EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL
Prin efecte ale actului juridic civil intelegem drepturile si obligatiile pe care le-au generat, modificat, sau stins un astfel de act juridic.
Cum efectele sunt specifice fiecarui tip de act juridic in parte,- ex. efectele c.de v.-c. sunt transferul proprietatii si plata pretului, efectul imprumutul 818j92i ui este restituirea imprumutului,- acestea nu pot forma obiectul unui studiu in general. Pentru aceste motive, vom analiza in termeni generali, comuni tuturor tipurilor de acte juridice, aspecte legate de modul in care se produc efectele si fata de cine. Acestea se numesc principiile efectelor actului juidic civil.
1. Principiul fortei obligatorii pacta sunt servanda -arata ca actul juridic civil legal incheiat se impune autorilor sai intocmai ca legea. Uneori, prin exceptie, efectele pot fi mai restranse sau mai extinse.
2. Principiul irevocabilitatii, interzice ca actului juridic sinalagmatic sa i se puna capat prin manifestarea de vointa a unei singure parti, sau actului juridic unilateral prin vointa manifestata in sens contrar a autorului sau. Exceptii: donatiile intre soti, testamentul,oferta ce n-a ajuns inca la destinatar, etc.
3. Principiul relativitatii stabileste ca actul juridic nu poate produce efecte decat fata de partile ce s-au obligat, neputand nici sa profite nici sa dauneze altora. Exceptie veritabila de la regula este stipulatia pentru altul (contractul incheiat in favoarea unui tert).
NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL
Sunt situatii insa cand aceste efecte nu se pot produce din pricina unor impedimente imputabile partilor.
Aceste impedimente sunt imprejurari nascute anterior sau concomitent incheierii actului juridic pentru care legea aplica sanctiunea nulitatii actului, fie total fie partial.
Dupa cum imprejurarea sanctionata se refera la nesocotirea unei norme de interes general sau particular, nulitatea este absoluta, respectiv relativa. Importanta deosebirii intre nulitatea relativa si cea absoluta rezida in cauzele de nulitate si in regimul juridic aplicabil celor doua forme.
Astfel, sunt cauze de nulitate
a. absoluta - lipsa capacitatii de folosinta a pers. fizice si nesocotirea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanelor juridice, precum si nerespectarea unei capacitati speciale obligatorii
- lipsa totala a consimtamantului,
- nevalabilitatea obiectului s.j.c.
- lipsa cauzei, sau vicierea ei (ilegala, imorala)
- nerespectarea formei ceruta ad validitatem;
- incalcarea ordinii publice
- frauda la lege.
b. relativa - viciile de consimtamant
- lipsa discernamantului la mom. incheierii actului
- nerespecatare regullilor speciale privind capacitatea de exercitiu -vezi etapele dobandirii acesteia.
Regimul juridic al nulitatilor inseamna regulile carora le este supusa nulitatea.
a. Nulitatea absoluta - poate fi invocata de orice persoana are interes ( o anumita legatura cu actul),
- este imprescriptibila extinctiv,
- nu poate fi acoperita prin confirmare (adica pentru a se produce totusi efectele dorite trebuie incheiat un nou act juridic)
b. Nulitatea relativa - poate fi invocata doar de persoana al carei interes legitim a fost incalcat prin incheierea actului ce se doreste anulat,
- actiunea in anulare este prescriiptibila extinctiv
- poate fi acoperita prin confirmare, ratificare, expresa sau tacita.
Efectele nulitatii sunt guvernate de trei principii generale
1. Principiul retroactivitatii, ce stabileste ca nulitatea produce efecte si pentru viitor dar si pentru trecut, adica se considera ca actul juridic nici nu a fost vreodata incheiat.
2. Principiul repunerii in situatia anterioara - restitutio in integrum - adica partile sunt obligate ca tot ce au executat in baza actului anulat sa restituie.
3. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului principal, priveste relatiile partilor cu tertii si are drept temei regula de aur ca nimeni nu poate transmite mai mult decat are ''nemo plus iuris al alium transffere potest quam ipse habet''.
Deci, definite:
Nulitatea actului juridic civil reprezinta sanctiunea de drept civil care lipseste actul de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila.
|
