Exercitarea drepturilor partii vatamate pe parcursul judecarii cauzelor penale in prima instanta

Exercitarea drepturilor partii vatamate pe parcursul judecarii cauzelor penale in prima instanta

In cadrul acestei faze a procesului penal, partea vatamata, ca subiect activ al exercitiului actiunii penale, contribuie, alaturi de Ministerul Public, respectiv procuror, la dovedirea invinuirii in cadrul administrarii probelor, si cere prin concluziile orale pe care le formuleaza, atat in cursul urmaririi penale cat si al judecatii, condamnarea penala a inculpatului; in cauzele in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, partea vatamata are dreptul sa exercite caile de atac ca act de exercitare a actiunii penale.

Judecata este asigurata in conditiile „egalitatii armelor', ceea ce inseamna că 959j99j ; partea vatamata si celelalte parti sunt egale intre ele si cu procurorul, sub aspectul mijloacelor procesuale pe care le pot folosi pentru a-si sustine interesul.

Astfel, partea vatamata, ca si celelalte parti, are dreptul sa participe la judecata, instanta avand obligatia de a le cita, in vederea realizarii drepturilor lor procesuale (art. 291 alin.1 C.pr,pen.). Participarea lor este totusi facultativa daca au fost legal citate, deoarece neprezentarea dupa ce au fost legal citata nu impiedica judecarea cauzei. Doar atunci cand instanta considera ca este necesara prezenta partii vatamate sau a oricareia dintre partile lipsa, poate lua masuri pentru prezentarea acesteia, amanand in acest scop judecata (art. 291 alin. 2 C.pr.pen.).

Cand partea vatamata a fost prezenta la un termen numai exista obligativitatea citarii pentru termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste termene (art. 291 alin. (3) C. pr. pen).

Trebuie, insa, subliniat faptul ca initierea participarii in proces a partii vatamate si a partii civile se poate face in aceasta faza numai daca s-au constituit in cursul urmaririi penale, si doar pana la citirea actului de sesizare [art. 15 alin. (2) C. pr. pen.]. Potrivit art. 15 alin. 3 C. pr. pen., calitatea de parte civila a persoanei care a suferit o vatamare prin infractiune nu inlatura dreptul acestei persoane de a participa in calitate de parte vatamata in aceeasi cauza. Prin aceasta dispozitie se consacra o exceptie de la regula potrivit careia o persoana nu poate intruni mai multe calitati in procesul penal . Aceasta deoarece, potrivit art. 76 C. pr. pen., organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme, spre a fi ascultata, persoana care a suferit o vatamare prin infractiune, inainte de ascultare, persoanei vatamate i se pune in vedere ca poate participa in proces ca parte vatamata si i se atrage atentia ca declaratia de participare in proces ca parte vatamata se poate face in tot cursul urmaririi penale, iar in fata primei instante de judecata pana la citirea actului de sesizare. Incalcarea acestei indatoriri de catre organul judiciar echivaleaza cu lipsa de rol activ si poate conduce la casarea hotararii judecatoresti pronuntate in asemenea conditii.

Atunci cand partea vatamata alege sa exercite actiunea civila in procesul penal, ea cumuleaza si calitatea de parte civila (art. 24 alin. 2 C.pr.pen.). Constituirea de parte civila este posibila in tot cursul urmaririi penale, iar in timpul judecatii doar la prima instanta si numai pana la citirea actului de sesizare (art. 15 alin. 2 C.pr. pen.). Modificarea pretentiilor solicitate de partea civila, se poate face tot pana in acest moment[2]. In anumite cazuri constituirea de parte civila nu mai este posibila, chiar daca nu s-a depasit momentul indicat de art. 15 alin. 2 C.pr.pen.

