EVOLUTIA DREPTULUI SUB REGIMUL TURCO - FANARIOT
a) dreptul în prima fază a regimului turco - fanariot. -
în prima fază, ca urmare a îngrădirilor autonomiei tările române, nu s-au mai elaborat codificări cu caracter oficial, normele juridice adoptate îmbrăcând forma hrisoavelor domnesti si a anforarelor adoptate de către divanul domnesc.
1. Reformele lui C. Mavrocordat s-au
adoptat succesiv în Tara Românească si
Reforma financiară a suprimat unele dări si le-a unificat pe celelalte. Impozitul unic = sama obstească, era repartizat pe unităti impozabile.
Pentru a preîntâmpina efectul bejăniei, al fugii în masă C 343i84d . Mavrocordat între anii 1746-1749 a adoptat reforme cu privire la desfiintarea rumâniei si veciniei = asimilarea acestora oamenilor liberi, desemnati cu termenul de clăcasi si locuitori pe mosii.
Desfiintarea iobăgiei a marcat începutul procesului de disparitie a proprietătii divizate si de consolidare a proprietătii absolute.
2. Culegeri de drept fără caracter oficial.
- în anul 1730 Gheorghe din Trapezunt a întocmit un nou nomocanon rămas în manuscris, redactat în limba greacă, cuprinzând poruncile apostolilor si canoanele bisericesti.
- Mihail Fotino a scris în limba greacă un Manual de Legi, care, desi nu a fost tipărit s-a aplicat în practica instanelor judecătoresti. Era de inspiratie bizantină în trei volume cu dispozitii sistematizate pe ramuri de drept: procedura de judecată, -dreptul familei- succesiuni - donatii - contracte ( împrumut, comodat, depozit, vânzare, emfiteoză, schimb) - drept penal,
B EVOLUTIA DREPTULUI ÎN CEA DE A DOUA FAZĂ A DREPTULUI TURCO - FANARIOT.
1. Codurile adoptate în cea de a doua fază a regimului turco-fanariot.
- prezintă o serie de trăsături specifice în privinta continutului si formei. Izvoarelor bizantine, depăsite de noile relatii li se adaugă o serie de principii si institutii proprii codurilor burgheze. Totodată, se codifică Obiceiul Tării, mentionat expres si sistematizat pe institutii juridice.
- codificările realizate până la 1821 privesc în mod special organizarea instantelor, procedura de judecată si dreptul civil. Noile legiuiri au fost desemnate prin termenul de condică, codică sau cod, potrivit traditiei romane si practicii din Europa acelei vremi.
- Pravilniceasca condică, întocmită în TR la porunca lui Alex. Ipsilanti, în anul 1775, intră în vigoare la 1780, datorită opozitiei Tur. A fost scrisă în lb. greacă si lb. română (gr=sintagmation nomicon, r=mica rânduială juridică). Ea face un pas important în directia modernizării organizării justitiei, cea din lb. română este mai clară, putea fi înteleasă de popor. Izvoarele acestei legiuiri, Obiceiul românesc, dipozitiile din Bazilicale, jurisprudenta (povetele) si doctrina juridică modernă. Se pare că redactarea a făcut-o Enăchită Văcărescu. Ea s-a aplicat până la adoptarea Codului Caragea (1818), fiind abrogată în 1865 când a intrat în vigoare Codul civil român.
- Codul Calimach (Codica tivilă a Moldovei) elaborată de mai multe comisii de juristi începând cu 1813, la initiativa domnului Scarlat Calimach publicată în lb. română si greacă. Principale izvoare Obiceiul românesc, dreptul bizantin, codul civil francez (1804) si codul civil austriac (1811). Materia a fost sistematizată în 2032 articole, structurate în trei părti precedate de o introducere.
- introducerea - 24 articole, dispozitii generale, cf. Obiceiului românesc.
- partea I - este consacrată dritului persoanelor.
- partea a II-a, dritul lucrurilor.
- partea a III-a, înmărginirile ce privesc dritul persoanelor dimpreună si a lucrurilor.
- partea finală, două anexe cu privire la regulile concursului creditorilor si licitatiilor.
Codul s-a aplicat până la 1.12.1865.
- Legiuirea Caragea - întocmită si publicată în 1818, din ordinul domnului Tării Românesti, Ioan Gheorghe Caragea, intră în vigoare în 1819, principali autori Atanasie Hristopol si logofătul Nestor, în stadiul final si stolnicii Constantin si Ionită Bălăceanu. Mai putin unitară, cuprinde norme de drept civil, de drept penal si de procedură.
- prima parte despre obraze.
- a doua parte, despre lucruri.
- a treia parte, tocmeli.
- a patra parte, despre daruri si mostenire.
- a cincea parte, despre vini.
- ultima parte,judecătile.
Părtile 1- 4 sunt adevărat cod civil, partea a cincea un cod penal, partea a 6-a un cod de procedură. S-a aplicat până în 1865 când intră în vigoare codul civil român.
S-au întocmit si unele pravile rămase fără sanctiune domnească, ce s-au bucurat de un anumit interes, aplicându-se în practica instantelor.
1. Pandecte a paharnicului Toma Carra, în 3 părti: persoane, lucruri si actiuni.
2. Manualul juridic al lui Andronache Donici redactat în lb. română
3. Sobornicesul hrisov, dat în 1875 de Alex. Mavrocordat.
B. 2. Fizionomia principalelor institutii juridice.
Fiind adoptate în conditiile dezvoltării relatiilor marfă-bani, si sub influenta unor reglementări juridice europene moderne. Ele consacră institutii noi cu un nou mod de formare, cu noi elemente si efecte. Asistăm la un început de delimitare a ramurilor de drept conform formării sistemului de drept burghez.
