeaza emisiunea de instrumente financiare, in principal valori mobiliare ceea ce inseamna alimentarea pietei cu astfel de instrumente ( instrument financiar = activ financiar) .
Primar = primul pas pe piata, intrarea pe piata.
Piata secundara este si piata tranzactiilor propriu-zise cu instrumente financiare (nu este o institutie diferita propriu-zisa).
In maniera institutionala insa exista piete reglementate si uzual aceste piete sunt : piata bursiera pe care o reglementeaza si administreaza institutii care au denumirea, statutul, calificare de bursa; bursele de pe piata de capital pot fi de valori (in principal valori mobiliare si titluri de stat), de financiar - monetare si de instrumente financiare administreaza tranzactionarea de instrumente finaciare a caror valoare, lichidata provine din tranzactii cu marfuri in care se mizeaza pe cursul monezii.
Pot fi mai multe burse de instrumente financiare derivate. Exista si alte burse care apartin pietei bunurilor si serviciilor: bursa de marfuri, bursa navalului (bursa maritima), (costul transportului maritim = navalul).
Exista si o piata extrabursiera intalnita uneori cu titlu de piata secundara sau chiar tertiara. Este o institutie rezultata dintr-o asociere care a format o societate de actiuni = rasdaq = o abreviere din engleza ( nasdaq).
Se mai intalneste si sub denumirea de OTC.
2) intrumente finaciare
In sensul cel mai larg prin instrumente financiare se inteleg acele titluri de valoare care sunt tranzactionabile de regula obligatorie pe o piata de capital.
Lg. pietei de capital enumera aceste instrumente, ele reprezinta insa o categorie de titluri comune de valoare cu un continut care le deosebeste de efectele de comert si de titlurile reprezentative ale marfii .
3) participantii
- operatorii
- emitentii
- intermediarii (agenti de valori mobiliare)
- brokeri, brokeru= societatea de servicii si investitii financiare = SSIF depozitarii, fondurile de compensare si de decontatre, ofertantii pt. vanzari, pt. cumparari si in cadrul acestora investitorii, adica cei care achizitioneaza si vand ce au cumparat).
4) operatiunile cu instrumente financiare
- operatiunile cu efecte de comert ( scontul, girul si novantul).
- operatiunile cu instrumente financiare negociabile ( oferta de subscriere, oferta de vanzare, oferta de cumparare, intermedierea urmata si precedata de ordinea de vanzare si cumparare)
- operatiuni cu instrumente financiare derivate
Titluri comerciale de valoare
Caracterizare. Clasificare.
1) caracterizare
- sunt bunurile mobile necorporale care in titlul lor reprezentat de un inscris cu mentiune legale obligatorii / facultative confera drepturi si obligatii detinatorului legitim care pot fi valorificate/ executate in temeiul celui titlu asupra si in legatura cu emitentul.
Spre deosebire de titlurile asupra unui bun corporal ( acte vanzare cumparare) care nu pot fi valorificate si nu confera valoare economica decat prin bunurile asupra carora poarta, titlul de valoare sunt necorporale si abstracte, valoarea lor rezultand din insusi inscrisul care le constata/incorporeaza, aceasta valoare circuland, ca orice bun, prin insasi circulatia inscrisului corespunzator.
Notiunea de titlu comercial de valoare este echivalenta, in sens larg cu notiunea de titluri negociabile, titluri instrumente financiare.
Titlurile de credit ( efectele de comert) au o reglementare speciala, spre deosebire de celelalte titluri de valoare care nu au nomenclatura si o reglementare care sa limiteze circulatia lor .
In dreptul civil ceea ce caracterizeaza un bun mobil necorporal era conditionata de transferul proprietatii de transmiterea posesiunii de constituirea de bun mobil incorporal prezinta :
Avantaje
lichiditate ridicata
permit o capitalizare facila
nu reclama cheltuieli de intretinere
Dezavantaje
fragilitatea juridica
existenta efemera ( isi pierde valoarea prin descalificare).
sunt susceptibile de precaritate economica (valoare lor depinde de modul in care este administrata unitatea emitenta).
Aceste titluri produc venituri dar nu sunt frugifere, drepturile conferite de aceste titluri sunt negociabile. Ele circula fara a-si consuma valoarea economica altfel decat prin jocul pietei.
