Exercitarea drepturilor partii vatamate pe parcursul judecarii cauzelor penale in caile extraordinare de atac

Exercitarea drepturilor partii vatamate pe parcursul judecarii cauzelor penale in caile extraordinare de atac

Partea vatamata si partea civila pot introduce contestatie in anulare in toate cazurile enumerate de art. 386 C. pr. pen. in masura in care aceste aspecte le influenteaza situatia in procesul penal. In cazul prevazut de art. 386 lit. a C. pr. pen., partea vatamata sau, dupa caz, partea civila pot face contestatie in anulare daca procedura de citare in ce le priveste nu s-a facut in condi& 828h74i #355;iile impuse de lege pentru aceasta.

Este de precizat ca intotdeauna trebuie sa fie vorba despre procedura de citare a partii care face contestatia in anulare si nu a unei alte parti din proces[1]. Astfel, contestatia in anulare depusa de condamnat nu poate viza un viciu de citare a partii vatamate sau a partii civile la termenul cand s-a judecat cauza de catre instanta de recurs. Partea vatamata este indreptatita sa exercite contestatia in anulare si in cazul in care citarea a lipsit cu desavarsire, dar si atunci cand, desi a fost facuta, nu a respectat vreuna dintre conditiile de forma si de fond impuse a fi respectate in astfel de situatii. Cand insa, partea vatamata, desi nu a fost legal citata a fost prezenta la termenul cand s-a judecat cauza de catre instanta de recurs, aceasta nu mai poate exercita contestatia in anulare . De asemenea, calea extraordinara nu poate fi exercitata de catre partea vatamata sau de catre orice alta parte daca a fost legal citata la prima sedinta de judecata si a fost prezenta la aceasta, deoarece obligatia de citare nu exista decat la primul termen, chiar daca la cele ulterioare a lipsit. Posibilitatea exercitarii ramane deschisa daca partea vatamata este militar sau detinut deoarece aceste categorii trebuie citate la orice termen, dar si in cazul in care unele termene de judecata se desfasoara in alte locuri decat sediul instantei.

Al doilea caz de contestatie in anulare poate fi invocat de catre persoana vatamata atunci cand, potrivit, art. 386 lit. b C. pr. pen., dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta imprejurare, cele doua conditii fiind cumulative[5]. Indeplinirea acestor conditii este verificata de catre instanta tinand cont de toate imprejurarile concrete ale fiecarui caz in parte. S-a apreciat in doctrina ca exista o astfel de imprejurare in cazul in care intervine inzapezirea, inundatia sau intreruperea cailor de comunicatie , iar in jurisprudenta s-a constatat ca aceasta cerinta este indeplinita cand partea se era arestata in strainatate nu este indeplinita cerinta atunci cand neprezentarea la judecata s-a datorat lipsei de comoditate in deplasare .

In ceea ce priveste al treilea caz de contestatie in anulare prevazut de art. 386 lit. c C. pr. pen., partea vatamata si celelalte parti, poate exercita calea extraordinara de atac cand instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevazute de art. 10 alin. 1 lit. f-i¹ C. pr. pen.: f) lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale; g) a intervenit amnistia, prescriptia ori decesul faptuitorului sau, dupa caz, radierea persoanei juridice atunci cand are calitatea de faptuitor; h) a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat, in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii sau impacare partilor inlatura raspunderea penala; i) s-a dispus inlocuirea raspunderii penale; i¹) exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege.

Termenul de introducere a contestatiei in anulare de catre partea vatamata cu privire la cazurile prevazute de art. 386 lit. a –c C. pr. pen. este de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere[9]. Daca partea vatamata doreste sa introduca o contestatie in anulare pentru motivele prevazute la art. 386 lit. a-c C. pr. pen. impotriva deciziei pronuntate de instanta de recurs cu privire la solutiile procurorului de netrimitere in judecata, termenul este, de asemenea, de 30 de zile de la data pronuntarii deoarece o astfel de decizie nu contine decizii care sa fie puse in aplicare .

Contestatia pentru cazul prevazut in art. 386 lit. d) C. pr. pen., cu privire la principiul non bis in idem poate fi introdusa oricand.

Partea vatamata poate exercita calea revizuirii si in ceea ce priveste hotararile definitive pronuntate in cauzele in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, cand consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate

Daca persoana vatamata constituita parte civila in procesul penal a cerut revizuirea sub ambele aspecte ale cauzei - penal si civil - chiar daca procurorul, inaintand cererea instantei, a apreciat ca revizuirea este necesara numai sub aspect civil, instanta trebuie sa solutioneze cererea de revizuire cu privire la ambele laturi ale procesului.

In ceea ce priveste recursul in interesul legii, drepturile partii vatamate si ale celorlalte parti in procesul penal nu vor fi afectate in nici un fel, deoarece solutiile pronuntate sunt numai in interesul legii si nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese[11]. Din acest motiv, partea vatamata nu poate utiliza calea de atac. Singurul titular al recursului in interesul legii este procurorul general.