- dreptul de proprietate - evoluează în directia degajării proprietătii feudale de dreptul străvechi de folosintă a tăranilor. Dreptul de folosintă absolută al boierilor se extinde inclusiv asupra pădurilor. Interpretând tendentios această institutie juridică, domnii fanarioti îsi propun să desfiinteze drepturile străvechi de proprietate nu numai ale tăranilor ci si ale boierilor. Pretinzând că la origine toate pământurile au apartinut domnului si nu poate exista proprietate privată fără hrisov de danie. Sfatul de obste respinge însă a asemenea interpretare, inclusiv conform bazilicalelor, operând prescriptia achizitivă (uzucapiune) de 40 de ani ce se aplică si la imobilele deomnesti, asadar, admitând că toate pământurile au fost domnesti ele au ajuns în stăpânirea tăăranilor sau ale boierilor fără hrisov si nu pot fi preluate de domni, fiind dobândite în proprietate prin uzucapiune.
- persoane. si aici se afirmă elemente noi. Principala clasificare a persoanelor se face "după noroc" în slobozi, robi si sloboziti. Vecinii sau rumânii devin locuitori sau clăcasi. Interesul boierilor era în sporirea nr. zilelor de clacă (12). În fapt, aproximativ jumătate din tărani se găseau în dependentă directă fată de boieri. Robii erau asimilati formal cu lucrurile.
- persoanele juridice sunt reglementate prin dispozitii cuprinse în capitole distincte desemnate prin termenul de tovărăsie sau persoane moralicesti. Vizându-se regimul juridic al tovarăsilor negustori privind formarea capitalului, administrarea, răspunderea, împărtirea câstigurilor, stingerea tovărăsiei, în linii mari urmărindu-se codul civil francez. Familia, rudenia si căsătoria sunt reglementate în mare cf. vechilor dipozitii ale dreptului bizantin. Noutătile apar în materia răspunderii civile si penale asezându-se principiul răspunderii personale, de exemplu, sotia nu mai răspunde ptr. faptele sotului, nici părintii ptr. faptele copiilor care sunt majori.
Rudenia. logodna si căsătorie se fac cf. dr. bizantin, interzicându-se căsătoriile între crestini si necrestini, între robi si slobozi; copilul natural al unei persoane slobode cu una roabă este întotdeauna slobod. Zestrea era evaluată la divort sotul răspunzând pentru valoarea fixată în momentul pretuirii. Adulterul sotiei avea ca efect pierderea zestrei. care trecea în proprietatea bărbatului. Se prevedea obligatia de înzestrare a fetelor în sarcina părintilor sau a fratilor.
Succesiuni deferite: fără testament, ab intestat, sau prin testament (testamentară). Se constituiau părti din proprietate celor cu vocatie succesorală, în trei categorii de rude de sânge, iar în lipsa lor mostenirea devenea vacantă, fiind culeasă de către stat.
- obligatiile dezvoltă o adevărată teorie prin receptarea unor noi reglementări în materie. Sunt tratate sistematic aspecte privind izvoarele obligatiilor, criteriile de clasificare a acestora, elementele esentiale ale contractelor, elementele specifice fiecăărui contract.
- izvoarele obligatiilor sunt: legea, tocmeala (contractul) si vătămarea adusă cuiva (delictul) . Contractele se clasifică după formă în: scrise si nescrise, iar după efecte în unilaterale si bilaterale. Contractele vizau în mod special vânzări, închirieri, arende, schimb, depozit, comcodat, emfiteoză, mandat, sechestru, chezăsie, zălog, anticreză.
- dreptul penal are reglementări mai putin evoluate. Vechile dispozitii fiind preluate în noile coduri (vini mari, vini mici, infractiunea nu se desprinde de persoana infractorului, sunt vizate categorii de infractori precum tâlharii, furii, plastografii, hainii. Elementele noi tin de noile practici economice si noua organizare socială. Se incriminează si fapte ale slujbasilor si dregătorilor cum ar fi abuzurile fată de locuitori, coruptia sau mita, inclusiv abuzurile de putere ale judecătoriloe fată de părti, ispravnicii fată de locuitorii judetelor, nedreptătile aprozilor sau agentilor executori. Noul sistem de probatiune în justitie se baza pe înscrisuri si mărturii, fiind pedepsiti plastografii si martorii mincinosi trecuti în "condica siretilor" (aparitia cazierului judiciar) spre a nu mai depune mărturie în viitor.
Incapacitatea de plată, falitii fraudulosi (mofluzi mincinosi) erau condamnati la fel ca si falsii creditori.
Se mentin pedepsele fizice precum tăierea mâinii pentru plastografie, bătaia sau darea prin târg pentru furturile de bunuri bisericesti sau domnesti, legea talionului pentru mărturia mincinoasă. Omorul se pedepsea diferit dacă era cugetat (cu intentie) sau necugetat (din culpă).
Instantele au fost modernizate prin introducerea condicelor de judecată, formularea în scris a hotărârilor, motivarea acestora, introducerea reprezentării în justitie prin mandatari (vechili) sau prin avocati (vechili de judecăti).
Vechile probe cu caracter mistic trec în plan secundar prim planul luându-l probele scrise, declaratiile martorilor oculari sau cercetările instantei. Judecătoriile de judet aveau obligatia de a tine condici speciale pentru vânzările de mosii, pentru testamente sau foi de zestre, marcând publicitatea tranzactiilor imobiliare si ale notariatului.
Organizarea procesului are elemente noi, prin proceduri speciale, precum vânzarea la mezat (licitatia publică), falimentul, judecarea comerciantilor de către arbitri. Dispar institutiile traditionale precum zaveasca, jurătorii.
|
