FORME, MODALITATI, SANCTIUNI - TRAFIC DE INFLUENTA

FORME, MODALITĂŢI, SANCŢIUNI - TRAFIC DE INFLUENTA

SECŢIUNEA I

FORMELE INFRACŢIUNII

Tentativa

Codul penal actual a adoptat sistemul neincriminarii actelor preparatorii.

Īn cazul activitatilor infractionale deosebit de grave, prin exceptie, au fost incriminate anumite acte pregatitoare, fie ca infractiuni de sine statatoare, fie asimilāndu-le tentativei.

Codul penal din 1936 no sanctiona tentativa la infractiunea de trafic de influenta. Articolul 252 care reglementa aceasta infractiune incrimina numai fapta aceluia care "primeste" sau fapta aceluia "care face sa i se promita", lui sau altuia, vreun dar, folos, remuneratie pentru interventia sa pe lānga functionar.

Pretinderea unor asemenea foloase, īn scopul mentionat, ramāne īn sfera ilicitului penal si de aceea practica judiciara a timpului a decis ca o astfel de fapta "constituie o tentativa a delictului de trafic de influenta, pe care article 252 Cod penal nu o pedepseste". ⁽¹

Desi la infractiunea de trafic de influenta, tentative este posibila, legiuitorul īn article 257 Cod penal nu incrimineaza decāt forma consumata a infractiunii.

Pretinderea de bani sau alte foloase īn scopul precizat, precum si acceptarea promisiunii, ca modalitati de savārsire a faptei, constituie īn esenta un īnceput de executare īn raport cu primirea efectiva de bani sau alte

1. Decizia nr. 3495/1937, "Jurisprudenta general 21121q1610v 59;", 1938, citata de V. Dobrinoiu īn Coruptia īn

Dreptul Penal Romān, Ed. ATLAS LEX, 1995

foloase, īnsa legiuitorul le-a asimilat infractiunii consumate.⁽²

Infractiunea consumata

Traficul de influenta, asa cum sunt de parere cei mai semnificativi penalisti romāni ⁽³, dar si practica judiciara ⁽⁴, intra īn categoria infractiunilor cu consumare anticipata, adica īn momentul īn care faptuitorul, care are sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar sau functionar public, pretinde sau primeste bani, sau alte foloase, ori accepta promisiunea unor foloase sau daruri pentru a-l determina pe functionar sau pe functionarul public sa faca sau sa nu faca un act ce intra īn atributiile sale de serviciu.

Izolat s-a sustinut ca pentru consumarea infractiunii de trafic de influenta este necesara realizarea unui acord de vointa, a unei conventii ilicite īntre cumparatorul si traficantul de influenta. ⁽⁵

Acest punct de vedere nu poate fi primit. Din examinarea articolului 257 Cod penal, rezulta ca infractiunea se consuma prin savārsirea oricareia dintre actiunile tipice prevazute alternative īn norma de incriminare. Pretinderea de foloase, care nu este decāt o tentativa, asimilata cu infractiunea consumata, exclude existenta unei conventii īntre cumparatorul si traficantul de influenta, fiind un act unilateral al acestuia din urma.

Pentru realizarea infractiunii nu intereseaza cui a apartinut initiativa si nici daca pretinderea folosului a fost sau no satisfacuta, nici daca acceptarea promisiunii unor foloase a fost urmata de prestarea acestora.

De asemenea, nu are relevanta daca interventia promisa a fost sau nu facuta, deoarece īn timp interventia se plaseaza dupa consumarea

2. A se vedea V. Dobrinoiu, op. cit., V. Dongoroz si colaboratorii īn - Explicatii Teoretice ale

Codului Penal Romān, Ed. Academiei, Bucuresti, 1972, vol. IV; Ilie Pascu si colaboratorii,

Drept Penal, Partea speciala, Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1997

3. A se vedea S. Kahane, op. cit.; O.A. Stoica , op. cit.; V. Dobrinoiu, op. cit.; O. Loghin, Tudorel

Toader, op. cit.; Ilie Pascu, op. cit.

