1. FAPTUL JURIDIC LICIT
La data de 1 oct. 1994, Trustul Antrepriza Generala de Constructii Hidroenergetice Bucuresti a chemat in judecata pe C.G., solicitand obligarea acestuia la plata sumei de 6.370.000 lei diferenta valorica pentru executarea unor lucrari la apartamentul acestuia, plus dobanda legala.
In cuprinsul actiunii reclamantul a aratat ca, pe baza contractului de antrepriza nr. 509/1992, incheiat cu S.C. "CONSTRUCT" S.R.L. Bucuresti, a construit un ansamblu de locuinte, dar la verificarea efectuata de organele sale, s-a constatat ca s-au executat unele lucrari suplimentare fata de prevederile din deviz.
In conditiile aratate, se sustine prin actiune, la apartamentul paratului s-au executat lucrari suplimentare in valoare de 8.770.000 lei, din care acesta a achitat numai 2.400.000 lei, refuzand plata diferentei.
Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a admis actiunea si a obligat pe parat sa plateasca reclamantului suma de 6.370.000 lei reprezentand restul neachitat din valoarea lucrarilor suplimentare executate la apartamentul proprietatea lui si dobanda pana la data introducerii actiunii.
Sentinta a fost mentinuta de Tribunalul Municipiului Bucuresti, care a respins apelul declarat de parat.
Prin recursul declarat in cauza se cere modificarea hotararilor, in sensul respingerii cererii reclamantului, motivand ca diferenta valorica intre lucrarile de deviz si cele efectiv executate poate fi pretinsa de reclamant numai de la S.C. "CONSTRUCT" S.R.L., iar aceasta la randu-i, sa recupereze de la proprietarul apartamentului.
a) Sunt legale cele doua solutii ale instantelor ?
b) Exista raspundere contractuala intre cele doua unitati contractante ?
c) Recursul este intemeiat ?
d) Ce raport juridic exista in speta ? Care sunt efectele acestui raport juridic ?
e) Care este temeiul actiunii reclamantului ? Sunt indeplinite conditiile de valabilitate ale unei asemenea actiuni ?
2.
S.C "X" a introdus actiune impotriva lui S.L., angajat al unei societati de transport, prin intermediul caruia s-au efectuat transporturile in beneficiul reclamantei pentru a fi obligat la restituirea sumei de 3.000.000 lei, incasata in plus fata de tarifele normale de transport.
Actiunea a fost respinsa, cu motivarea ca paratul nu a avut nici un raport juridic direct cu reclamantul.
Impotriva acestei hotarari s-a declarat apel.
a) Clasificati contractul de transport intervenit in speta.
b) Este corecta hotararea instantei ? Argumentati.
B.C. si D.E. au cumparat impreuna un imobil situat in Bucuresti.
Datorita vechimii cladirii, B.C., fara o insarcinare a coproprietarului D.E., a inceput lucrarile de consolidare a imobilului, in special a acoperisului, care se afla intr-o stare avansata de degradare.
Pentru a-si recupera banii investiti in cladire, B.C. i-a solicitat lui D.E. sa-i restituie cota parte ce-i revenea si lui la cheltuielile facute cu renovarea imobilului.
D.E. s-a opus, aratand ca aceste cheltuieli au fost facute de B.C., fara ca acesta sa primeasca o insarcinare din partea lui, si mai mult, lucrarile de consolidare au fost facute in interesul propriu al lui B.C., care locuieste singur in acea cladire.
In aceste conditii, B.C l-a chemat pe D.E., solicitand instantei obligarea paratului catre reclamant la plata cheltuielilor facute cu consolidarea imobilului.
a) Care sunt conditiile pentru a putea opera efectele gestiunii intereselor altuia ?
b) Ce deosebire exista intre gestiunea intereselor altei persoane si imbogatirea fara just temei ?
a) Ce va hotari instanta ?
La data de 11.03.1994, prin procura generala de administrare, M.A. l-a imputernicit pe RB. sa se ocupe de afacerile sale pe toata durata cat lipseste din tara.
M.A avea de primit de la V.M. suma de 5.000 USD, care-i fusese imprumutata la data de 5.12.1993, urmand a-i fi restituita un an mai tarziu.
Venind pentru cateva zile in tara, si constatand ca R.B. a abuzat de drepturile ce-i fusesera conferite, M.A. a revocat imputernicirea data acestuia, numind un alt procurator care sa-i reprezinte interesele, fara a-l incunostiinta pe V.M. de schimbarea efectuata.
La termenul de scadenta al imprumutului, R.B. s-a prezentat la V.M. pentru a-i solicita restituirea imprumutului catre M.A. Necunoscand schimbarile efectuate de M.A., V.M. i-a restituit lui R.B. suma imprumutata.
Cerandu-i-se imprumutul de noul procurator, V.M. l-a chemat in judecata pe R.B. solicitand restituirea sumei de 5.000 USD.
a) Care este temeiul actiunii introduse de V.M. ?
b) Sunt indeplinite, in speta, conditiile cu privire la temeiul actiunii introduse de V.M. ?
c) Ce raport juridic exista intre V.M. si R.B. ?
d) Are posibilitatea M.A. sa introduca o asemenea actiune ?
2. FAPTUL JURIDIC ILICIT.
RASPUNDEREA CIVILA DELICTUALA.
RASPUNDEREA PENTRU FAPTA PROPRIE.
M.D, in timp ce conducea sub influenta bauturilor alcoolice, a provocat un grav accident de circulatie, avariind doua autoturisme care erau parcate regulamentar.
In cursul urmaririi penale, soferii celor doua autoturisme avariate s-au constituit parti civile, solicitand despagubiri pentru paguba ce au suferit-o.
Datorita faptului ca urmarirea penala se desfasura greoi, cele doua parti civile s-au adresat instantei civile, formuland actiune in pretentii.
a) Va admite instanta civila cererea reclamantilor ?
b) Raspunderea penala inlatura raspunderea civila ? Motivati.
c) Ce probleme se ridica in cazul in care actiunea civila se judeca separat de actiunea penala ?
2.
A. a chemat in judecata pe B. pentru ca prin hotarare judecatoreasca sa fie obligat sa-l despagubeasca pentru prejudiciul pe care l-a suferit ca u 757d31h rmare a accidentarii sale de catre B. care anterior fusese condamnat de catre instanta penala pentru o infractiune la regimul circulatiei constand in aceea ca a efectuat o depasire contrara regulilor de circulatie a autovehiculului pe drumurile publice.
Prin hotararea sa, instanta penala a retinut ca in producerea accidentului A. si B. au avut culpe concurente, insa A. nu a fost condamnat intrucat fapta sa ilicita consta intr-o contraventie.
a) Aratati ce urma sa hotarasca instanta civila tinand cont de prevederile art. 22 C.pr.pen. Motivati.
(art. 22 C.pr.pen. : hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia).
X vinde lui Y un apartament prin act autentic in data de 21.03.1992 rezervandu-si un drept de abitatie pana la data de 15.06.1992. La data respectiva X refuza sa predea apartamentul, iar Y promoveaza actiune in evacuare pentru lipsa de titlu. Actiunea sa a fost admisa, apelul declarat de catre X impotriva hotararii de evacuare fiind respins. X a declarat recurs impotriva ambelor hotarari, criticandu-le pentru nelegalitate si netemeinicie. Judecarea recursului a fost suspendata intrucat pe rolul primei instante se afla o actiune in anularea contractului de vanzare-cumparare avand ca obiect apartamentul de mai sus, promovata de X pe motiv ca a fost in eroare la momentul incheierii contractului, adica nu a voit incheierea unui asemenea contract ci a unuia de imprumut. Actiunea in anulare introdusa de X a fost respinsa, la fel apelul si recursul declarate impotriva acestei hotarari.