Egalitatea de mijloace procesuale in faza judecatii se manifesta prin faptul ca partea vatamata, ca si celelalte parti pot formula cereri, ridica exceptii si pot pune concluzii. Ea poate, de asemenea, sa-si angajeze aparator care sa echilibreze lupta judiciara, poate sa-si formuleze singura apararile avand dreptul la concluzii asupra problemelor ridicate si drept la replica . Ca o recunoastere a importantei rolului pe care il ocupa in acest stadiu al judecatii in prima instanta, partii vatamate i se da cuvantul imediat dupa procuror, fiind urmata de partea civila, partea responsabila civilmente si in cele din urma de inculpat (art. 340 al. 1 C. pr. pen.). Cand procedura de ascultare a inculpatului sau inculpatilor a luat sfarsit sau cand nu este prezent niciun inculpat, instanta procedeaza la ascultarea partii vatamate, potrivit acelorasi dispozitii (art. 322 – 324 si art. 325 alin. 1 C. pr. pen.,) ca si in cazul inculpatului, dispozitii care se aplica in mod corespunzator (art. 326 C. pr.pen.,).

Astfel, inainte de a trece la ascultarea partii vatamate, presedintele completului de judecata trebuie sa o lamureasca cu privire la drepturile sale procesuale de a pune intrebari inculpatului si celorlalte parti, martorilor si expertilor si de a da explicatii in tot cursul cercetarii judecatoresti.

Cand sunt mai multe parti vatamate, acestea pot fi ascultate separat, daca interesul aflarii adevarului o cere, intocmai ca in cazul coinculpatilor. Partea vatamata poate fi ascultata ori de cate ori este necesar. Singura deosebire fata de procedura de ascultare a inculpatului consta in aceea ca, in caz de refuz al partii vatamate de a face declaratii in fata instantei, acesta nu dispune citirea declaratiilor date in cursul urmaririi penale. Legea a avut in vedere faptul ca, de regula, partea vatamata si celelalte parti au interes sa se foloseasca de posibilitatea de a contribui la aflarea adevarului, asa incat, atunci cand o parte nu vrea sa faca declaratii in fata instantei, aceasta comportare este considerata ca o simpla desistare de la o facultate procesuala.

Dispozitiile legale privitoare la ascultarea partii vatamate nu sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii exprese, dar nerespectarea unora dintre ele, fie ca se refera la actul procesual in sine, fie la modul de efectuare a acestuia, poate atrage nulitatea actului astfel efectuat, in masura in care implica o vatamare ce nu poate fi inlaturata astfel, iar incalcarea dispozitiei legale a fost la timp invocata (art. 197 alin. 4 C.pr.pen.).

Aceasta sanctiune decurge din importanta pe care o reprezinta actul procesual al ascultarii partii vatamate pentru realizarea drepturilor sale si pentru realizarea functiei si finalitatii cercetarii judecatoresti.

Pentru a putea stabili daca neregularitatea atrage sau nu nulitatea actului, este necesar sa se verifice, in fiecare caz in parte, daca nerespectarea dispozitiilor legale a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata altfel decat prin anularea actului.

In general, constituie o astfel de vatamare faptul ca partea vatamata nu a fost ascultata in sedinta de judecata sau ca a fost ascultata fara sa i se explice drepturile sale procesuale de a pune intrebari si de a da explicatii, daca din aceasta cauza nu a putut aduce la cunostinta instantei date importante in exercitarea drepturilor sale, ori ca nu a fost reascultata desi probele administrate impuneau acest lucru.

Fiind direct interesata, alaturi de procuror, in aducerea conflictului de drept penal in fata instantei, partea vatamata sustine de regula invinuirea, insa pot exista situatii cand aceasta isi retrage plangerea, conform art. 10 lit.”h” C. pr. pen.

In afara de expunerea concluziilor, partea vatamata poate lua cuvantul si in replica, adica pentru a raspunde la afirmatiile sau argumentele partii adverse.

