EXECUTAREA OBLIGATIILOR
1. EXECUTAREA DIRECTA A OBLIGATIILOR
a) Pentru acordarea despagubirilor, pe langa indeplinirea conditiilor raspunderii civile contractuale (existenta unei fapte ilicite, existenta unui prejudiciu patrimonial, raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu, vinovatia celui care savarseste fapta ilicita) mai este necesar ca debitorul sa fie pus in intarziere si sa nu existe o clauza de neresponsabilitate.
b) Daunele cominatorii nu se aplic 858g62i a obligatiilor ce au ca obiect sume de bani, deoarece acestea produc dobanzii in caz de neexecutare.
Ele nu pot fi acordate nici in cazul obligatiilor de a da, care in principiu pot fi executate in natura.
c) Recursul nu este fondat, daunele solicitate de reclamanta provin din dobanzi bancare.
Potrivit art. 1086 C.civ., daunele interese cuprind numai ceea ce este o consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei de catre debitor.
In speta, reclamanta nu a dovedit ca plata de dobanzi bancare, pentru creditele acordate cu titlu de imprumut este o consecinta directa a neexecutarii obligatiei de plata asumate de parata.
In plus, dupa cum am mai aratat, daunele cominatorii nu se aplic 858g62i a obligatiilor care au ca obiect o suma de bani, deoarece in caz de intarziere la executare acestea produc dobanzi.
a) Daunele cominatorii reprezinta un mijoc de constrangere a debitorului, ori de cate ori acesta nu-si indeplineste obligatiile sale personale de a face sau a nu face.
Daunele cominatorii constituie un mijloc de constrangere a celui care cu rea-credinta, refuza sa-si indeplineasca obligatiile sub forma unui refuz sistematic si dolosiv.
b) Nu. Instanta trebuia sa respinga cererea reclamantei. Acea unica imprejurare nu constituie un refuz de executare sistematic si dolosiv din partea paratului.
c) Daunele cominatorii nu se acorda in situatiile in care nu mai este posibila executarea in natura a obligatiilor de a face si de a nu face, cand este posibila executarea in natura pe cale silita, prin intermediul executorilor judecatoresti sau de catre creditor in contul debitorului sau cand refuzul debitorului este clar exprimat.
Conform art. 1073 C.civ., creditorul are dreptul de a dobandi indeplinirea exacta a obligatiei sale si in caz contrar, dreptul la dezdaunare, iar art. 1082 C.civ pune in sarcina debitorului plata unor daune interese pentru neexecutarea sau exexcutarea cu intarziere a obligatiei chiar cand nu se dovedeste ca au fost de rea-credinta.
Asa fiind, debitorul unei obligatii are indatorirea sa o execute de buna voie si doar in cazul in care acesta refuza intervine dreptul creditorului de a cere executarea silita, acesta constituind deci un drept care i se poate intoarce impotriva.
Imprejurarea ca devalorizarea monetara nu i se poate imputa debitorului este eronat retinuta de tribunal, in drept punandu-se in realitate problema riscului devalorizarii monetare care in mod evident trebuia suportata de parat.
2. EXECUTAREA INDIRECTA A OBLIGATIILOR
1.
a) Conventia are caracterul unei clauze penale (art.1087C.civ)
b) Tribunalul va respinge apelul, motivand ca prima instanta a retinut existenta unei conventii accesorii prevazute de art.1298 C.civ. si ca in speta este aplicabil art.1087 C.civ., potrivit caruia daca partile au stabilit prin conventie, in mod anticipat, cuantumul prejudiciului, in cazul neexecutarii obligatiilor, instanta nu va putea acorda o suma nici mai mare, nici mai mica, conventia avand caracterul unei clauze penale.
Nota critica: data fiind instabilitatea monetara s-ar putea determina actualizarea sumei prevazute in clauza penala.
a) Daca s-a prevazut clauza penala pentru neexecutarea obligatiei, creditorul nu va putea cere atat executarea in natura, cat si clauza penala. Creditorul nu va putea pretinde in aceasta situatie decat acordarea clauzei penale.
Daca s-a prevazut clauza penala pentru executarea cu intarziere a obligatiei, creditorul va putea cere atat executarea in natura, cat si clauza penala.
b) Prin stipularea clauzei penale (conventia accesorie), partile au hotarat anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau.
In acest mod, partile prin vointa lor stabilesc asupra cuantumului despagubirilor pentru prejudiciile suferite ca urmare a neexecutarii obligatiilor asumate.