Dupa disparitia cauzei de suspendare s-a trecut la judecarea recursului declarat impotriva hotararilor prin care fusese admisa actiunea in evacuare promovata de Y, solutia fiind de respingere, si prin urmare hotararea judecatoriei ramanand irevocabila.
X a predat cheile apartamentului catre Y la data de 15.01.1997.
Dupa aceasta data, Y promoveaza actiune civila intemeiata pe raspunderea civila delictuala pentru ca X sa-i plateasca contravaloarea lipsei de folosinta a apartamentului pe perioada 15.06.1992-15.01.1997.
Instanta de fond a admis cererea lui Y obligand pe X la plata sumei de 10.000.000, avand in vedere chiria practicata pe piata pentru apartamente similare.
X a declarat apel, criticand hotararea primei instante pe motiv ca, pe de o parte nu datoreaza aceste sume de bani intrucat nu e vina sa ca a durat atata vreme judecata si, pe de alta parte ca daca totusi a fost obligat la contravaloarea chiriei aceasta trebuia stabilita conform Legii nr. 5/1973 privitoare la inchirierea fondului locativ de stat.
a) Datoreaza X contravaloarea lipsei de folosinta a apartamentului ? Motivati.
b) Este corecta sustinerea lui X cu privire la modul de calcul al chiriei?
4.
Prin cererea adresata instantei de judecata, la data de 18.12.1998, reclamanta T.R. a solicitat obligarea paratului S.N. la plata unei sume de bani egala cu diferenta dintre retributia avuta anterior faptei ilicite a acestuia si pensia stabilita reclamantei, ca urmare a pensionarii sale pe caz de boala, incepand cu data de 25.06.1996.
In urma administrarii probelor in cauza, s-a retinut ca, urmare a accidentului din data de 15.10.1994 provocat din vina paratului, tatal reclamantei a decedat iar socul produs de acest eveniment a agravat boala de cord congenitala a acesteia, determinand pensionarea prematura a sa. Intrucat pensia stabilita este inferioara venitului lunar pe care reclamanta il avea anterior pensionarii, aceasta a introdus prezenta actiune civila in raspundere delictuala, al carei obiect il constituie numai diferenta de prejudiciu.
Atat prin intampinarea formulata cat si prin concluziile pe fond, paratul a solicitat respingerea actiunii, invocand urmatoarele argumente:
- Dreptul la actiune al reclamantei este prescris. In acest sens, a se vedea disp. art.1 din Decretul nr. 167/1958, privitor la prescriptia extinctiva, potrivit caruia "dreptul la actiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege", iar potrivit art. 3 din acelasi act normativ "termenul prescriptiei (pentru un drept de creanta) este de trei ani". In speta, de la data savarsirii faptei ilicite si pana la data introducerii actiunii, s-au scurs ma mult de trei ani.
- Intre fapta ilicita si prejudiciul a carui acoperire o solicita reclamanta, nu exista un raport direct de cauzalitate, asa cum se cere, pentru a putea fi angajata raspunderea civila delictuala (art. 998-999 C.civ.).
a) Ce va hotari instanta de judecata ?
b) Motivati solutia pe care o veti da, referindu-va in acelasi timp la apararile paratului, pe care dupa caz, le veti combate sau le veti completa.
In seara zilei de 19.04.1992 D.V. a lovit cu cutitul pe B.I., provocandu-i o plaga profunda in coapsa dreapta, fapt ce a condus la incetarea din viata a acestuia.
Prin sentinta tribunalului, D.V. a fost condamnat la o pedeapsa privativa de libertate si a fost obligat sa plateasca partii civile B.A., despagubiri reprezentand cheltuieli de inmormantare la care se adauga si o prestatie lunara pentru intretinerea copilului minor al victimei pana la varsta majoratului. La stabilirea acestei intretineri, instanta a tinut seama ca minorul beneficiaza de o pensie de urmas acordata in cadrul asigurarilor sociale.
Partea civila a declarat apel, sustinand ca pensia de urmas ce i se acorda minorului pe calea asigurarilor sociale nu trebuie sa fie scazuta din suma ce reprezinta dauna materiala suferita.
a) In situatia in care partea vatamata beneficiaza de o pensie de urmasi care acopera partial prejudiciul suferit, care va fi situatia despagubirilor civile ?
b) Ce va decide instanta ?
Instanta a retinut ca, dupa ce partea vatamata a fost lovita de cei doi inculpati majori, faptuitorul minor a incercat sa o ucida lovind-o in cap cu o teava.
Solutionand cauza, instanta a dispus condamnarea faptuitorului minor pentru savarsirea infractiunii de tentativa de omor, iar pe cei doi inculpati majori i-a condamnat pentru savarsirea infractiunii de lovire, cu privire la acestia din urma neexistand probe din care sa rezulte ca, prin loviturile de pumni, au cauzat victimei vreo paguba materiala.
Cu privire la solutionarea laturii civile a cauzei, instanta a dispus obligarea inculpatilor majori si a faptuitorului minor la plata despagubirilor civile.
a) Este legala solutia instantei cu privire la latura civila ? Motivati.
La 15.06.1995, Y. minor de 13 ani si 8 luni impreuna cu X. si doi majori s-a deplasat in apropierea localitatii A. pentru a efectua lucrari agricole. In timp ce majorii coseau, minorul jucandu-se cu chibriturile a dat foc culturii de grau proprietatea lui M. Sosita la fata locului victima a cerut explicatii, moment in care X. si cei doi majori au impins-o si au lovit-o cu palmele cerandu-i sa paraseasca locul respectiv. In aceste imprejurari, minorul a incercat sa ucida victima lovind-o cu un topor in cap.
Judecand cauza, instanta a condamnat pe major pentru infractiunea de lovire, iar pe minor pentru tentativa de omor. Pentru infractiunea de distrugere minorul a fost achitat pentru ca nu avea varsta de a raspunde penal.
Din administrarea probelor in solutionarea laturii civile a cauzei instanta a retinut ca victima avea o familie numeroasa si o stare materiala precara, pamantul fiind singura sa sursa de venituri iar inculpatul minor care nu avea la acea data un reprezentant legal (ambii sai parinti fiind decedati) detinea un patrimoniu solid.
Instanta a respins actiunea in ceea ce priveste contravaloarea culturii de grau cu motivarea ca neputand sa-si dea seama de fapta comisa si de urmarile ei, inculpatului minor nu i se poate imputa vreo culpa, iar cum fara vinovatie nu exista raspundere, acesta nu poate fi obligat pentru repararea pagubelor produse.
Cu privire la celalalt aspect al laturii civile instanta a dispus la obligarea majorilor si a celui minor la plata sumei de 50.000.000 lei reprezentand cheltuielile de spitalizare si munca pe care nu a putut sa o presteze in gospodarie fiind obligat sa plateasca alte persoane pentru efectuarea acesteia.
a) Putea instanta sa angajeze raspunderea minorului in conditiile in care acesta nu avea reprezentanti legali si in ce temei ?
b) Este just modul in care a procedat instanta cu privire la acest aspect al laturii civile ? Motivati.
c) Precizati daca instanta a procedat corect in solutionarea celuilalt aspect al laturii civile cu privire la despagubirile acordate victimei.
8.
Prin cererea adresata instantei de judecata A. a chemat in judecata pe B. si C. primul in calitate de prepus al celui de-al doilea, pentru ca prin hotarare sa fie obligati la repararea prejudiciului suferit de acesta ca urmare a accidentului rutier produs de catre B. si a carui victima a fost A.
In urma probelor administrate, instanta a retinut ca accidentul s-a produs in timp ce B. in calitate de sofer angajat al lui C., conducea autobuzul proprietatea acestuia (C.) efectuand un transport de persoane printre care se afla si victima A.