4. A se vedea T.S. Sectia penala, decizia penala nr. 4748/1972 īn R.R.D. nr. 8/1973; T.S. Sectia

penala, decizia penala nr. 4049/1971 īn R.R.D. nr. 1/1972

5. A se vedea I. Popolita, nota la decizia penala nr. 3535/1967 a Trib. Reg. Ploiesti, īn R.R.D. nr.

10/1968; V. Ramureanu, nota la decozia penala nr. 162/1969 a T.J. Prahova , īn R.R.D. nr.

12/1969

infractiunii

Suntem īn fata unei infractiuni consumate chiar daca autorul care a pretins si a primit foloasele, ori a acceptat promisiunea lor nu a avut de gānd sa intervina īn favoarea cumparatorului de influenta ⁽⁷, cum si atunci cānd actul de serviciu a fost sau nu efectuat de catre functionarul asupra caruia faptuitorul a lasat sa se creada ca ar avea influenta. ⁽⁸

Unitatea infractionala si pluralitatea de infractiuni

1.O prima problema care se poate pune īn cadrul traficului deinfluenta este aceea de a sti daca aceasta se poate savārsi īn forma continuata, caracterizata printr-o pluralitate de acte materiale (doua sau mai multe actiuni sau inactiuni) legate īntre ele printr-o tripla unitate personala (acelasi subiect activ), psihica (aceeasi rezolutie infractionala) si juridica (acelasi continut de infractiune).

Īn practica ⁽⁹, dar si īn doctrina ⁽¹⁰ s-a admis ca infractiunea prevazuta de article 257 Cod penal nu exclude forma continuata de savārsire.

Astfel, fapta unei persoane de a pretinde si a primi de mai multe ori, īn realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, diverse sume de bani, pentru ca prin cunostintele sale la un consiliu popular sa-i obtina evacuarea unui chirias, sau de a intervene pe lānga un procurer pentru punerea īn libertate a unui inculpate arestat, constituie infractiunea de trafic de influenta comisa īn mod continuat si deci, urmeaza a se face aplicarea dispozitiilor articolului 41 alineat 2 Cod penal. ⁽¹¹

Este posibil ca un infractor sa-si propuna racolarea permanenta a unor clienti, carora sa le vānda influenta reala sau presupusa asupra unor functionari, pentru rezolvarea unor probleme ale acelora, situatie īn care

A se vedea T.S. Sectia penala, decizia nr. 6983/1970, C.D.

A se vedea V. Dobrinoiu, op. cit.

A se vedea T.J. Ilfov, decizia penala nr. 60/1969, īn R.R.D. nr. 4/1969

A se vedea Trib. Mun. Bucuresti, Sectia I penala, decizia nr. 242/1991, Culegere de practica

judiciara penala pe anul 1991, Casa de editura si presa "sansa", 1992; T.J. Cluj, decizia penala

nr. 553/1976 exemplificata de V. Dobrinoiu īn lucrarea citata

10. A se vedea V. Dobrinoiu, op. cit.

11. A se vedea Trib. Mun. Bucuresti, Sectia I penala, decizia nr. 242/1991, Culegere de practica

judiciara penala pe anul 1991, Casa de editura si presa "sansa",1992; T.J. Cluj, decizia penala

nr. 553/1976 exemplificata de V. Dobrinoiu īn lucrarea citata

autorul savārseste īn mod treptat (succesiv) actiunile ce vot forma activitatea sa infractionala (factorul volitiv) si prevede īn ansamblu aceasta activitate si urmarile ei (factorul intelectiv) si deci, pluralitatea cumparatorilor de influenta nu reprezinta un obstacol īn aplicarea articolului 41 alineat 2 Cod penal.

Īn cazul pluralitatii de cumparatori de influenta, trebuie sesizat numai daca nu cumva schimbarea cumparatorului de influenta a implicat o noua rezolutie infractionala, ceea ce ar atrage aplicarea dispozitiilor legale referitoare la concursul de infractiuni.

Este posibil ca, īn baza unei rezolutii infractionale unice, un autor sa savārseasca actiuni repetate de trafic de influenta, dintre care unele constau īn primirea de foloase, iar altele, de exemplu, īn acceptarea unor promisiuni.

