Drepturi si obligatii specifice pe care le au numai cetatenii romani

Drepturi si obligatii specifice pe care le au numai cetatenii romani.

Legatura politica si juridica stabilita intre statul roman, pe de-o parte, si cetateanul roman, pe de alta parte, presupune existenta unor drepturi si obligatii reciproce.

1. Drepturi pe care le au numai cetatenii romani.

a) Dreptul de a alege si de a fi alesi in organele reprezentative ale statului.

Potrivit Constitutiei, au dreptul de a alege cetatenii care au împlinit varsta de 18 ani, pana in ziua alegerilor inclusiv, fiind exclusi din categoria alegatorilor debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, precum si cei condamnati prin hotarare judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilor electorale.

Pentru a putea fi alesi in Camera Deputatilor sau in organismele locale (primar, consilier local sau judetean) candidatii trebuie sa fi implinit varsta de cel putin 23 de ani, pentru a fi alesi in Senat trebuie sa fi implinit varsta de cel putin 33 de ani, iar pentru functia de Presedinte al Romaniei candidatii trebuie sa fi implinit varsta de cel putin 35 de ani.

In dezbaterile Adunarii Constituante s-a propus ca aceia care vor candida pentru Adunarea Deputatilor sau Senat sa aiba numai cetatenia romana si sa fi domiciliat in Romania timp de 5 ani inai 232d317c nte de ziua alegerilor. Pentru functia de Presedinte al Romaniei, candidatii, pe langa varsta de cel putin 35 de ani, trebuia sa aiba numai cetatenia romana si domiciliul in Romania in ultimii 5 ani. Asemenea amendamente nu au fost retinute de Adunarea Constituanta. Este interesant ca in practica unor state central si est-europene a fost retinuta in Constitutie o asemenea cerinta cu privire la domiciliu. In Rusia, de exemplu, candidatul la functia prezidentiala trebuie sa fi împlinit 35 de ani si sa aiba resedinta permanenta in Federatia Rusa de cel putin 10 ani (art. 81-1, Constitutia Rusiei). In Bulgaria, poate fi ales Presedinte orice cetatean bulgar prin nastere, care are 40 de ani impliniti si a trait in tara in cursul ultimilor 5 ani (art. 93.2 din Constitutia Bulgariei). Mai nuantat este privita problema in Macedonia: candidatul la functia prezidentiala trebuie sa fi implinit varsta de cel putin 40 de ani si sa aiba, in ultimii 15 ani, resedinta in Macedonia cel putin 10 ani (art. 80, Constitutia Macedoniei). Constitutia Republicii Moldova contine urmatoarea prevedere: "Pentru functia de Presedinte al Republicii Moldova pot candida cetatenii Republicii Moldova care au implinit varsta de 35 de ani, au locuit sau locuiesc pe teritoriul ei nu mai putin de 10 ani si poseda limba de stat"¹In Polonia, conditia domiciliului in ultimii 5 ani pe teritoriu polonez este ceruta doar pentru senatori si deputati si nu pentru Presedintele Republicii ²

In termenii "majoratului electiv" (varsta la care o persoana poate fi aleasa)

consideram ca exceptia o constituie Italia, 40 de ani pentru senatori, 25 de ani pentru deputati si 50 de ani pentru Presedintele Republicii, iar regula este 25-35 de ani pentru senatori si Presedinte si 21-23 de ani pentru deputati.

b) Dreptul de a ocupa functii si demnitati publice, civile si militare

Textul constitutional³ asa cum a fost el revizuit, confera posibilitatea celor care detin o alta cetatenie, pe langa cea romana, insa au domiciliul in Romania sa ocupe astfel de functii: aceste "functii si demnitati" pot fi ocupate de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara.

(art. 78 al.2 Constitutie).

(art. 96, Constitutia Poloniei).

(art.16 al.3 Constitutie),

European ¹

c) Dreptul cetateanului roman de a nu fi extradat sau expulzat din Romania

In baza legaturii politice si juridice stabilite prin raportul de cetatenie, cetateanul roman nu poate fi extradat si expulzat din Romania (art. 19. al.1 Constitutie) . Un asemenea principiu este larg raspandit in dreptul international, singura exceptie notabila constituind-o Anglia si S.U.A., care permit extradarea propriilor cetateni. Prin derogare de la prevederile al.1, cetatenii romani pot fi extradati in baza conventiilor internationale la care Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate ²

Extradarea este un act politico-juridic intre doua state, care consta in predarea infractorului ori condamnatului statului unde s-a savarsit infractiunea sau s-a pronuntat condamnarea. Prin urmare, exista doua forme ale extradarii: extradarea infractorului (in vederea judecarii lui pe teritoriul statului unde a savarsit infractiunea) si extradarea condamnatului (in vederea executarii pedepsei pe teritoriul statului unde a fost condamnat).