Prin expertiza efectuata in cauza s-a stabilit ca accidentul s-a datorat "ruperii axului levier de comanda a directiei fabricat necorespunzator".
a ) Indicati temeiul juridic al actiunii si calificati imprejurarea din cauza careia s-a produs accidentul.
b) Care va fi solutia instantei de judecata fata de starea de fapt retinuta?
c) In situatia nedovedirii de catre A. a conditiilor legale pentru angajarea raspunderii comitentului, ar avea acesta o alta cale de a obtine acoperirea prejudiciului suferit ? Motivati.
d) Care ar fi fost solutia in cazul in care B. ar fi detinut autobuzul in baza unui contract de inchiriere incheiat cu C. ?
9.
Judecatoria Lugoj l-a condamnatat pe incupatul I.D., incadrat in functia de conducator auto la R.A.T.L. (Regia Autonoma de Transport Lugoj) in baza art. 178 alin. 2 si 5 C.pen. De asemenea, l-a obligat pe inculpat, in solidar cu partea responsabila civilmente R.A.T.L., sa plateasca despagubiri partilor civile H.M si M.P.
In speta, a avut loc un accident de circulatie intre autocamionul condus de inculpat si autoturismul condus de M.M, in urma caruia si-au pierdut viata M.M. si I.E.
Din probele administrate la dosar, rezulta ca accidentul s-a produs din culpa comuna a celor doi conducatori auto, culpa a carei intindere se apreciaza a fi de 60% a victimei M.M. si 40% a inculpatului, constand in aceea ca victima conducea autoturismul intr-o stare de evidenta betie (1,80%), fara ca sistemul de luminare sa functioneze, pe mijlocul soselei, cu viteza, iar din sens contrar venea autocamionul condus de inculpat, ce avea o imbibatie alcoolica de 0,30% in momentul recoltarii, si ale carui lumini erau necorespunzatoare.
Tatal victimei I.E., anume H.M., s-a constituit parte civila pentru cheltuieli de inmormantare si costul unui monument funerar, construit pentru intreaga familie. Si tatal victimei M.M. s-a constituit parte civila pentru valoarea reparatiilor autoturismului si cheltuieli de inmormantare.
Instanta admite in parte cererea partilor civile, dispunand ca inculpatul sa raspunda in baza art. 998 si urm C.civ., in raport de culpa sa, si anume fata de partea civila H.M. reprezentand 40% din cheltuielile de inmormantare, si fata de M.P. tot in proportie de 40% din contravaloarea reparatiilor la autoturism si a cheltuielilor de inmormantare.
Impotriva hotararii judecatoriei au declarat apel partile civile H.M. si M.P.
a) Este intemeiat apelul declarat de M.P. ? Dar cel declarat de H.M ?
b) In ce masura poate fi angajata raspunderea partii responsabile civilmente ?
c) Instanta va admite cererea lui H.M. privind costul monumentului funerar ?
d) Instanta poate obliga pe mostenitorii lui M.M. sa plateasca daune pentru H.M. ?
Prin cererea de chemare in judecata, reclamantul V.I. a solicitat instantei de judecata sa-i oblige pe paratii S.C. "X" SRL si B.Z. in solidar, la plata unei sume globale reprezentand cheltuielile de spitalizare si venitul nerealizat pe perioada necesara vindecarii, precum si a unei sume de bani periodice reprezentand despagubiri legate de invaliditatea permanenta a sa.
In urma probelor administrate in cauza, instanta a retinut ca in timp ce lucra la un polizor in atelierul societatii parate, paratului B.Z., intr-un moment de neatentie i-a scapat piesa pe care o prelucra, aceasta lovindu-l pe reclamantul V.I. care, de asemenea, isi desfasura activitatea la un banc de lucru invecinat cu polizorul. In urma loviturii, reclamantului V.I. i-a fost afectata grav vederea prin pierderea ochiului stang.
S-a mai retinut de asemenea, ca atat reclamantul cat si paratul B.Z. erau angajatii paratei S.C. "X" SRL si ca desi isi pierduse intr-adevar ochiul stang, ulterior revenirii la serviciu reclamantul obtinuse venituri asemanatoare si chiar mai mari decat cele pe care le avea anterior accidentului.
Prin intampinare, societatea parata a solicitat respingerea actiunii fata de ea pentru lipsa calitatii procesuale pasive.
Paratul B.Z., recunoscandu-si culpa si acceptand plata catre reclamant a unei sume globale de bani, a solicitat respingerea capatului de cerere privind acordarea si a unor despagubiri periodice, sustinand ca, asa cum de altfel retinuse si instanta, in urma probelor administrate in cauza, chiar daca reclamantul suferise o diminuare a capacitatii de munca, el putea sa realizeze si chiar realizase dupa savarsirea accidentului venituri identice cu cele obtinute anterior, asa ca nu se mai justifica acordarea si acestor din urma despagubiri.
Retinand apararile paratilor ca fiind intemeiate, instanta de judecata a respins actiunea fata de S.C. "X" SRL pentru lipsa calitatii procesuale pasive si a admis actiunea fata de paratul B.Z., obligandu-l la plata unei sume globale, fara insa a admite si capatul de cerere privind despagubirile periodice.
a) Este corecta solutia instantei cu privire la S.C. "X" SRL ?
a) Dar in ce priveste despagubirile periodice ?
Prin cererea de chemare in judecata, reclamantul V.T. a solicitat instantei de judecata, ca prin hotararea ce se va pronunta, sa fie obligat paratul C.M. la plata de despagubiri reprezentand contravaloarea recoltei de grau pe anul 1998 de pe terenul de 2 ha al reclamantului.
In urma administrarii tuturor probelor propuse in cauza, instanta a retinut ca, in vara anului 1998, paratul C.M. care la acea data nu implinise varsta de 14 ani, jucandu-se cu o cutie de chibrituri a provocat incendierea unei suprafete de 2 ha de teren cultivat cu grau, care apartinea reclamantului V.T.
S-a retinut ca victima avea o situatie materiala deficitara iar pamantul era singura sa sursa de venituri, in timp ce paratul minor nu avea la acea data un reprezentant legal, dar detinea un patrimoniu solid.
Deliberand, instanta de judecata a respins actiunea reclamantului, cu motivarea ca, neputand sa-si dea seama de fapta comisa si de urmarile ei, paratului minor nu i se poate imputa vreo culpa.
In hotarare se mai arata ca intrucat la data savarsirii faptei minorul nu avea un reprezentant legal, actiunea nu poate fi admisa nici in temeiul raspunderii parintilor pentru prejudiciul cauzat de copii lor minori (art. 1000 alin. 2 C. civ.)
a) Care este temeiul de drept al actiunii reclamantului?
b) Este corecta solutia instantei de judecata ?
12.
In cursul unei altercatii la locul de munca, inculpatul - salariat la o regie autonoma si-a ucis un coleg prin aplicarea unei lovituri de cutit in abdomen.
Sotia defunctului, constituindu-se parte civila in procesul penal a solicitat ca la plata despagubirilor sa fie obligata in solidar cu inculpatul si regia autonoma comitenta, in calitate de parte responsabila civilmente.
Despagubirile solicitate de partea civila reprezentau cheltuieli de inmormantare, prestatie periodica pentru copilul minor al victimei, precum si contravaloarea unui credit contractat de victima de la o banca, care a fost folosit pentru achizitionarea unui autoturism, si care a ramas partial neachitat.
Prin hotararea pe care a pronuntat-o instanta admitand actiunea civila formulata de sotia victimei a condamnat pe inculpat in solidar cu regia autonoma al carei prepus era, la plata unei sume globale reprezentand cheltuieli de inmormantare si de judecata, a unei sume egala cu contravaloarea imprumutului nerestituit, precum si la o prestatie periodica in favoarea copilului minor al victimei.