Ca atare, stipulandu-se de la incheierea conventiei asupra daunelor interese, nu se mai pot pretinde alte despagubiri ca urmare a neindeplinirii totale sau partiale a obligatiei ori prin simpla intarziere in executare (art.1087 C.civ). Intrucat parata a fost obligata, prin clauza penala, numai la plata de penalitati, reclamanta nu mai poate pretinde si alte dobanzi.
a) Reclamantul a solicitat daune-interese compensatorii.
b) Despagubirile (daune-interese) sunt de doua feluri: moratorii si compensatorii.
Clasificarea este importanta deoarece despagubirile moratorii se pot cumula cu executarea in natura a obligatiei, pe cand cele compensatorii nu pot fi cumulate cu aceasta executare, ele avand tocmai menirea de a o inlocui.
c) Conform art. 1079 pct. 3 C.civ. nu mai este necesara punerea in intarziere a debitorului.
d) Debitorul este de drept pus in intarziere in urmatoarele cazuri:
In cazuri anume determinate de lege (art. 1079 C.civ.);
Cand partile au convenit expres acest lucru;
Cand obligatia, prin natura sa, nu putea fi indeplinita decat intr-un termen determinat;
In cazul obligatiilor continue;
In cazul incalcarii obligatiilor de a nu face .
a) Intre parti a intervenit un contract sinalagmatic, care la punctul 3 contine o clauza penala.
Clauza penala reprezinta o conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalantul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutariii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau.
b) Caracterele juridice ale clauzei penale sunt:
- este o conventie;
- prin ea se fixeaza anticipat valoarea prejudiciului cauzat creditorului prin neexecutare, executare cu intarziere sau necorespunzatoare;
- scopul clauzei penale este determinarea, prin conventia partilor, a intinderii prejudiciului in caz de neexecutare, si nu crearea unei posibilitati pentru debitor de a se elibera de obligatie printr-o alta prestatie;
- in principiu, instanta nu are dreptul sa-i reduca sau sa-i mareasca cuantumul;
- creditorul obligatiei cu clauza penala este un creditor chirografar.
c) Instantele nu au procedat corect.
Potrivit art. 1069 C.civ., clauza penala fiind o compensatie a daunelor interese, pe care creditorul le sufera prin neexecutarea obligatiei principale, el nu poate cere in acelasi timp si penalitatea si obiectul obligatiei principale, cu exceptia cazului cand penalitatea s-a stipulat prin simpla intarziere a executarii.
In speta, instanta a interpretat gresit continutul contractului, retinand ca paratul este tinut sa raspunda atat pentru daune, provenind din neexecutarea contractului, cat si pentru daune de intarziere, in loc sa constate ca el trebuie sa raspunda numai pentru despagubirea cuprinsa in clauza penala.
3. DREPTURILE CREDITORULUI ASUPRA PATRIMONIULUI DEBITORULUI
a) Raport juridic obligational, in cadrul caruia N.C. este creditor, iar C.I. si C.N. sunt debitori.
b) Incheind actul de vanzare-cumparare cu propriul sau fiu, C.I. a incercat prin ocolirea dispozitiilor legale si prin fraudarea legii sa faca practic executarea unei hotarari investita cu formula executorie.
c) Tertul poate cere nulitatea absoluta a unui contract, fiind oprit numai in ceea ce priveste nulitatea relativa, ori s-a demonstrat ca in speta sunt incidente cazuri de nulitate absoluta.
Instanta, in mod gresit, a aratat ca reclamantul nu are calitate procesuala activa pentru actiunea in anularea contractului intrucat era tert in actul juridic.
d) Creditorul poate avea la dispozitie actiunea pauliana (revocatorie).
In scopul de a apara gajul general al creditorilor impotriva actelor facute de debitor in frauda dreptului lor, art. 975 C.civ., prevede ca, creditorii pot sa atace in numele lor personal actele frauduloase facute de debitor in prejudiciul dreptului lor.
Pentru intentarea actiunii pauliene, creditorul trebuie sa faca dovada ca: a suferit un prejudiciu actual si personal datorita starii de insolvabilitate a debitorului create prin actul incheiat si ca actul atacat indiferent daca este cu titlu oneros sau gratuit a fost facut in frauda creditorului. Paratul C.I. a avut cunostinta de rezultatul pagubitor al actului fata de creditorul reclamant, intrucat prin sen.civ. nr. 8734/1.06.1995, paratul a fost obligat la plata sumei de 5.000.000 lei, iar la 5.09.1995 a instrainat apartamentul.
e) Instanta a procedat gresit, deoarece in baza rolului sau activ si fara a incalca principiul disponibilitatii, era datoare sa puna in discutia partilor incadrarea juridica a actiunii, pentru ca partile sa se poata apara si chiar sa schimbe incadrarea juridica a actiunii daca era cazul.
f) Apelul este fondat.
a) Hotararea instantei este neintemeiata si data cu incalcarea legii, intrucat instanta nu a verificat in baza unor probe concludente daca sunt intrunite conditiile actiunii pauliene, spre a se vedea daca prin instrainare debitoarea a devenit insolvabila, neavand relevanta caracterul aleatoriu al contractului.