Partea vatamata, ca de altfel si celelalte parti, primind incuviintarea presedintelui de a lua cuvantul, are obligatia de a se referi exclusiv la fondul cauzei, la conflictul de drept penal si la persoanele implicate in acest conflict.

Dupa incheierea dezbaterilor, la cererea instantei sau din proprie initiativa, partea vatamata poate depune concluzii scrise care cuprind in esenta sustinerile si argumentele formulate oral in stadiul dezbaterilor.

In mod special, cu privire la partea vatamata, art. 301alin. 2 Cpr.pen. prevede ca aceasta poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii cu privire la latura penala a cauzei, deci nu si asupra celei civile; in caz de concurs de infractiuni sau de infractiuni conexe, partea vatamata isi exercita dreptul numai cu privire la fapta sau faptele care i-au cauzat vatamarea. Aceasta limitare privind concursul de infractiuni si infractiunile conexe se aplica tuturor partilor, acestea neputandu-si exercita dreptul lor decat cu privire la fapta ai carei subiecti activi sau pasivi sunt.

De asemenea, art. 301 alin. 3 C. pr. pen. prevede ca partea civila poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii, in masura in care acestea au legatura cu pretentiile sale civile; deci, nu numai asupra laturii civile, ci si asupra celei penale cand aspecte ale acestei laturi se infrang asupra celei civile (ex.: cereri privind probe in dovedirea pretentiilor sale, care implicit ar duce la dovedirea existentei infractiunii; sau concluzii asupra participatiei la savarsirea infractiunii si deci a raspunderii civile solidare).

Prin efectul contradictorialitatii, partea vatamata si celelalte parti pot pune intrebari oricarui martor, nu numai celor propusi de catre ea; probele invocate in acuzare pot fi contrazise prin probele administrate in aparare; cererile si exceptiile ridicate de oricare parte se pot combate de celelalte; punctele de vedere ale partilor trebuie cunoscute de toti participantii pentru exprimarea pozitiei proprii in legatura cu chestiunea respectiva. Numai acele elemente, probe sau materiale din proces pot fi luate in considerare la darea hotararii, care au fost invocate, ridicate si puse in discutie contradictorie in sedinta[4].

Drepturile acordate partii vatamate pot fi exercitate in acelasi timp si de aparatorul acesteia.

In virtutea rolului activ, instanta de judecata poate atrage atentia partii vatamate asupra dreptului de a formula anumite cereri sau de a ridica anumite exceptii, atunci cand considera ca atitudinea sa pasiva este gresita.

Dreptul partii vatamate de a exercita aceste atribute procesuale ii corespunde dreptul, dupa caz, al procurorului sau al oricareia dintre parti de a lua cuvantul pentru a se opune la admiterea cererii sau exceptiei formulate de alte parti si de a replica la concluziile puse de acestea.

Din perspectiva partii vatamate, prezinta relevanta hotararea instantei de fond prin care aceasta rezolva latura penala a cauzei. Daca partea vatamata a lipsit atat la judecata cat si la pronuntare, art. 360 alin. 1 C. pr. pen. instituie obligatia instantei de a trimite copii de pe dispozitivul hotararii, pentru a nu fi privata de posibilitatea cunoasterii la timp a hotararii si deci de posibilitatea folosirii cailor de atac.

Aceasta obligatie nu mai subzista in cazul in care partea vatamata a fost prezenta la judecata si a luat cunostinta de ziua in care avea sa se pronunte hotararea sau cand, desi a lipsit de la judecata, a fost totusi prezenta in ziua pronuntarii hotararii si a luat direct cunostinta de solutia data cauzei.

Daca partea vatamata sau oricare dintre parti sunt nemultumite de hotararile date pot exercita, in conditiile legii, caile de atac. In urma exercitarii cailor de atac partile devin, dupa caz, apelant, recurent, revizuient in cazul in care calea de atac a fost exercitata de o parte cu interese contrare sau de procuror, partile vor deveni intimati.