Pentru a hotari astfel, instanta a retinut ca raspunderea unitatii poate fi angajata in calitate de comitent, esentiala fiind imprejurarea ca in temeiul acordului dintre acesta si inculpat, la data savarsirii faptei exista, pe de o parte autoritate si, de cealalta subordonare, inculpatul savarsind fapta in timpul orelor de lucru si in incinta unitatii, deci in momentul cand calitatea de comitent a regiei autonome si cea de prepus a inculpatului nu incetasera sa existe.
Cheltuielile de inmormantare si prestatia periodica fiind dovedite se impune acordarea lor. Cu privire la restul imprumutului nerambursat instanta a retinut ca imposibilitatea restituirii datorandu-se faptei inculpatului, acesta urmeaza sa fie obligat la plata sumei respective.
Ulterior ramanerii definitive a hotararii, urmare a scaderii puterii de cumparare a monedei nationale, sotia victimei a promovat o noua actiune in scopul reactualizarii sumei ce reprezenta prestatia periodica in favoarea minorului.
Paratul (inculpatul) prin intampinare a solicitat respingerea actiunii invocand autoritatea de lucru judecat a hotararii anterioare.
Instanta de judecata, retinand ca in cauza exista autoritate de lucru judecat a respins actiunea.
a) Este corecta solutia primei instante de obligare, in solidar cu inculpatul a regiei autonome la plata despagubirilor ? Motivati.
b) Este corecta solutia primei instante in ceea ce priveste sumele acordate partii civile cu titlu de despagubiri ? Motivati.
c) Este corecta solutia celei de-a doua instante ?
13.
Reclamanta C.N. a chemat in judecata pe paratii R.A.T.C. (Regia Autonoma de Transport Craiova) si P.G. angajat al acestei regii pentru a fi obligati la plata sumei de 150.000.000 lei, cu titlu de despagubiri, reprezentand repararea prejudiciului cauzat reclamantei, ca urmare a producerii accidentului rutier a carui victima a fost.
In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca a fost victima unui accident de circulatie, fiind accidentata de remorca tramvaiului care a deraiat, izbind-o de un stalp de beton, conditii in care bratul stang i s-a amputat. Se mai arata ca accidentul s-a produs ca urmare a neglijentei paratului P.G., maistru la depoul de unde plecase in cursa tramvaiul, imprejurare ce rezulta dintr-o adresa a Parchetului in care se arata ca deraierea vagonului s-a datorat defectiunilor boghiului 3, boghiu care, in ziua producerii accidentului, a fost controlat de catre maistrul de depou P.G.
Reclamanta a precizat in actiune ca suma de 150.000.000 lei reprezinta : 125.000.000 lei daune morale si 25.000.000 lei suma ce totalizeaza cheltuieli pentru supraalimentatie pe perioada spitalizarii si ulterior pentru obtinerea medicamentelor, cheltuieli pentru transportul la spital, pentru plata persoanei angajate ca insotitor precum si diferenta de retributie dintre venitul realizat anterior producerii accidentului si pensia stabilita ulterior.
Reclamanta si-a intemeiat actiunea pe disp. art. 998-999 si art. 1000 alin. 3 C. civ.
Paratii au solicitat respingerea actiunii invocand culpa reclamantei in producerea accidentului intrucat aceasta se afla intr-o zona semnalizata interzisa pietonilor.
In cauza a fost efectuata expertiza tehnica avand ca obiectiv stabilirea cauzelor producerii accidentului, expertiza care, analizand trei posibile cauze, respectiv starea tehnica a boghiului de la remorca, starea caii de rulare, si modul de conducere al tramvaiului, a concluzionat ca "deraierea tramvaiului nu se poate sa se fi produs ca urmare a defectiunii tehnice legata de deplasarea suspensiei de tip NFGY (boghiului) si ca dintre cele trei cauze care puteau duce la deraierea tramvaiului cea mai posibila este de starea caii de rulare, care este incarcata cu pamant si a carei intretinere si buna functionare era in sarcina RATC."
Din cuprinsul aceleiasi expertize rezulta ca in zona producerii accidentului existau panouri metalice zebrate si semnalizate cu mentiunea "santier in lucru, accesul pietonilor este interzis in incinta."
Din probele administrate rezulta ca reclamanta nu se afla in incinta santierului, ci sprijinita de un stalp langa linia de tramvai unde nu exista trotuar.
Cu privire la daunele morale paratii au aratat ca acestea nu pot fi acordate intrucat suferinta morala (urmare a amputarii bratului) nu poate fi transformata in bani, pentru ca s-ar ajunge sa se speculeze un prejudiciu moral, in vederea imbogatirii reclamantei.
Avand in vedere situatia de fapt expusa si probele administrate in cauza, sa se arate :
a) Daca este corect temeiul de drept al actiunii reclamantei.
b) Care va fi solutia instantei de judecata cu privire la paratul P.G., dar cu privire la parata RATC.
c) Ce va hotari instanta cu privire la culpa reclamantei.
d) Care va fi solutia referitor la cererea reclamantei de acordare a daunelor morale. Motivati.
14.
In ziua de 06.06.1996 V.I. l-a imbrincit pe P.N. peste un gard care, cazand de la inaltimea de 1,30 m a incetat din viata datorita unei hemoragii abdominale provocate de ruperea splinei.
Prin hotarare penala V.I. a fost condamnat la o pedeapsa privativa de libertate si a fost obligat la plata sumei de 1.000.000 lei lunar partii civile R.A. pentru intretinerea minorei P.C. ramasa de pe urma victimei.
Ulterior ramanerii definitive acestei hotarari penale s-a fixat o pensie de urmas in suma de 1.500.000 lei cu incepere de la 01.01.1998.
In aceasta situatie V.I. a cerut instantei judecatoresti sa fie exonerat de plata sumei de 1.000.000 lei lunar minorei P.C.
Actiunea a fost admisa cu motivarea ca cheltuielile de intretinere ale minorei sunt acoperite prin pensia de urmas acordata.
Parchetul a declarat apel impotriva acestei hotarari deoarece a fost data de o instanta penala desi competenta de solutionare a cauzei apartinea instantei civile. Apelul a fost admis.
a) Despagubirile civile acordate pentru o infractiune contra vietii, esalonate sub forma unei prestatii periodice, pot fi modificate in cazul survenirii unor schimbari cu privire la modul de asigurare a acoperirii prejudiciului cauzat partii civile ? Solutia primei instante este legala ?
b) Pentru a obtine modificarea sau exonerarea de plata a despagubirilor civile, debitorul trebuie sa introduca actiune la instanta civila, chiar daca despagubirile civile au fost stabilite de instanta penala ?
Judecatoria Giurgiu l-a condamnat pe inculpatul V.R., pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala grava, prev. de art. 182 C. pen., respingand totodata cererea partii civile de a fi despagubita pentru daunele cauzate prin imposibilitatea angajarii ei in munca, urmare savarsirii infractiunii.
Partea civila, in sustinerea cererii sale, a dovedit ca la data de 14.01.1989 (5 zile inainte de comiterea infractiunii) facuse o cerere, pentru a fi angajata la o intreprindere, in calitate de electrician. Cererea a fost aprobata si partea vatamata (constituita parte civila in procesul penal) a inceput efectuarea analizelor medicale, urmand sa inceapa lucrul dupa terminarea acestora si obtinere a vizei finale a medicului intreprinderii.
In acest scop, s-a prezentat la Policlinica in ziua de 17.02.1989, unde a fost examinat la cab. O.R.L. si Oftalmologie iar in ziua de 18.02.1989 la cab. de Psihiatrie, fiind gasita apta de munca.
La data de 19.02.1989, ca urmare a infractiunii comise asupra sa, a fost internata in spital, necesitand pentru vindecare 20 zile ingrijiri medicale.