Instanta avea indatorirea sa examineze daca sunt intrunite conditiile actiunii pauliene si sa nu respinga actiunea cu motivarea ca asemenea actiuni nu sunt admisibile cand se discuta un contract de intretinere.
Instanta a pronuntat o hotarare vadit netemeinica si cu incalcarea esentiala a legii, motiv pentru care se impune rejudecarea litigiului.
b) art.975 C.civ.
Actiunea pauliana deriva din dreptul de gaj general cu privire la patrimoniul debitorului, pus la dispozitie creditorului in vederea realizarii creantei sale pe calea executarii silite.
La acest fundament juridic al actiunii pauliene se adauga si responsabilitatea pentru delictul civil sub care se prezinta actele frauduloase ale debitorilor in contra creditorului sau, cu consecinta repararii urmarilor negative generate de un asemenea delict.
c) Conditiile promovarii actiunii pauliene sunt asadar: frauda debitorului, prejudicierea creditorului prin micsorarea gajului general astfel incat determina sau agraveaza starea de insolvabilitate, caracterul cert, lichid si exigibil al creantei si complicitatea tertului la frauda.
d) Tertul beneficiar poate fi tinut de responsabilitatea delictuala in caz de participare la frauda sau, in caz contrar, raspunde potrivit principiului imbogatirii fara just temei, masura in care a tras foloase necuvenite.
a) Solutia instantei de judecata prin care B a fost obligat la plata de daune pentru intarziere incepand cu data de 01.03.1995 este gresita.
Din disp. art. 1082 C.civ. rezulta doua din conditiile acordarii daunelor interese si anume : prejudiciul si vinovatia debitorului. Pentru a putea fi acordate daune interese trebuie indeplinita o a treia conditie si anume debitorul sa fie pus in intarziere cu privire la executarea obligatiei sale. Asadar, simpla expirare a termenului in care B. trebuia conform contractului de imprumut sa restituie suma imprumutata, nu l-a pus pe acesta in intarziere (dies non interpellat pro homine). Atata vreme cat A. nu a cerut constatarea intarzierii lui B., in conformitate cu disp.art. 1079 alin.1 C.civ., adica printr-o notificare (somatie) prin intermediul executorului judecatoresc, se presupune ca el nu a fost prejudiciat de aceasta intarziere.
O alta forma de punere in intarziere este cererea de chemare in judecata a debitorului, aceasta fiind folosita si in cazul de fata de catre creditorul nostru. Rezulta deci, ca instanta trebuia sa-l oblige pe B. la plata daunelor de intarziere incepand cu data introducerii de catre A. a actiunii in pretentii, iar nu incepand cu data de 01.03.1995, cand a expirat termenul contractual.
b) Conditiile exercitarii actiunii revocatorii sunt :
Actul atacat sa fi creat creditorului un prejudiciu;
Frauda debitorului;
Creanta creditorului sa fie lichida, certa, exigibila si anterioara actului atacat;
Cand actul atacat, pretins fraudulos este cu titlu oneros, trebuia sa existe si complicitatea la frauda a tertului cu care debitorul a incheiat actul.
c) Solutia de respingere a actiunii revocatorii este gresita.
Promovarea actiunii revocatorii (pauliene) nu este intotdeauna conditionata de existanta unui titlu executoriu, respectiv de o hotarare judecatoreasca definitiva, investita cu formula executorie, cu data anterioara instrainarii bunului, dat fiind ca o asemenea actiune nu constituie un act de executare. Exercitarea actiunii pauliene este posibila si in ipoteza in care creanta doar se prefigureaza , hotararea judecatoreasca neconstituindu-se intr-un izvor al creantei, ci intr-un mijloc judiciar de constatare a existentei sale. Titularul actiunii revocatorii are de dovedit anterioritatea creantei sale, iar nu anterioritatea unui titlu executoriu, ca o conditie fundamentala, in context cu celelalte conditii specifice acestei actiuni.
Or, in speta, tocmai aceasta imprejurare a fost ignorata de instanta de judecata, contractul de imprumut incheiat intre A. si B. fiind anterior instrainarii bunurilor.
