Exista o ierarhie a normelor dreptului international īn fruntea careia asezam tratatul international?
O determinare similara celei din dreptul intern a izvoarelor normelor si a pozitiei acestora in sistemul juridic nu este posibila cand vorbim de dreptul international, in lipsa unor structuri si acte de origine constitutionala care sa permita stabilirea acestora.Ceea ce nu exclude posibilitatea identificarii unei « liste « ierarhice a surselor dreptului international, pe ba 14114d312o za practicii indelungate si a interpretarilor ei doctrinare .In acest sens este des invocata enumerarea izvoarelor din articolul 38 din Statutul Curtii Internationale de Justitie , statut ce se constituie in anexa la Carta ONU .
Fara pretentia de a epuiza o lista exhaustiva, avandu-se in vedere dinamica inregistrata de dreptul international, articolul 38 este un text la care se fac dese trimiteri ca urmare a universalitatii ONU si a autoritatii de care se bucura Carta ONU si Statutul Curtii Internationale de Justitie. Iar plasarea tratatului in fruntea izvoarelor de drept, prin prisma procesului sau de formare si a frecventei cu care intervin in relatiile internationale, este puternic justificata.
Tratatul a devenit, in special dupa prima jumatate a secolului al XIX - lea cea mai frecventa modalitate de formare a unor norme de drept international , ca urmare a cresterii numarului statelor, a sporirii actelor constitutive si a celorlalte acorduri incheiate de numeroasele organizatii internationale aparute .
Tratatul raspunde,de asemenea, cel mai eficace necesitatii stabilirii cat mai exacte a drepturilor si obligatiilor statelor, avandu-se in vedere diversificarea domeniilor cooperarii internationale si complexitatea problemelor ridicate de aceasta.
Faptul ca multe dintre tratatele internationale au caractr multilateral sau chiar universal si urmaresc reglementarea raporturilor dintre state in domenii de mare importanta ca : pacea si securitatea internationala (Carta ONU), drepturile omului (Conventia pentru prevenirea si reprimarea crimei de genocid, Pactele drepturilor omului), dezvoltarea economica si comertul Statutele FMI si BIRD, acordurile incheiate in cadrul OMC), conventii ce au ca obiect regimuri internationale pentru spatii geografice intinse, de intres pentru intreaga comunitate internationala este un alt argument in favoarea pozitiei acestora in varful ierarhiei izvoarelor de drept international.
Forma scrisa a tratatelor permite exprimarea clara a continutului lor, iar luandu-se in considerare regulile dreptului tratatelor, stabilirea opozabilitatii acestora nu ridica probleme.
Pe de alta parte s-a argumentat ca nu toate statele sunt parti la aceleasi tratate, iar acest aspect ar constitui dificultati in determinarea opozabilitatii acestora. Pe langa faptul ca exista posibilitatea ca statelor care nu sunt parti la anumite tratate, sa le revina, totusi, obligatii din dispozitiile respectivelor tratate, este de asemenea posibil ca norme continute in tratate sa fie acceptate,pe langa statele parti, si de alti membrii ai comunitatii internationale, devenind pentru acestea din urma norme cutumiare.
De asemenea, s-a obiectat ca tratatele sunt, in multe cazuri, contrazise de reguli mai puternice, precum normele de jus cogens, care nu au, de multe ori, o forma conventionala, obiectie ce reprezinta in fond o falsa problema, avand in vedere ca vizeaza tratele ilicite, care nu sunt izvoare ale dreptului international tocmai pentru ca acestea contravin normelor imperative ale dreptului international (alaturi, bineinteles, si de cele lovite de nulitate ca urmare a unor vicii de consimtamant). Or, in analiza pozitiei tratatelor in ierarhia surselor de drept international, nu pot fi luate in considerare ,evident, decat cele licite.
Astfel, pentru motivele expuse anterior, este usor de inteles de ce, in conditiile evolutiei pronuntate a sistemului normativ international, tratatul reprezinta prima optiune de reglementare a raporturilor ce se stabilesc in cadrul societatii internationale.
ENE ALINA - NORA
GR.207
|