Apelul declarat impotriva sentintei Judecatoriei a fost respins ca nefondat. Partea civila a declarat recurs.
a) Atata timp cat partea civila nu era incadrata in munca la data comiterii infractiunii, poate ea sa obtina obligarea autorului faptei ilicite la despagubiri ? Daca da, cum se vor calcula aceste despagubiri ?
b) Este intemeiat recursul ?
c) Care era solutia in cazul in care partea vatamata nu implinise inca varsta majoratului ?
d) De la ce data trebuie platite despagubirile catre victima ?
Prin cererea adresata instantei G.T. a chemat in judecata pe V.I. si V.A. in calitate de parinti ai minorului V.G. pentru ca prin hotararea instantei sa fie obligati la plata sumei de 10.000.000 lei reprezentand prejudiciul suferit urmare a accidentului produs de explozia instalatiei de sifoane in care minorul lucra in calitate de salariat al lui A.D.
Prin expertiza tehnica s-a stabilit ca accidentul s-a datorat unei fisuri a buteliei de CO2 fabricata necorespunzator.
a) Indicati temeiul juridic al actiunii introduse de G.T. si calificati imprejurarea din cauza careia s-a produs accidentul.
b) Care va fi solutia instantei de judecata fata de starea de fapt retinuta ? Motivati.
c) Care ar fi fost solutia instantei in situatia in care G.T. ar fi chemat in judecata pe minorul V.G. si pe A.D., primul in calitate de prepus, iar cel de-al doilea in calitate de comitent ?
d) In cazul unei fapte ilicite savarsite de minor in calitate de prepus si in functiile incredintate de comitent, raspunderea parintilor mai poate fi angajata ?
e) Pe ce temei si fata de cine ar putea victima G.T. sa introduca actiune in cazul in care nu ar fi indeplinite conditiile legale pentru angajarea raspunderii parintilor ?
17.
Inculpatul A.B. a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa. Instanta de judecata a retinut ca inculpatul a taiat lemne la scoala generala din comuna G. fiind ajutat de mai multi elevi supravegheati de profesorul T.P. Cu aceasta ocazie, inculpatul a incercat sa deplaseze motorul de taiat lemne si deoarece nu l-a oprit din functiune, unul dintre elevi a suferit un grav accident soldat cu o infirmitate generala (amputarea bratului drept).
Prin hotararea pronuntata in cauza instanta l-a condamnat pe inculpat pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 184 alin. 2 si 4 C. pen., obligandu-l totodata pe latura civila in solidar cu partea responsabila civilmente (profesorul T.P.) sub a carui supraveghere se gasea elevul accidentat, sa plateasca partii civile suma de 20.000.000 lei despagubiri globale si o prestatie periodica de 700.000 lei lunar.
a) Analizati temeinicia si legalitatea solutiei.
b) Argumentati-va analiza.
18.
V.T, tractorist la I.A.S.Vanju Mare, a primit pentru a efectua muncile agricole o masina de balotat, fiindu-i repartizati spre a-l ajuta patru oameni.
Defectandu-se agregatul, V.T. a oprit lucrul, fara a opri si motorul tractorului, care era cuplat cu masina de balotat. In timp ce V.T. incearca sa repare defectiunea, victima M.M., care ajuta la balotatul paielor, s-a apropiat de agregat si intrand intre tractor si masina de balotat, i-au fost prinse hainele si infasurate de un stalp aflat la axul cardanic. Compresia exercitata asupra corpului victimei i-a cauzat moartea datorita fracturii si rupturii plamanului si splinei. Accidentarea victimei a fost posibila datorita faptului ca inculpatul a lucrat cu agregatul de balotat paie fara a pune aparatoare la sistemul de agregare dintre tractor si masina de balotat.
Prin hotararea penala V.T. a fost condamnat la o pedeapsa privativa de libertate si a fost obligat sa plateasca partii civile M.H. despagubiri civile.
Instanta nu a obligat la plata solidara a despagubirilor civile pe I.A.S. Vanju Mare, citata in cauza ca parte responsabila civilmente, motivand ca aceasta a facut instructajul cu prepusii sai asupra normelor de protectia muncii.
a) Ce influenta are instructajului inculpatului asupra raspunderii comitentului ?
b) Instanta a procedat corect in ceea ce priveste solutionarea laturii civile ?
A.S., desi nu avea pregatirea profesionala necesara si nu poseda carnet de conducere, a fost incadrat ca tractorist la I.A.S. Negru Voda si i s-a dat in primire un tractor pentru efectuarea lucrarilor agricole.
In ziua de 11.11.1991, inculpatul a condus tractorul de la locul de munca la I.A.S. Negru Voda, unde a fost revizuit si reparat, dupa care in loc sa se intoarca cu el la locul de munca s-a deplasat la locuinta sa din aceeasi comuna.
A doua zi, in timp ce mergea cu tractorul, fiind intuneric, la o panta cu o inclinare de 45 de grade, tractorul si remorca s-au rasturnat prinzand sub o roata pe victima S.M., care se afla in remorca, omorand-o.
Instanta de judecata l-a condamnat pe A.S. la o pedeapsa privativa de libertate si l-a obligat sa plateasca in solidar cu partea responsabila civilmente (I.A.S. Negru Voda) partii civile S.N. despagubiri.
a) Raspunde comitentul pentru pagubele produse de prepusul sau daca acesta, fara stirea sa si nerespectand masurile pentru prevenirea unor astfel de fapte, a provocat un accident mortal ?
b) A procedat legal instanta ?
In ziua de 25.01.1995, P.M.
conducand un autocamion pe soseaua
La iesirea din comuna Nadab, P.M. a vrut sa stearga geamul interior al cabinei care se aburise din cauza lapovitei si a ninsorii. In timp ce executa aceasta operatiune si intrucat nu cunostea drumul, la o curba usoara a intrat cu rotile autocamionului in santul din partea dreapta a soselei, ceea ce a avut ca urmare rasturnarea autocamionului. Datorita acestui fapt, s-a produs turtirea cabinei care a strivit capul victimei C.P., cauzandu-i moartea.
Instanta de judecata l-a condamnat pe P.M. si l-a obligat sa plateasca partii civile C.E. despagubiri, reprezentand cheltuieli de inmormantare si o suma de lei lunara fiecaruia dintre cei doi copii minori ai victimei, de la data de 25.01.1995 pana la majorat.
In ceea ce priveste stabilirea despagubirilor, instanta a avut in vedere ca accidentul s-a produs si din culpa victimei care, rugandu-l pe inculpat sa o transporte si consimtind sa urce in autocamion, a acceptat riscul ce decurge dintr-o astfel de calatorie. Fata de aceasta situatie, instanta a motivat ca gradul culpei inculpatului la producerea accidentului si implicit a prejudiciului este de 70%, iar al victimei de 30%, stabilind despagubirile civile dupa acest criteriu.
a) Imprejurarea ca victima a acceptat riscul unei calatorii ilegale in cabina autocamionului constituie motiv de reducere a despagubirilor civile ce i se cuvin in urma accidentului ?
b) Este legala hotararea instantei in ceea ce priveste stabilirea despagubirilor ?
N.G. si A.M., ambii elevi in clada a VI-a, au fost internati in Caminul Casei de copii din Busteni.
Cei doi copii, fugind din camin, s-au dus la un chiosc de racoritoare, unde fortand usa au patruns inauntru, insusindu-si bani, produse alimentare si dulciuri. Fiind prinsi de organele de politie, cei doi au fost adusi la camin.
La o saptamana, cei doi au fugit din nou, ducandu-se la vila Prahova din Busteni, de unde au sustras diferite bunuri. Dupa aceea, N.G. si A.M.si-au insusit din restaurantul Caraiman si o importanta suma de bani. In cele din urma, minorii au fost prinsi din nou de organele de politie.
Instanta a dispus internarea lui N.G. si A.M. intr-un institut special de reeducare si a obligat Caminul Casei de copii din Busteni, in calitate de parte responsabila civilmente sa plateasca despagubirile partilor civile.