Caracteristici ale titlului comercial de valoare
a) caracterul formal. Formala (inscrierea mentiunilor obligatorii cerute de lege) incepand cu aceea a denumirii titlului respectiv conditioneaza validitatea titlului.
b) caracterul constitutiv, valoarea lor se constituie, este apta sa circule pe piata tocmai datorita intocmirii (facerii , emiterii) titlului. Valoarea lor nu este dependenta de raportul juridic din care s-au nascut.
c) caracterul literal, potrivit acestuia drepturile conferite de titlu si angajamantele corespunzatoare vor fi strict cele rezultate din mentiunile titlului .Aceste drepturi si angajamente nu pot fi modificate prin act subsecvent. Asemenea mentiuni fie sunt ocolite fie nu produc nici o consecinta. Titlurile pot fi extinse dar in mod integral nu pot fi modificate.
Aceste titluri confera un drept autonom fiecarui nou posesor caruia nu ii pot fi opuse insuficientele titlului inregistrate in circulatia lui, altele decat cele care privesc strict raportul dintre penultimul si ultimul posesor. Valoarea din titlu este consolidata cu fiecare operatiune in care este implicat titlul. Acest caracter rezulta ti prin regula independentei semnaturilor si inopozabilitatea exceptiilor, adica ceea ce a pus titlul in dificultate poate fi opus ca exceptie posesorului legitim atunci cand acesta nu urmareste pe cei care sunt obligati in mod solidar (toti semnatarii unui titlul sunt obligati in mod solidar pt. ceea ce are de incasat ultimul posesor).
Clasificarea titlurilor comerciale de valoare
Dupa continut
Dupa modul de circulatie
Dupa cauza
efectele de comert
instrumente financiare
titlurile reprezentative ale marfii
nominative
la ordin
la purtator
cauzale
acauzale
O categorie speciala o constituie titlurile de legitimare. Acestea sunt creanta asupra unor servicii, prestatii datorate detinatorului de catre emitent. Ex: biletele pt. spectacol, biletele pt. servicii mistice , bilete de loterie.
Titlurile cauzale sunt cele care au in cuprinsul lor mentiuni despre conditiile si motivele emiterii lor (actiunile).
Cele acauzale nu cuprind mentiuni despre conditiile emiterii (cambia , biletul la ordin).
Titlurile nominative sunt cele in care este identificata persoana indreptatita sa dispuna de ele (sunt din ce in ce mai rare).
Titlurile la ordin sunt cele mai prezente in circulatie, titluri care circula prin gir. Efectele de comert sunt prin excelenta, titluri la ordin - daca nu se stipuleaza altceva, acest titlul circula prin gir. Regularitatea girului depinde de aptitudinea celui care da ordin de transmitere si de identitatea celui care o detine, in raport cu ordinul girului.
Titlurile la purtator sunt cele care circula prin simpla traditiune.
Efectele de comert (titlu de credit) sunt titlurile comerciale de valoare traditionale - cambia, biletul la ordin cecul.
Cambia - denumirea vine din limba italiana - lettera di cambiare - fr. - lettre de change - engl. policy .
Este un titlu la ordin, complet, prin care o persoana numita tragator sau emitent, da ordin unei alte persoane, tras, sa plateasca o suma de bani, la o anumita data, intr-un anumit loc, unei persoane numita beneficiar. Este titlul de credit pt. ca emitentul ei, la data tragerii, nu este creditorul trasului. Debitorii cambiali sunt obligati solidar .
Interesul pentru acesta, este acela, ca pe de o parte emitentul poate obtine o suma de bani, altfel decat prin creditul comun si, in acelasi timp, beneficiarul obtine un titlu, o recunoastere a datoriei, contra oricarui semnatar cambial , daca penultimul posesor nu-i plateste, cambia este mai putin utilizata azi.
Biletul la ordin este un titlu la ordin datorita inzestrarii legale . Un bilet la ordin poate fi transmis la ordin. Are numai doua parti tragatorul si beneficiarul. Valoreaza obligatia tragatorului de a plati o anumita suma de bani. Biletul la ordin il obliga doar pe semnatar.
CEC-ul
Este un titlu de credit complet, la ordin , prin care tragatorul cere emitentului, da trasului, (obligatoriu este o societate bancara sau o institutie de credit) da ordinul neconditionat de la plati o suma de bani unei persoane numita beneficiar.