Practica extradarii se intalneste in cazul unor infraciiuni grave precum traficul de stupefiante, traficul de arme, piraterie, terorism, omor deosebit de grav etc.

In baza conventiilor internationale, o persoana nu poate fi extradata din Romania pentru ratiuni politice sau daca in tara respectiva persoana in cauza ar putea fi condamnata la moarte ori ar exista riscul de a fi supusa torturii.

Din Romania pot fi extradati si expulzati cetatenii straini si apatrizii, numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate. Expulzarea, intr-o definitie consacrata, "este institutia juridica in virtutea careia autoritatile publice dintr-un stat pot sa oblige o persoana (cetatean strain sau apatrid) sa

(art.38, Constitutie).

(art.19 al.2 Constitutie).

Expulzarea, desi motivata de considerente predominant politice, nu poate fi arbitrara si trebuie sa i se lase expulzatului dreptul de a alege statul pe teritoriul caruia urmeaza sa fie expulzat.

Extradarea si expulzarea se hotaraste de catre justitie, garantul suprem al respectarii drepturilor si libertatilor cetatenesti intr-un stat de drept.

In stransa corelatie cu drepturile prevazute la art.19 din Constitutie, apare dreptul cetateanului roman de a locui pe teritoriul Romaniei si de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara ¹

d) Dreptul de a detine terenuri in proprietate

Constitutia Romaniei garanteaza in art. 44 dreptul de proprietate precum si creantele asupra statului, ocrotind si garantand in mod egal proprietatea privata, indiferent de proprietar.

In urma procedurii de revizuire a Constitutiei Romaniei, noua formulare a art.44.2 prevede ca: "Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala". In consecinta, cetatenii straini pot detine terenuri in proprietate in Romania in urmatoarele conditii:

. cetatenii statelor din Uniunea Europeana pot detine terenuri in conditiile prevazute de tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana (in esenta, potrivit negocierilor dintre Romania si Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii vor putea detine terenuri in proprietate la 5 respectiv 7 ani de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in functie de situarea terenurilor in extravilan sau intravilan;

(art. 25, Constitutie).

. fostii cetateni romani pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania prin mostenire legala.

In legatura cu faptul ca, in prezent, cetatenii straini si apatrizi fata de care nu se aplica asemenea tratate internationale nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, multiple discutii a provocat art. 30 din Legea nr.35/1991 privind regimul investitiilor straine in Romania, modificata in 1997: "Societatile comerciale cu capital partial sau integral strain, constituite ca persoane juridice romane, pot dobandi oricand, pe durata existentei acestora, dreptul de proprietate si orice alte drepturi reale asupra terenurilor necesare pentru realizarea obiectului de activitate". S-a sustinut cs acest articol incalca

prevederile Constitutiei intrucat confera acestor cetateni straini dreptul de a detine terenuri in proprietate. In realitate, dupa cum s-a subliniat in doctrina, textul constitutional este respectat intrucat societatea comerciala cu capital partial sau integral strain are personalitate juridica romana si se supune legilor statului roman.

De altfel, si Legea 105/1992 cu privire la raporturile de drept international privat sustine un asemenea punct de vedere: "Statutul organic al filialei este supus legii statului pe al carui teritoriu si-a stabilit propriul sediu, independent de legea aplicabila persoanei juridice care a infiintat-o".

Ramanea de discutat regimul dreptului de proprietate asupra terenurilor în cazul dizolvarii societatilor comerciale cu capital partial sau integral strain intrucat, in acest caz, dreptul de proprietate asupra terenurilor revine unei persoane fizice de cetatenie straina. Au fost propus urmatoarele solutii:

. trecerea terenului in proprietatea statului roman, fara nici un fel de conditionare;

. obligatia titularului dreptului de proprietate - cetatean strain - de a instraina terenul in termen de un an de la incetarea societatii. ¹

(solutie avuta in vedere si de Legea 18/1991);

O combinatie a ultimelor doua solutii pare a fi cea mai apropiata de spiritul Constitutiei si de legislatia internationala in domeniu.

2. Obligatii specifice conditiei de cetatean roman.

Obligatia de fidelitate fata de tara - exista cel putin o situatie delicata cu privire la aceasta problema:una ar fi , cetatenii romani care se angajeaza in fortele armate ale altor state (ex:legiunea franceza), iar Romania intra in conflict cu acea tara,mai este respectivul cetatean roman fidel tarii sale?In astfel de situatii obligatia de fidelitate nu se poate respecta decat prin renuntarea la servicile militare aduse acelei tari.