Īn aceasta situatie nu ne aflam īn fata savārsirii a doua infractiuni continuate de trafic de influenta, ci a uneia singure, comisa īn forma continuata. ⁽¹²

2. Este posibil ca traficantul de influenta, īn realizarea folosului urmarit, sa comita succesiv doua din actiunile tipice, prevazute īn textul incriminator (de exemplu: el poate mai īntāi sa pretinda si ulterior sa primeasca, o data sau succesiv, sumele de bani sau foloasele, ori poate sa accepte promisiunea si apoi sa primeasca foloasele respective).

Īn astfel de situatii nu se poate pune problema conscursului de infractiuni, pentru ca traficul de influenta consumāndu-se īn momentul pretinderii foloaselor, primirea ulterioara a acestora nu mai poate constitui o infractiune de sine statatoare ⁽¹³ si deci, "exista o singura infractiune de trafic de influenta, īnsa nu īn forma infractiunii continuate, pentru ca aceste actiuni subsecvente consumarii no prezinta, fiecare īn parte elementele constitutive cerute de articolul 257 Cod penal, ci ale unei unitati naturale de

12. A se vedea V. Papadopol - Consideratii asupra infractiunilor cu continuturi alternative, īn

R.R.D. nr. 8/1967, pag. 78; V. Dobrinoiu, op. cit., pag. 300

13. A se vedea T.S. Sectia a II-a penala, decizia nr. 724/1979 īn V. Papadopol, M. Popovici -

Repertoriu alphabetic de practica judiciara īn materie penala pe anii 1976-1980, Ed. stiin-

tifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982, pag. 381

infractiune

Din aceasta unitate naturala a infractiunii care subsumeaza toate actiunile tipice īnfaptuite, genereza urmatoarele consecinte:

a) Faptuitorul nu va beneficia de amnistie sau gratiere; intrevenita dupa pretinderea banilor ori foloaselor, sau dupa acceptare; promisiunii acestora, daca ulterior adoptarii actului de clementa el a continuat activitatea infractionala prin primirea foloaselor pretinse sau promise anterior. ⁽¹⁵

b) Daca actiunea de pretindere a foloaselor sau de acceptare a promisiunii s-a comis sub o lege veche, iar cea de primire sub o lege noua, se va aplica īntotdeauna legea noua, indiferent daca este sau nu mai favorabila.

c) Participarea este posibila la ambele actiuni tipice realizarii succesiv, astfel ca daca o persoana nu a participat la actiunea de pretindere a foloaselor sau la cea de acceptare a promisiunii, ea poate participa la actiunea finala de primire a foloaselor pretinse sau promise. ⁽¹⁶

d) Iresponsabilitatea faptuitorului īn momentul comiterii actiunii tipice initiale nu exclude condamnarea sa pentru trafic de influenta, caci īn momentul primirii banilor, darurilor, foloaselor, el devenise o persoana responsabila.

e) Daca prima actiune tipica este comisa īn timpul minoritatii iar actiunea subsecventa, de primire, are loc dupa ce autorul a devenit major, raspunderea penala se va stabili dupa regulile referitoare la infractorii majori.

f) Prescriptia raspunderii penale curge de la data primirii efective a banilor, darurilor sau foloaselor.

g) Locul savārsirii infractiunii, dupa care determina competenta teritoriala va fi acela unde s-a comis oricare dintre actiunile tipice prevazute alternativ īn lege. ⁽¹⁷

14. A se vedea Curtea de Apel Bucuresti, decizia penala nr. 34/A/1995 īn Culegere de practica

judiciara penala pe anul 1995, cu note de V. Papadopol, Ed. Continent XXI, Bucuresti, 1996

pag. 228. Īn acelasi sens, T.S., sectia penala, decizia nr. 4728/1972īn R.R.D. nr. 8/1973, pag.

161; T.M.B., sectia a II-a penala, decizia nr. 2628/1975, īn R.R.D. nr. 12/1976, pag. 63; V.