Diferente intre CEC si cambie.
a) trasul poate fi numai o societate bancara sau o institutie de credit.
b) cec-ul se trage asupra unui depozit banesc pe care, in baza unui contract de servicii bancare, emitentul l-a constituit, l-a tras, in cazul cambiei trasul nu este obligat sa plateasca, iar tragatorul (emitentul) nu are obligatia de a avea un raport de asigurare a provizionului, cu trasul. Trasul la momentul emiterii cambiei poate sa fie strain , atat fata de tragator cat si de operatiune.
Avand in vedere ca, cecul este tras (in consideratia unui depozit efectuat la o banca, cecul este mai mult un instrument de plata decat un titlu de credit .
Cecul se constituie printr-o dubla confectionare
1) In cazul cecului prima confectionare are loc din partea bancii care in baza unui contract de servicii bancare, ii pune la dispozitie clientului sau, viitor emitent, formulare emise de ea, (personalizate cu identitatea bancii) care trebuie strict completate si utilizate.
2) Completarea cecului de catre tragator cu celelalte elemente, altele decat denumirea de cec si numele trasului. Spre deosebire de cambie unde trasul mentionat dupa simpla vointa a emitentului, in cazul cecului trasul este tocmai banca, autor al formularului respectiv.
In insemnele cecului nu se mentioneaza separat trasul, deoarece el este cel care confectioneaza formularul respectiv.
Cecul este instrumentul de credit pt. perioada de la emitere pana la prezentare, perioada in care tragatorul trebuie sa se asigure de constituirea provizionului. Provizionul poate sa nu existe la momentul emiterii cecului, dar emitentul trebuie sa aiba prudenta, sub riscul raspunderii penale, ca in aceeasi zi in care a fost emis cecul sa alimenteze contul, pt ca spre deosebire de cambie si biletul la ordin, cecul nu are scadenta fiind un instrument de plata (un titlu) platibil la vedere. Ca atare, el poate fi prezentat la plata in chiar ziua emiterii. In cec nu poate fi stipulata obligatia de prezentare la acceptare sau pentru stabilirea scadentei (spre deosebire de cambie care trebuie sa fie prezenta pt. acceptarea si stabilirea scadentei).
Ca o consecinta a acestei caracterizari de "platibil la vedere" data emiterii cecului nu poate profita emitentului (ante datorie, post datorie). Astfel de antedatori / post datori au consecinte numai in ceea ce priveste termenul maxim de prezentare la plata.
Termenul de prezentare la plata pt. cecul platibil in locul unde a fost tras este de 8 zile, in alta localitate, 13 zile, intr-o alta tara din Europa 30 zile, intr-o tara din afara Europei, 70 de zile.
Acest termen se calculeaza pe zile pline. Astfel, termenul curge din ziua urmatoare emiterii si expira in ziua in care se implineste termenul.
Felurile cecului
1) Cecul barat este cecul pe a carui fata, banca trage 2 linii in diagonala. Aceasta barare face ca, cecul sa nu poata fi platit decat de tras, decat unei soc. bancare sau unui client al trasului. Trasul trebuie sa aiba grija sa traga cecul numai in favoarea unui client al bancii care s-a angajat sa plateasca cecurile din provizion .
2) Cecul cu barare speciala are intre cele 2 linii mentionata banca careia poate sa ii fie platit cecul. Cand aceasta banca este trasul, el poate fi platit numai unui client al trasului (circuit bancar restrans).
In ce priveste modurile de completare, cecul se considera tras la ordin si ca atare circula prin gir, daca nu exista o alta stipulatie. Ca si la cambie si biletul la ordin, mentiunea, "la ordin" il face transmisibil numai prin cesiunea comuna de creanta.
Daca nu este mentionat beneficiatul cecul, este la purtator dar si mentiunea la purtator, rezulta cecul este la purtator.
Poate fi si in alb cuprinzand numai semnatura tragatorului care poate sa limiteze completarea cecului in limitele respective .
3) Cecul de calatorie va fi platit de aplicarea unei a 2-a semnaturi a beneficiarului la data prezentarii la plata. Beneficiarul semneaza in fata bancii care ii asigura provizionul iar la eliberarea sumei se aplica o a doua semnatura a beneficiarului
4) Cecul circular este cecul cel mai complet. Se apropie de caracterizare de titlu la ordin si este acela emis de o societate bancara in limita disponibilului constituit de primitor, platibil la vedere in oricare din locurile mentionate de emitent.
