Evaluarea individuala a magistratilor

Evaluarea individuala a magistratilor

Evaluarea individuala a magistratilor a devenit deja o obisnuinta în România. Situatia paradoxala este aceea ca, desi majoritatea magistratilor au o activitatea excelenta, conform acestor evaluari, impresia publicului asupra întregului sistem judiciar nu corespunde cu rezultatele evaluarilor.

Pentru a evalua sistemul actual de evaluare individuala a magistratilor au fost realizate mai multe interviuri cu magistratii (evaluatori si evaluati) (a se vedea anexa 1). Sistemul de evaluare este menit sa îmbunatateasca performanta profesionala a magistratilor, sa creasca eficienta activitatii instantelor si parchetelor si sa sporeasca încrederea publicului în justitie. Pe baza interviurilor pe care le-am facut cu magistratii si al 14414y2416o 55;i oficiali nu sunt convins ca sistemul actual serveste vreunuia din aceste scopuri.

În primul rând, daca obiectivul este acela de a-i stimula pe magistrati sa se autoperfectioneze este nevoie de o mai intensa si mai buna comunicare între cel evaluat si evaluatori. Pâna în prezent, unii magistrati au primit rezultatele evaluarii fara nici o alta explicatie. O parte din ei au afirmat ca nu au fost informati deloc asupra rezultatelor evaluarii.

Nici faptul ca marea majoritate a magistratilor primesc cea mai mare nota si calificativul "foarte bine" nu îi stimuleaza sa se autoperfectioneze. În fapt, aceastî situatie semnaleaza un aspect, acela ca nu sunt create premisele pentru perfectionare.

Daca evaluarea va servi ca un bun feedback, care poate genera anumite schimbari si îmbunatatiri ale comportamentului, este necesar ca evaluatorii si cei evaluati sa discute amanuntit diferitele aspecte ale performantei, sa recunoasca faptul ca nu exista ceea ce s-a putea numi performanta perfecta si sa discute de asemenea despre ce trebuie facut pentru îmbunatatirea acesteia. Exista experiente pozitive legate de astfel de "dialoguri functionale" în alte tari.

Se poate ca România sa nu fie pregatita pentru pentru o întreaga abordare "delicata" a problemei evaluarii individuale a performantei magistratilor, precum este cea descrisa în acest raport (capitolul 4). Într-o perioada în care sistemul judiciar din România trebuie sa transmita lumii ca acorda o atentie deosebita performantei magistratilor, eliminarea sistemului specific de notare a performantei individuale a magistratilor ar putea fi un semnal transmis gresit.

Cu toate acestea, metodele existente de notare a magistratilor ar putea fi îmbunatatite. Astfel cum este situatia în prezent, se pare ca evaluatorii nu au imagine foarte clara a actiunilor pe care trebuie sa le întreprinda pentru a obtine informatii folositoare atunci când evalueaza magistratii pe anumite criterii. Mai mult, abordarile par a fi, într-o oarecare masura diferite de la o instanta la alta. În consecinta, multi dintre magistratii evaluati considera ca evaluarea este mai degraba arbitrara sau influentata în mare masura de ideile si înclinatiile personale ale evaluatorului. În al doilea rând, unii evaluatori admit ca se rezuma la a da fiecaruia cea mai mare nota posibila (zece) pentru fiecare criteriu pentru a evita tensiuni sau conflicte.

Pentru a îmbunatati procesul de evaluare în legatura cu aceste aspecte, recomand elaborarea unor repere specifice pentru evaluare. Aceste repere ar trebui sa mentioneze foarte detaliat ce trebuie sa faca evaluatorul pentru a evalua fiecare aspect (criteriu) al performantei fiecarui magistrat evaluat, dar si sa orienteze procesul de comunicare dintre evaluatori si cei evaluati.

Rezumatul recomandarilor privind evaluarile individuale

Ca masura suplimentara, recomand stabilirea unei echipe restrânse de "experti" evaluatori. Acesti experti vor oferi asistenta si îi vor învata pe evaluatori cum sa evalueze. Mai mult, ei ar trebui sa monitorizeze evaluarile participând la întâlnirile comisiei de evaluare, pentru a se asigura ca evaluatorii aplica metode similare si ca exista o aplicare unitara a criteriilor pentru determinarea calificativelor.

Pentru a-i constrânge pe evaluatori sa distinga mai mult atunci când dau calificative, este recomandabil sa se stabileasca o noua baza de notare, având în vedere ca notarea cu 8 sau 9 pe vechea scala este asociata cu esecul/nereusita.

Criteriile specifice de evaluare (respectiv competentele si caracteristicile de performanta pe baza carora este evaluat un magistrat) aplicate în prezent în România nu sunt foarte diferite fata de criterii similare aplicate în alte tari europene. Pentru a evita transmiterea unor semnale diferite este important ca aceste criterii sa reflecte recent adoptatul profil al magistratului, care tinde sa stabileasca o descriere valida a cunostintelor, capacitatilor, calitatilor personale si conduitei necesare pentru exercitarea în conditii optime a functiei de magistrat.

În cele din urma, recomand ca orice aspect al evaluarii despre care se poate presupune ca încalca independenta justitiei sa fie înlaturat. Mai întâi, aceasta presupune ca evaluarile performantei sa nu reprezinte sub nici o forma cai de destituire a judecatorului. Este important sa se sublinieze ca evaluarile performantei si procedurile disciplinare sunt doua procese diferite.

Mai mult, aceasta presupune ca folosirea unui indicator de performanta pentru numarul de casari nu este adecvata la nivel individual. Un important principiu orientativ pentru evaluarea judiciara a magistratilor în multe tari din Europa statueaza ca evaluarea individuala a judecatorilor nu ar trebui sa priveasca niciodata continutul unei hotarâri. Riscul de a face acest lucru bazându-ne pe un astfel de indicator este evident.