Instanta superioara a exonerat Caminul Casei de copii din Busteni de plata despagubirilor civile, cu motivarea ca inculpatii au savarsit furturile dupa ce fugisera de la Caminul casei de copii, care a anuntat organele de politie despre aceasta, astfel ca numitii nu se mai aflau sub supravegherea unitatii respective.
a) Raspunde Caminul Casei de copii pentru faptele generatoare de daune de copii ce sunt sub a sa supraveghere ? In ce temei legal ?
b) Ce va decide instanta in situatia in care faptele generatoare de pagube s-au petrecut in timp ce copiii nu se mai aflau sub supravegerea Caminului ?
c) Solutia instantei ar putea sa se modifice in cazul in care se dovedeste ca fuga din camin a lui N.G si A.M. s-a datorat unei insuficiente supravegheri din partea persoanelor insarcinate cu aceasta atributie ?
Reclamantul F.E. a chemat in judecata pe paratul V.M. solicitand Judecatoriei Sectorul 1 Bucuresti obligarea acestuia la plata cu titlu de despagubiri civile a urmatoarelor sume:
- 3 milioane lei, suma achitata de reclamant lui C.D. pentru ingrasarea a 3 purcei;
- 100 milioane lei, suma pe care reclamantul F.E. a fost obligat la plata fata de C.D. prin sentinta civila nr. 100/1998 definitiva si irevocabila pronuntata de Judecatoria Sectorul 1 Bucuresti.
La 18 luni si 2 zile anterior introducerii actiunii, intre parti s-a incheiat o conventie potrivit careia, paratul V.M. a predat reclamantului F.E. 3 purcei pentru a fi ingrasati, urmand ca reclamantul sa-si pastreze 2 purcei si sa predea paratului pe cel de-al 3-lea purcel, la greutatea de 120 kg, in termen de 10 luni de la incheierea conventiei.
La randul sau, reclamantul F.E. a incredintat cei 3 purcei lui C.D. (proprietar al unei crescatorii de porci) pentru a-i creste pana la greutatea de 120 kg fiecare, platindu-i suma de 1 milion de lei pentru ingrasarea fiecarui purcel.
Intrucat cei 3 purcei erau bolnavi de pesta, ei au murit si au cauzat o epizotie care a cauzat si moartea a 50 de porci aflati in crescatoria lui C.D.
Prin sentinta civila nr. 100/1998 definitiva si irevocabila pronuntata de Judecatoria Sector 1, reclamantul F.E. a fost obligat la plata cu titlu de daune, catre C.D. a sumei de 100 milioane lei reprezentand contravaloarea celor 50 de porci proprietatea acestuia, morti de pesta.
Situatia de fapt a fost pe deplin probata, instanta retinand imprejurarea ca, paratul V.M. a avut cunostinta la momentul predarii celor 3 purcei de boala de care acestia sufereau.
Instanta retinand ca intre parti s-a incheiat o conventie referitoare la o donatie cu sarcini - sub forma unui dar manual - a admis in parte actiunea si l-a obligat pe paratul V.M. la plata catre reclamantul F.E. a sumei de 3 milioane lei cu titlu de despagubiri civile, reprezentand contravaloarea platii facute de catre C.D. pentru ingrasarea celor 3 purcei.
a) Ce conditii trebuie sa indeplineasca un prejudiciu pentru a putea fi reparat ?
b) A procedat corect instanta ?
T.I., fiind gestionar la magazinul general S.C. "Alfa" S.R.L. din comuna Bobota a cauzat din neglijenta sa un incendiu la data de 12.11.1992, incendiu care a provocat insemnate daune materiale unitatii.
Intreg prejudiciu a fost platit de ASIROM Crisana, care s-a subrogat in drepturile partii civile S.C. "Alfa" S.R.L.
Prin hotarare penala, T.I. a fost condamnat si obligat sa plateasca catre ASIROM Crisana intreaga suma platita de aceasta cu titlu de despagubiri, precum si dobanzile legale aferente, cu incepere de la data de 18.02.1993, data la care a fost pronuntata hotararea.
a) Sunt acordate dobanzile la sume fixate cu titlu de despagubiri civile ?
b) Care era situatia in care T.I. era asigurat ?
P.I., angajat al Regiei autonome de canal si apa Bucuresti (R.A.C.A.B), a fost accidentat de o masina a acesteia. R.A.C.A.B. a fost obligat sa plateasca, in solidar cu soferul sau o pensie lunara, reprezentand jumatate din diferenta dintre salariul primit de P.I. anterior accidentului si pensia pe care asigurarile sociale i-au fixat-o dupa accident.
La cateva luni dupa pronuntarea acestei hotarari, s-a marit pensia acordata lui P.I. prin asigurarile sociale.
In aceste conditii, R.A.C.A.B a chemat in judecata pe P.I. pentru a fi obligat la restituirea sumelor platite in plus de la data de cand s-a majorat pensia si pana la data introducerii actiunii.
Prima instanta a respins actiunea ca nefondata.
Instanta superioara a admis apelul declarat de reclamanta si a obligat pe P.I. sa restituie suma solicitata, cu motivarea ca despagubirea ce i-a fost acordata de instanta care a solutionat actiunea in daune, dupa accident, este modificata ca urmare a majorarii pensiei pe care o primeste de la asigurarile sociale.
a) In raport de ce se stabileste intinderea despagubirilor pentru repararea prejudiciului cauzat ?
b) Ce se intampla in situatia in care intervine marirea veniturilor victimei sau micsorarea veniturilor autorului prejudiciului, ulterior unei hotarari prin care se fixeaza cuantumul despagubirilor ?
c) In cazul modificarii intinderii prejudiciului, ulterior hotarariii prin care s-a fixat cuantumul despagubirilor, se poate cere modificarea despagubirilor acordate ?
d) Care din cele doua instante a procedat legal ?
25.
La data de
13.06.1990, inculpatul N.H., conducator auto, salariat al Trustului de
constructii si intrebuintari funciare (T.C.I.F.)
In apropierea aeroportului Mihail Kogalniceanu, inculpatul nu a mai putut sa continue drumul deoarece autocamionul s-a defectat, defectiune ce nu a putut fi inlaturata cu toate eforturile depuse. In aceasta situatie, inculpatul a plecat spre comuna mentionata lasand autocamionul stationat pe partea carosabila a soselei, fara lumini de pozitie sau alt mod de semnalizare, deci contrar prevederilor legale.
In jurul orelor 24, inculpatul G.V., sofer la Societatea comerciala de transporturi internationale auto Bucuresti, conducand un autocamion al acestei unitati, in aceeasi directie, s-a tamponat cu autocamionul care stationa. Coliziunea s-a produs si datorita culpei inculpatului G.V., care de asemenea nu a respectat dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice.
In urma accidentului au fost avariate ambele vehicule. Tot ca urmare a accidentului, a suferit leziuni grave C.Gh., care s-a aflat in cabina autocamionului condus de G.V., leziuni care au determinat pierderea globului ocular drept.
Inculpatul N.H. a fost obligat sa plateasca partii civile si T.C.I.F. Constanta despagubiri civile.
a) A procedat corect instanta la rezolvarea laturii civile ?
b) Are N.H. calitatea de prepus ?
c) Cine urmeaza sa suporte prejudiciul suferit de C.Gh. ?
S.N., gestionar la Centrul recuperarea reconditionarea si valorificarea ambalajelor Bucuresti a avut ca sarcina sa achizitioneze borcane si sticle goale. Desi in mod legal, borcanele si sticlele achizitionate trebuiau predate la depozitul de care apartinea centrul, pentru a evita manipularea lor de mai multe ori, borcanele si sticlele se transportau de la centrul de achizitionare direct la beneficiar, formele contabile insa se faceau prin intermediul depozitului.