Pt. emiterea acestei specii de cec este necesara o autorizatie speciala a bancii de emisiune, iar aceasta aptitudine este conditionata de depunerea la BNR a unor titluri numite lambordabile. Acestea sunt titluri financiare agreate de BNR (obligatiuni sau titluri de stat) astfel depuse, acestea trebuie sa acopere 40% din valoarea cecurilor circulante emise zilnic.
Clasificarea dupa continut
Efecte de comert
Instrumente financiare
Titluri de legitimare a marfii
Instrumente financiare - legea 287/2004 privind pietele de capital, enumera aceste instrumente in mod exhaustiv. O enumerare a acestor instrumente se realizeaza de CMVM.
Sunt 3 categorii de asemenea instrumente:
1) valori mobiliare
2) titluri de participare la organismele de plasament colective in valori mobiliare.
3) instrumente "la termen" (contracte futures). Acestea sunt tranzactionabile pe o piata de capital cu regim special fata de piata de capital a valorilor mobiliare.
Principala componenta o reprezinta actele emise de societatile comerciale pe actiuni. O alta componenta o reprezinta obligatiile .
In ce priveste actiunile, nu toate actiunile emise de o societate comerciala pe actiuni sunt valori mobiliare. Actinile unei anumite societati capata aceasta calificare in urmatoarele moduri :
a) prin calificarea legii -actiunile societatii comerciale rezultate din privatizarea fostelor intreprinderi ale statului. Aceste actiuni isi pierd calificarea de valori mobiliare numai atunci cand cel putin 50 % din actiunile unei societati comerciale sunt preluate (dobandirea pachetului majoritar) de catre aceeasi persoana. Aceasta societate trebuie sa se inchida printr-o oferta de cumparare pe care actionarul majoritar o face acelora care detin acel procent. Sunt actiuni ale societatii de tip deschis (publice).
b) actiunile societatii constituite prin subscriptie publica (care fac obiectul unei oferte publice de subscriere).
c) actiunile societatii constituite (de tip inchis) care au fost constituite simultan cu subscrierea integrala de catre asociati a capitalului social.
d) actiunile societatilor admise la tranzactionare, fie pe piata RASDAQ , fie pe piata bursiera dupa admiterea la cotatie - pot fi actiuni din emisiunile suplimentare (majorarea de capital social) ale societatii listate pe piata de capital.
2) Rezulta din dobandirea unor certificate de subscriere la capitalul oferit unei entitati care plaseaza sumele acestor prescriptii in valori mobiliare si care remunereaza pe depunator sau subscriitor cu suma corespunzatoare din profitul produs de acele plasamente.
Titlurile de participare nu se confunda cu titlurile de capital.
Trebuie sa distingem intre organele de plasament de titluri de valori mobiliare si societatile de investitii financiare (SIF). Subscriitorii la SIF devin actionari si sunt remunerati cu produsul plasamentelor financiare formate cu capitalul la care au subscris.
Instrumentele financiare ale pietei monetare si de marfuri, din care deosebim titlurile de stat cu scadenta,mai mica de un an si certificatele de depozit.
3) Contractele futures financiare sunt contracte standardizate ce creeaza pt. partile contractante obligatia de a cumpara si respectiv de a vinde un anumit activ - suport (o marfa) la data scadentei si la un pret convenit in momentul tranzactionarii .
Elemente principale:
Activ - raport
Scadenta
Prima si ultima zi de tranzactionare
Pretul de executare la scadenta.
Marimea obiectului contractului.
Modalitati de executare la scadenta.
Aceste contracte intra pe piata. Tranzactia care s-a format da un contract ce urmeaza a fi tranzactionat. Aceste contracte pot fi executate (lichidate) cu livrare fizica sau fara livrare fizica. Pretul de livrare este pretul de inchidere a ultimei zi de tranzactionare. In cazul in care nu se face livrare fizica lichidarea de va face numai prin plata diferentelor de pret.
Instrumente finaciare tranzactionabile pe piata de capital.
1) contractele futures finaciare.
- contracte standardizate ce creeaza pt. partile contractante obligatia de a cumpara si de a vinde un anumit activ suport la data scadentei si la un pret convenit la data incheierii tranzactiei; pana la scadenta ele vor putea face obiectul unor tranzactii de vanzare cumparare.