In ceea ce priveste complicitatea lui C. la fraudarea intereselor lui A. pentru dovedirea acestuia este de ajuns ca C. sa fi cunoscut imprejurari de natura a pune in lumina ca instrainatorul B. datoreaza suma respectiva lui A. si ca nu se poate proceda la o instrainare de natura a lipsi pe cel in cauza de gajul general ce exista in vederea realizarii creantei. Cum in speta, C. asistase ca martor la imprumutul acordat de catre A. lui B., avand deci cunostinta despre creanta, reaua credinta a acestuia este vadita.
d) Efectul admiterii actiunii pauliene introduse de catre A., este inopozabilitatea fata de el a actului de vanzare-cumparare incheiat intre B. si C., el putand urmari bunurile instrainate ca si cum acestea nu ar fi iesit niciodata din patrimoniul lui B.
Cum actiunea revocatorie este proprie creditorului care o intenteaza, efectele sunt relative, in sensul ca urmare a admiterii, va fi reparat numai prejudiciul suferit de reclamantul A., chiar daca B. mai avea si alti creditori. Asadar, actul de vanzare-cumparare ramane valabil intre B. si C. si este opozabil tuturor celorlalte persoane in afara de A.
De asemenea, ca urmare a admiterii actiunii lui A., actul atacat va fi revocat numai in masura prejudiciului suferit de acesta, deci pana la concurenta sumei imprumutate si a daunelor de intarziere.
a) Scopul actiunii reclamantului, denumita "actiune pauliana", este de a face posibil creditorului sa-si incaseze creanta din bunurile debitorului sau, bunuri care drept consecinta a conventiei frauduloase au fost transmise unei terte persoane.
Art.975 C.civ prevede dreptul creditorilor, ca in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul dreptului lor.
b) Pentru a putea fi vorba de o conventie frauduloasa, reclamantul trebuie sa dovedeasca ca tertul achizitor a avut cunostinta despre existenta creantei sale si ca a achizitionat bunul respectiv tocmai pentru ca astfel, reclamantul sa nu poata incasa creanta de la debitorul sau.
In speta, reclamantul si-a dovedit creanta certa si exigibila, anterioara actului de instrainare a carui anulare o cere. A dovedit si ca in urma transmiterii bunului respectiv asupra paratilor, debitorul C.D. a devenit insolvabil. Ramane de vazut daca reclamantul a reusit sa dovedeasca ca paratii, prin achizitionarea imobilului in cauza, au intentionat prejudicierea reclamantului.
c) Concluzia instantei de apel este lipsita de temei, deoarece nici o proba din dosar nu dovedeste ca sotii A., atunci cand au cumparat imobilul au avut cunostinta si despre creanta reclamantului fata de C.D. Daca este asa, nu se poate vorbi de o conventie frauduloasa intre sotii A. si C.D. in scopul prejudicierii reclamantului, astfel ca actiunea pauliana trebuie respinsa.
In cazul vanzarii duble a unui imobil, actul de achizitie al cumparatorului al doilea este anulabil, numai daca acest cumparator a procedat prin conventie vicleana cu vanzatorul pentru a-l prejudicia pe primul cumparator, actul fiind sanctionat cu anularea.
Cand insa cumparatorului nu i se poate dovedi conventie vicleana cu vanzatorul pentru a-l prejudicia pe tert, nerespectarea regulilor de convietuire sociala nu este sanctionata de lege, nefiind intrunite conditiile cerute pentru anularea actului.
Conditiile actiunii pauliene nu sunt intrunite in speta, deoarece sotii A. nu aveau cunostinta despre existenta creantei reclamantului, si deci nu puteau sa intenteze prejudicierea acestuia.
Instanta de fond este cea care a procedat corect la solutionarea cauzei.
5.
a) Pentru exercitarea actiunii revocatorii (art.975 C.civ) nu este necesar ca creditorul sa aiba un titlu executoriu, respectiv o hotarare judecatoreasca definitiva investita cu formula executorie, prin care sa-i fie constatata creanta, deoarece actiunea pauliana nu este un act de executare, ci o revocare a unui act prin care se fraudeaza dreptul de gaj general al creditorilor chirografari. Este suficient ca reclamantul sa dovedeasca ca impotriva celui care a procedat la instrainarea bunului se prefigura o creanta.
b) Cand bunul a fost instrainat cu titlu gratuit, reclamantul este scutit de a face dovada conventiei frauduloase a dobanditorului bunului.
Dovada conventiei frauduloase a dobanditorului bunului se impune a se face in cazul in care instrainarea s-a facut cu titlu oneros.
c) Instantele au procedat gresit, pretinzand conditii pentru admiterea actiunii care nu se cer de lege.
|