Profitand de aceasta practica S.N. a determinat pe B.D., muncitor la depozitul de ambalaj al S.C. "Alimentara" S.R.L. Buftea, sa sustraga din depozit importante cantitati de borcane si sa i le dea, pentru ca apoi sa fie predate aceleiasi societati ca si cum ar fi fost achizitionate de el. B.D. a procedat in acest fel, iar societatea din Buftea, pe baza actelor intocmite de S.N. a platit suma de bani, corespunzatoare borcanelor "achizitionate", catre Centrul de achizitie.
S.N. a obtinut de la R.L., gestionar la centrul de achizitie din Bucuresti un aviz de expeditie fals, in baza caruia S.N. a incasat suma respectiva de bani.
De asemenea, S.N., a mai intocmit avize de expeditie fictive, care au fost confirmate de C.T. salariat al Combinatului Agroalimentar Bucuresti pe baza carora combinatul a platit contravaloarea produselor "primite".
a) Cum opereaza raspunderea in situatia in care exista mai multi prepusi ?
b) Solutionati latura civila a cauzei. Poate fi angajata raspunderea Centrului de achizitie si daca da, in ce masura ?
S.N., sofer la S.C. "General Taxi", dupa efectuarea serviciului de noapte, a circulat cu masina cu o viteza excesiva si din acesta cauza a tamponat un stalp de telefon, avariind masina si deteriorand cablul telefonic aerian pe o distanta de 200 m.
In acest fel s-a produs. S.C. "General Taxi" un prejudiciu de 1.300.000 lei si Directiei Telecomunicatii (D.T.C.) Dolj un prejudiciu de 6.100.000 lei.
S.N. a fost obligat, prin hotarare penala, in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. "General Taxi" sa plateasca D.T.C. Dolj, cu titlu de despagubiri civile suma de 6.100.000 lei.
Admitand apelul declarat de catre S.C. "General Taxi" impotriva acestei hotarari, instanta superioara a exonerat-o de plata despagubirilor civile acordate D.T.C. Dolj, cu motivarea ca S.N. circuland cu masina in afara orelor de serviciu, a actionat in afara activitatii sale profesionale, astfel ca nu a putut fi controlat de S.C. "General Taxi", si deci acesta nu poate raspunde pentru fapta prepusului sau.
a) Comitentul raspunde pentru prejudiciul cauzat de prepusul sau, daca acesta a savarsit faptul ilicit in afara orelor legale de munca, dar in legatura cu serviciul pe care in mod obisnuit il indeplineste ?
b) Care din cele doua solutii este cea legala ?
P.N. a
chemat in judecata pe C.D. si C.F., pentru ca acestia sa fie obligati la
acoperirea prejudiciului cauzat de copilul lor minor
In fapt, in
timp ce se juca cu alti copii, minorul
Actiunea a fost respinsa ca nefondata, cu motivarea ca, in timpul in care s-a produs accidentul paratii erau plecati la serviciu, si prin urmare nu se poate retine o lipsa de supraveghere a minorului din partea parintilor.
a) Dificultatea in exercitarea supravegherii copilului inlatura raspunderea parintilor pentru prejudiciul produs de copilul lor ?
b) Care sunt in speta conditiile generale ale angajarii raspunderii parintilor conform art. 1000 alin.2 ? Dar conditiile speciale ?
c) Ce trebuiau sa dovedeasca parintii pentru a inlatura prezumtia care se naste in persoana lor ?
d) A procedat corect instanta ?
M.C., in calitate de reprezentant al copilului sau minor M.V., in varsta de 9 ani, a chemat in judecata pe S.D. si Inspectoratul scolar al judetului Vrancea, pentru a fi obligati in solidar la plata sumei de 5.000.000 lei, reprezentand costul unei proteze pentru inlocuirea antebratului drept al copilului si la plata unei contributii lunare, reprezentand cheltuieli de readaptare si de diminuare a capacitatii de munca a minorului.
In motivarea actiunii se arata ca in timp ce elevii clasei a III-a a Scolii primare nr.4 din Focsani vizitau muzeul de stiinte ale naturii din incinta parcului zoologic din localitate, parata S.D. ca invatatoare, nu si-a respectat obligatiile de supraveghere a elevilor, i-a lasat sa se apropie de custile ursilor, unde fiul petionarului a introdus mana dreapta printre gratii, pentru a atinge un urs, care i-a rupt insa acest membru pana la cot.
Judecatoria Focsani a respins actiunea, retinand ca accidentul s-a produs din culpa exclusiva a victimei, care a parasit pe furis sala muzeului unde se aflau toti copiii impreuna cu invatatoarea, astfel ca aceasta nu raspunde pentru prejudiciul cauzat in imprejurarea aratata.
Tribunalul Vrancea admite apelul declarat, considerand nelegala hotararea primei instante, deoarece din probele administrate in cauza rezulta ca parata S.D. nu si-a indeplinit obligatiile legale de supraveghere a elevului M.V., aflat sub raspunderea sa pe toata durata orelor de scoala - vizita la muzeu avand loc in cadrul programului - mai ales ca elevul suferea de debilitate mintala, ceea ce ar fi trebuit sa determine o supraveghere mai atenta.
a) In ce conditii opereaza raspunderea cadrelor didactice ?
b) Care din cele doua instante a dat solutia corecta ?
c) Ce raspundere ar putea sa se impute lui S.D ?
d) Ce alt temei juridic putea invoca M.C. ?
C.F. a chemat in judecata pe A.D., profesorul lui E.G., pentru a fi obligat sa plateasca prejudiciul produs de elevul sau.
In fapt, elevul E.G., in timp ce trebuia sa se afle la ora profesorului A.D., a sustras din autovehiculul lui C.F. un radiocasetofon in valoare de 2 milioane lei.
Paratul s-a aparat motivand ca nu a putut impiedica faptul prejudiciabil, deoarece vazandu-l pe elev ca se pregatea sa plece de la ora sa, a incercat sa-l determine sa ramana in sala de curs, dar acesta a fugit din incinta scolii.
Instanta de judecata a admis cererea reclamantului, obligandu-l pe A.D. in solidar cu E.G. sa plateasca despagubiri catre C.F.
a) Care sunt conditiile (generale si speciale) pe care A.D. trebuie sa le indeplineasca pentru a opera raspunderea sa ?
b) Raspunderea prevazuta de art. 1000 alin.4 se poate aplica concomitent cu raspunderea prevazuta de art.1000 alin.2 C.civ. ? Care este raportul dintre cele doua raspunderi ?
a) A procedat corect instanta ?
In timp ce se afla libera pe camp, vaca lui I.C., nefiind pazita de nimeni, a impuns si omorat vaca lui P.A.
P.A. a chemat in judecata pe I.C. pentru a fi obligat sa-i plateasca despagubiri de 2.000.000 lei, reprezentand valoarea animalului omorat.
Actiunea a fost respinsa, cu motivarea ca proprietarul este raspunzator de prejudiciul cauzat de animalul sau, numai daca animalul era in paza sa sau a scapat de sub paza sa, ceea ce nu a fost cazul in speta.
a) Raspunde proprietarul pentru prejudiciul cauzat de animalul sau lasat liber, deci scapat de sub paza sa juridica ?
b) A procedat corect instanta ?
L.I. a chemat in judecata Inspectoartul silvic judetean Vrancea si Asociatia vanatorilor si pescarilor sportivi Vrancea, cerand obligarea acestora la despagubiri.
Reclamantul a aratat ca a fost atacat pe cand se afla in gospodaria sa de un urs salbatic, care l-a ranit si i-a produs infirmitati grave, in urma carora a ramas cu o totala incapacitate de munca.