- ele insele (contractele) sunt, la randul lor, obiecte de tranzactionare;
- se lichideaza la scadenta; cu livrare fizica sau fara livrare fizica (numai prin plata diferentelor de pret, potrivit specificatiilor fiecarui contract);
- lichidarea efectiva este facuta de o institutie anume abilitata cu compensatiile respective: casa de compensatie .
Principalele clauze contractuale:
activul suport ( grau, porumb, cafea) este permis numai dupa ce este certificata existenta lui de antrepozite agreate de bursa respectiva.
data scadentei
marimea obiectului contractului
prima si ultima zi de tranzactionare
pretul de executare la scadenta
modalitatea de executare la scadenta a pozitiilor ramase deschise in evidenta casei de compensatie.
2) contractele forward pe rata dobanzii (FRA)
- contractul prin care o institutie de credit promite unei intreprinderi sa-i acorde un imprumut la un anumit termen pt. o anumita scadenta si cu o anumita dobanda.
- miza - evolutia dobanzii / diferit de imprumutul ca atare .
3) Swap pe rata dobanzii, pe curs de schimb si pe actiune - swap = operatiune prin care sunt schimbate anumite elemente ale creantelor sau datoriilor si chiar creante sau datorii.
= contract la termen prin care partile se obliga ca la un anumit termen sa vanda sau sa cumpere una de la alta datorii / creante la o dobanda cu valoare prestabilita, la un curs de schimb prestabilit sau actiuni cu un pret anticipat.
= raport = operatiune prin care o anumita cantitate de actiuni /obligatiuni este vanduta pe un pret platit la momentul tranzactiei dar cu obligatia revinderii aceleiasi cantitati la un pret prestabilit, de catre cumparator;
4) operatiunile
Pe orice instrument financiar pe curs de schimb, pe rata dobanzii
contracte standardizate care in schimbul platii unei prime creeaza pt. cumparatorul optiunii, dreptul - nu si obligatia, de a cumpara sau a vinde un anumit suport la un pret prestabilit ( pret de exercitare ) pana la, sau la data expirarii .
sunt de doua feluri :
operatiunea call - da cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a cumpara activul suport
operatiunea put - da dreptul cumparatorului, dar nu si obligatia de a vinde contractul futures de la baza optiunii.
Titlurile reprezentative ale marfii
inscrisurile emise pt drepturile asupra unei marfi, de regula de respectat, priveste proprietatea, dreptul de a dispune de marfa pt. a executa o anumita creanta.
o scrisoarea de trasura rutiera ( scrisoarea de carat sau transport, polita de incarcare)
o conosament ( scrisoarea de trasaura maritima ) bill of landing
Recipisa - Warant
1 si 2 confera detinatorului si beneficiarului legitim dreptul de a dispune de o marfa si de a da indicatii carausului chiar in timpul transportului.
Destinatatul datorita circulatieri orin gir si instructiunilor date carausului nu mai este, de regula beneficiarul transportului . Cine prezinta la destinatie titlu de girat, in mod regulat, aceluia i se va preda marfa.
Recipisa - Warant = titlul eliberat de un depozit, un magazin anume autorizat prin care se atesta depunerera marfii contra unei chirii pe care este obligat sa o plateasca posesorul legitim al titlului la eliberarea marfii .
= poate circula prin gir indeosebi pt a garanta cu marfa un imprumut.
= cand imprumutul este dat chiar de depozitar, marfa va fi predata celui care prezinta warantul (chitanta eliberatorie) .
Pietele de capital si de valori imobiliare
Operatiuni cu instrumente financiare
Scont = operatiune prin care o institutie de credit, anume autorizata plateste valoarea pt. care au fost trase efectele de comert, mai inainte de scadenta lui, dobandind proprietatea asupra efectului respectiv printr-un gir hauslativ
Gir = modalitate prin care circula efectele de comert .
Pe verso-ul titlului se aplica o informatie privind transmiterea lui (a titlului).