Papadopol - Examen teoretic al practicii Tribunalului Suprem īn materia dreptului penal, Par-

tea generala, R.R.D. nr. 12/1972, pag. 119; V. Dobrinoiu, op. cit., pag. 301-302

15. A se vedea T.S., sectia penala, decizia nr. 4094/1971, R.R.D. nr. 1/1972, pag. 159

16. A se vedea T.S., Sectia penala, decizia nr. 4748/1972, īn R.R.D. nr. 8/1973, pag. 161

17. A se vedea V. Dobrinoiu - Unele aspecte ale infractiunii de luare de mita īn forma continuata,

īn R.R.D. nr. 12/1981, pag. 48-49

3. Traficul de influenta poate coexista, īn principiu īn concurs cu orice alta infractiune.

Astfel, īn cazul īn care traficantul, autor al infractiunii prevazute de articolul 257 Cod penal, cumpara favoarea unui functionar pentru īndeplinirea unui act prioritar la īndatoririle sale de serviciu, el se face vinovat si de infractiunea de dare de mita. ⁽¹⁸

Daca traficantul intervine efectiv pe lānga functionar pentru a-l determina la o actiune ilicita, ne aflam (īn aceasta forma initiala, anterioara posibila mitei) īn fata unui concurs īntre un trafic de influenta si o instigare la infractiunea de abuz īn serviciu. ⁽¹⁹

De asemenea, traficul de influenta trebuie sanctionat īn concurs cu infractiunea de īnselaciune daca traficarea reprezinta un mijloc de amagire pentru o inducere īn eroare. ⁽²⁰

SECŢIUNEA A II-A

MODALITĂŢILE SĂVĀRsIRII INFRACŢIUNII

Infractiunea de trafic de influenta poate fi comisa īn oricare din urmatoarele modalitati normative:

primirea ori pretinderea de foloase necuvenite;

acceptarea de promisiuni de foloase necuvenite;

acceptarea de daruri.

Īn afara acestei variante tip, reglementata de articolul 257 Cod penal, exista si o varianta agravanta reglementata de art. 5 din Legea nr. 42/1992 pentru modificarea si completarea Legii nr. 12/1990, privind protejarea populatiei īmpotriva unor activitati comerciale ilicite.

Aceasta consta din fapta descrisa īn cadrul variantei tip, atunci cānd este savārsita de agentii constatatori, de organele de urmarire penala sau de

18. A se vedea V. Dobrinoiu , op. cit., pag. 306

19. A se vedea S. Kahane, op. cit., pag. 156

20. A se vedea S. Kahane, op. cit., pag. 158

judecata a faptelor ce constituie contraventii sau infractiuni, prevazute de Legea nr. 12/1990, asa cum a fost modificata prin Legea nr. 42/1992.

Pe lānga aceste modalitati normative pot exista o varietate de modalitati faptice determinate de circumstantele concrete de savārsire a infractiunii, ca de exemplu, savārsirea infractiunii specifice īn mod direct sau indirect, īn profitul faptuitorului sau al altuia, iar acestea vor fi avute īn vedere la evaluarea pericolului social concret si la individualizarea pedepsei.

SECŢIUNEA A III-A

SANCŢIUNI

Pedeapsa principala

Conform Legii nr. 140/1996 ⁽²¹, privind modificarea si completarea Codului penal, pedeapsa principala la infractiunea de trafic de influenta consta īn inchisoare de la 2 la 10 ani.

Daca īn momentul individualizarii sanctiunii, instanta constata ca este cazul a se aplica dispozitiile legale referitoare la circumstantele atenuante, conform prevederilor art. 76 al. 1 lit. d din Codul penal, pedeapsa poate coborī pāna la minimul general de 15 zile īnchisoare.

Īn cazul īn care s-ar retine circumstanta agravanta, se aplica o pedeapsa pāna la maximul special, iar daca acesta este neāndestulator, potrivit art. 78 Cod penal, se poate aplica un spor pāna la 3 ani si 4 luni. ⁽²²

Amploarea pe care a luat-o fenomenul coruptiei īn Romānia a necesitat din partea legiuitorului romān adoptarea unor sanctiuni mai aspre prevazute pentru aceasta infractiune, cāt si pentru celelalte considerate "infractiuni de coruptie", dar si elaborarea unei procduri speciale de urmarire si judecare a lor.