Judecatoria Focsani a admis actiunea, in sensul ca a obligat Inspectoratul silvic judetean Vrancea la plata catre reclamant a unor despagubiri reprezentand cheltuieli de spitalizare, tratament, proteza precum si o suma de bani lunara pana la data incetarii starii sale de incapacitate. Actiunea fata de Asociatia vanatorilor si pescarilor sportivi a fost respinsa ca nefondata.
In motivarea sentintei instanta a mai aratat ca, chiar daca reclamantul ar fi fost atacat de urs in afara proprietatii sale asa cum sustine Inspectoratul silvic judetean, nu este inlaturata raspunderea acestuia, deoarece acest inspectorat avea paza juridica a animalului si trebuie sa raspunda de prejudiciile provocate, ca urmare a neexercitarii in mod corespunzator a obligatiilor ce-i reveneau in calitatea pe care o are. Instanta a mai retinut ca nu are relevanta nici imprejurarea ca reclamantul ar fi asmutit animalul, deoarece si in aceasta situatie opereaza raspunderea celui care are in paza juridica animalul, fiind aplicabile dispozitiile art. 1000 alin.1, raportat la art. 998 si 999 C.civ.
In ce priveste respingerea actiunii fata de asociatie, instanta a aratat ca aceasta unitate nu raspunde deoarece nu a avut paza juridica a animalului.
a) In ce situatie se poate invoca raspunderea unui inspectorat silvic pentru pagube produse de animale salbatice ?
b) Este corecta solutia instantei ?
Reclamantul T.S. a chemat in judecata pe parata Balatus S.R.L. solicitand obligarea acesteia la plata sumei de 5.000.000 lei reprezentand prejudiciul ce i-a fost cauzat prin uciderea pasarilor domestice de cainii vagabonzi pripasiti in bazarul organizat de aceasta si aflat in vecinatatea gospodariei reclamantului.
Din probele administrate a rezultat ca desi cainii nu erau ai patronului firmei sau ai administratorului acesteia s-au pripasit in baza, unde li s-a dat de mancare si au fost tolerati acolo in scop de paza.
Instanta de fond a respins actiunea cu motivarea ca parata n-a avut paza juridica a animalelor care au produs paguba si in consecinta nu sunt intrunite cerintele art. 1001 C.civ.
Reclamantul a declarat apel.
a) Este corecta solutia primei instante ? Motivati
In noaptea de 6.12.1998, conducta de apa de pe strada M.Eminescu s-a spart si apa a invadat terenul celor doua imobile aflate in apropiere, umpland pivnitele caselor situate pe aceste terenuri.
D.M. si O.P., proprietarii celor doua imobile, au adus imediat la cunostinta Regie Autonome de Apa si Canalizare din Iasi spargerea conductei si scurgerea apei in pivnitele caselor lor.
Proprietarii celor doua case au lucrat intens, impreuna cu vecinii, pentru golirea pivnitelor de apa si oprirea apei din conducta sparta.
In zilele urmatoare, unele parti din cele doua case care se gaseau intr-o stare inaintata de degradare si ruina datorita cutremurului din 1977 si lipsei de intretinere, s-au daramat.
La 7.01.1999, D.M. si O.P. au chemat in judecata Regia Autonoma de Apa si Canalizare pentru a fi obligata la plata despagubirilor cuvenite pentru prejudiciul cauzat prin daramarea unor parti din casele lor.
Actiunea a fost admisa, parata fiind obligata sa plateasca reclamantilor despagubiri pentru considerentul ca avarierea grava si prabusirea partiala a constructiei s-a datorat socului primit de la suvoiul de apa provenit de la conducta sparta, accident care s-a agravat in urmarile sale de carenta personalului care a fost anuntat telefonic, dar a refuzat sa ia masurile necesare, pentru oprirea apei.
a) Care sunt conditiile ce trebuie intrunite pentru a putea opera raspunderea pentru ruina edificiului ?
b) Care sunt cauzele care exclud vinovatia in materia raspunderii civile delictuale pentru ruina edificiului ?
c) Este corecta hotararea instantei ?
I.R. a chemat in judecata Ansamblul folcloric din Caransebes pentru a fi obligat la plata despagubirilor pentru daunele suferite ca urmare a accidentului din data de 14.06.1997.
In actiune se arata ca reclamantul a convenit cu Ansamblul folcloric Caransebes sa ia parte la turneul organizat de acesta, urmand sa participe la mai multe spectacole, si ca in noaptea de 14.06.1997, in timp ce se afla in turneu si calatorea impreuna cu ceilalti artisti cu autocarul aflat in administrarea directa a ansamblului, condus de soferul R.A., s-a rupt furtunul de la frana din fata rotii din partea stanga a autocarului si din aceasta cauza, nemaiputandu-se controla masina de catre sofer, acesta si-a schimbat directia de mers, s-a lovit de un copac, fiind accidentati mai multi calatori, printre care si reclamantul.
Pe baza probelor administrate s-a
stabilit ca accidentul s-a datorat defectiunii tehnice de constructie al
autocarului, furnizat Ansamblului folcloric Caransebes de catre S.C.
"Autobuzul"
a) Care este temeiul actiunii introduse de reclamant pentru recuperarea prejudiciului ?
b) Ar putea victima sa se indrepte pentru a obtine despagubiri direct de la fabricantul piesei defecte, si care este temeiul legal al actiunii ?
c) In situatia in care ar fi obtinut anterior despagubiri, pe un alt temei, victima ar mai putea sa obtina despagubiri de la fabricantul piesei defecte ?
Prin actiunea introdusa la Judecatoria Sibiu, P.I. a chemat in judecata S.C. "Electrica" S.A. Sibiu si Oficiul de gospodarire a apelor Sibiu, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta, sa fie obligate in solidar la plata sumei de 60.000.000 lei, reprezentand despagubiri cauzate de distrugerea autotuturismului proprietatea sa, precum si dobanzile legale incepand cu data de 28.09.1998.
In motivarea actiunii, reclamantul arata la da data de 23.08.1998, s-a deplasat cu autoturismul proprietatea sa pe valea raului Sadu cu intentia de a-l spala, parcandu-l langa albia raului, unde a aparut brusc un volum de apa, deversata automat in lacul de acumulare de cele doua sifoane ale Hidrocentralei Sadu II, luandu-i autoturismul pe care l-a distrus complet. Mai arata ca sistemul de deversare a apei desi prezinta un pericol deosebit, nici una din cele doua unitati parate nu au luat masura de avertizare a celor care se apropie de cursul apei, cu toate ca au in paza hidrocentrala respectiva.
Judecatoria Sibiu a respins actiunea, retinand ca la data de 23.08.1998 ca urmare a situatiei meteorologice s-a produs o scurgere mare de apa la un nivel de 477,50 m, nivel ce a cuprins autoturismul reclamantului, care era neasigurat cu frana de mana si cu maneta de viteze cuplata. A mai retinut ca valea raului Sadul nu este zona turistica si ca atare nu exista obligatia stabilirii locurilor de parcare pentru autovehicule. In plus, era interzisa parcarea autoturismelor in scopul spalarii acestora.
Tribunalul Sibiu a admis apelul formulat de reclamant si a obligat S.C. "Electrica" S.A. Sibiu la plata sumei de 30.000.000 lei cu titlu de despagubiri civile. Pentru a solutiona astfel litigiul, instanta a retinut ca situatia aratata de reclamant este reala, stabilind ca parata, care are paza juridica a barajului, este in culpa egala cu reclamantul, pentru distrugerea autoturismului, deoarece nu a avertizat cetatenii si autoritatile despre deversarile mari de apa, si ca atare urmeaza a-l despagubi de reclamant cu jumatate din prejudiciul suferit.
a) Pe ce temei juridic isi fondeaza reclamantul actiunea ?
b) Care sunt cauzele exoneratoare de raspundere in aceasta situatie ?
c) Care din cele doua instante a procedat corect ?
|