Scontul se deosebeste de girul obisnuit in 3 privinte:
se face numai in favoarea unei societati bancare sau catre aceasta.
se face contra plata . Girul obisnuit nu se face contraplata, el poate fi o descarcare .
desi nu este un gir partial, care este nul , el produce o plata partiala pt. ca banca deduce din valoarea nominala a titlului de credit, o suma remuneratorie, care poate fi egala cu dobanda pe care ar fi realizat-o , utilizand suma platita pt. creditul initial pana la scadenta
Beneficiul bancii rezida, deci in diferenta de la valoarea titlului la suma platita detinatorului, si pe care banca o plateste, luand in calcul, anticipand castigul pe care l-ar fi avut daca suma cu care a platit titlul de credit, ar fi fost utilizata pt. un credit obisnuit comercial.
Cambia, biletul la ordin, cec-ul au fost emise pt. 100.000 RON. Scadenta la 1 dec 2007, detinatorul (emitentul) girant , giratar il prezinta la scontasre, in data de 3 mai 2007 , banca poate sa-l accepte sau sa nu-l cumpere .
Detinatorul primeste 80.000 ron este multumit deoarece reduce scadenta si reduce riscul de neplata, de refuzare a platii la scadenta
La scadenta banca
Acei 20.000 rep dobanda la creditul comercial pe perioada 3 mai 2007 - 1 dec 2007.
Banca isi asuma riscul de a incasa. riscul de regula este evitat sau redus in raport cu calitatile emitentului
Avalizarea- Garantarea.
Calitatea titlului, obligatiunile de stat.
In situatia in care banca adauga scontul este diferenta (remuneratia bancii pt. creditarea detinatorului).
Rata scontului este procentul aplicat asupra valorii titlului - 5%.
Cand ratei scontului i se adauga si un comision (se aplica de regula in operatiuni comerciale internationale) - remuneratia sconteorului se numeste agios
Felurile scontului
Dupa calitatea bancii de scont, cel oficial si cel comercial. Cel oficial este practicat de banca de emisiune (BNR) care sconteaza numai titlurile lombardabile (sunt titluri de stat, bonuri de tezaur).
Scontul oficial este reprezentat de o taxa oficiala aplicata asupra valorii titlului, la imprumuturile acordate bancilor comerciale care le garanteaza sau le deconteaza aceste titluri.
Bancile cumpara bani de la BNR. De regula rata scontului este dobanda oficiala, nu este o dobanda de piata a creditului, ci o dobanda de referinta pt. ca bancile comerciale vor fructifica banii cumparati la pretul de scont.
Vor restitui sau Banca Nationala va fructifica titlurile pe care le-a scontat.
Operatiunea de scontatre facuta de BNR orienteaza piata creditelor oficiale prin taxa scontului sau rata scontului, rata dobanzii oficiale nu este obligatorie.
Scontul comercial, este acela al bancilor comerciale, cand se face cu obligatiuni de stat- scont lombard.
Scontul prin casa - valoarea rezultata din scontare este platita imediat.
Creditul de scont = scontorul deschide o linie de credit prin asigurarea unei linii de credite si pe care daca nu o inchide cu sold 0, va fi urmarit de banca.
Taxa de rescont, bancile pot sa sconteze acele titluri la randul lor. Cand sunt titluri lombardabile si operatiunea se face cu BNR , obtinem o taxa de rescont, care este si mai caracterizata, decat taxa unicului scont.
Operatiunile cu instrumente finaciare
oferta de subscriere
oferta de vanzare
oferta de cumparare
vanzarea-cumpararea -ordin de vanzare sau ordin de cumparare(sunt tranzactii facute le ordinul investiturului respectiv)
reportul
garantarea cu instumente finnanciare
intermedierea de instrumente financiare.
Principii genenerale ale operatiunilor facute prin oferte publice.
operatiuni de subscriere , de vanzare- cumparare
se efectueaza numai pe pietele reglementate.
ele vor fi intermediate obligatoriu de agenti autorizati de Comisia Nationala de valori imobiliare, fac exceptie de la regula a 2-a, val mobiliare necotate si tranzactiile facute in sistem DEAL.
Inregistrarea oricarei tranzactii cu val imobiliara si decontarea obligatorie a operatiunilor intr-un sistem de decompensare reglementat de BNR.
Posibilitatea suspendarii tranzactiilor prin decizia autoritatii de reglementare in situatii speciale expres reglementate.
Fac exceptie, valorile mobiliare care fac obiectul unei garantii reale sa a unui sechestru urmarite la initiativa unui executor judecatoresc.
|