Sanctiunile au crescut atāt īn momentul adoptarii actualului Cod penal, dar si īn momentul promulgarii si punerii īn aplicare a Legii nr.

21. Publicata īn Monitorul Oficial, p. I, nr. 289 din 16 nov. 1996

22. Conform art. 78 Cod penal, daca maximul special este neāndestulator se poate adauga un spor

de pāna la 5 ani inchisoare, dar care nu poate depasi o treime din acest maxim.

140/1996, ajungāndu-se la actualul, maxim al pedepsei de 10 ani.

Īn afara de forma tip, asa cum s-a aratat īn sectiunea anterioara, infractiunea de trafic de influenta are si o forma calificata.

Prin Legea nr. 42/1991 care a modificat si completat Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei īmpotriva activitatii comerciale ilicite, s-a prevazut īn art. 5 ca: "Infractiunile de luare de mita, trafic de influenta si primirea de foloase necuvenite comise de agentii constatatori, organele de urmarire penala sau judecata a faptelor ce constituie contraventii sau infractiuni prevazute de prezenta lege se pedepsesc īn conformitate cu dispozitiile art. 254, 256 si 257 din Codul penal, al caror minim si maxim se majoreaza cu cāte 2 ani".

Deci, cānd infractiunea prevazuta de art. 257 Cod penal este savārsita de agentii constatatori, de organele de urmarire penala sau de judecata a faptelor ce constituie contraventii sau infractiuni prevazute de Legea nr. 12/1990, pedeapsa este cuprinsa īntre 4 si 12 ani īnchisoare.

Desigur ca la aplicarea sanctiunilor se va tine cont īn concret de gradul de pericol social al faptei, de modul si mijloacele de savārsire a faptei, de scopul urmarit, de īmprejurarile īn care a fost comisa fapta, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului.

Pedeapsa complementara

Pentru infractiunea de trafic de influenta, legea nu prevede aplicarea vreunei pedepse complementare.

Potrivit art. 53 punctul 2 lit. a, combinat cu art. 65 din Codul penal, se poate aplica pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi de la 1 la 10 ani daca pedeapsa stabilita de instanta este īnchisoarea de cel putin 2 ani si se constata ca fata de natura si gravitatea infractiunii, īmprejurarile cauzei si persoana infractorului, aceasta pedeapsa este necesara.

Īn ce priveste pedeapsa complementara a degradarii militare, prevazuta de art. 53 punctul 2 lit. b, raportat la art. 67 din Codul penal, se aplica īn mod obligatoriu condamnatilor militari si rezervisti, daca pedeapsa stabilita pentru infractiune este mai mare de 10 ani (lucru posibil īn conditiile īn care cel īn cauza este agent constatator, organ de urmarire

penala sau de judecata, potrivit articolului 5 din Legea nr. 12/1990, modificata prin Legea nr. 42/1991 ⁽²³ ) si īn mod facultativ condamnatilor militari si rezervisti daca este pedeapsa stabilita īntre 5 si 10 ani īnchisoare.

Confiscarea speciala

Potrivit articolului 257 al. 2, raportat la articolul 256 al. 2 Cod penal, banii, valorile sau orice alte bunuri primite care au facut obiectul infractiunii de trafic de influenta se confisca, iar daca nu se gasesc, condamnatul va fi obligat la plata echivalentului lor īn bani.

Aspectele teoretice ale acestor dispozitii prezinta o mare similitudine cu cele prevazute īn articolul 254 al. 3, care reglementeaza confiscarea speciala īn cazul infractiunii de luare de mita si de aceea, cānd va fi cazul, vom face referire si la doctrina si practica īn aceasta materie.

Atāt literatura juridica, cāt si practica judiciara cad de acord ca īn ce priveste confiscarea speciala prevazuta de art. 257 al. 2 raportat la art. 256 al. 2 Cod penal, nu poate fi vorba de o pedeapsa, ci o masura de siguranta (confiscarea speciala).

Pe de alta parte, trebuie aratat ca sunt supuse confiscarii speciale, conform articolului 118 lit. c Cod penal, lucrurile care au fost date pentru a determina savārsirea unei infractiuni sau pentru a rasplati pe infractor.