Formele si caile de materializare ale evaziunii fiscale la persoanele juridice în România
1.1 Mijloacele de evaziune fiscala legala
Evaziunea fiscala legala reprezinta partea cea mai atractiva a aevaziunii fiscale, deoarece se realizeaza în limitele cadrului legal. Astefel se pot s 959s187j ustrage de la impunere venituri, plati, divdende si alte operatiuni în avantajul unor terte persoane interesate.
Vom aborda strategiile de "fortare a legii" pe fiecare impozit în parte cautând mijloacele de iminuare a bazei de impozitare, de diminuare a impozitului calculat si de amânare a platii acestuia.
1.1.1 Taxa pe valoarea adaugata
Taxa pe valoarea adaugata, fiind o taxa care are ca obiectiv cumparatorul final, este neutra entru întreprindere. Ea nu face obiectul unor presiuni evazioniste foarte mari. Singurele probleme sunt în perimetrul deductibilitatii si a termenului de plata. Fiind o taxa bine asezata în sistemul fiscal românesc, vizând cunsumatorul final, având un ,ecanism de aplicare foarte clar, evaziunea fiscala legala a gasit extrem de putine brese în aplicarea sa, ele fiind corectate de legislatia fiscala româneasca în cei aproape zece ani de aplicare. Dat fiind cele mai sus afirmate, evaziunea fiscala ilicita este singura care poate evita aceasta taxam, însa prin procedee în afara legii.
1.1.2 Accizele
Accizele sunt impozite speciale pe consumatia, care afecteaza serios trezoreria firmelor ce cumpara astfel de produse. Totodata firmele care comercializeaza astfel de produse sunt supuse presiunei accizei prin faptul ca trebuie sa cedeze o mare parte din profir pentru a o mentine interesul pentru aceste produse. Modalitatile de a evita plata accizelor în termeni legali sunt relativ restrânse, majoritatea solutiilor utilizate încalcând legea deci intrând în perimetrul evaziunii fiscale ilicite sau fraudelor fiscale. De notorietate sunt cele din domeniul alcoolului, benzinei si motorinei, fapte ce au fost popularizate si de catre presa o data cu cu descoperirea lor de catre organele de control. O tehnica ce se afla la limita dintre legal si ilegal este situatia în care avem de-a face cu definiri incomplete ale pozitiilor supuse accizelor, contribuabilii încercând sa se sustraga de la plata accizelor prin încadrarea produselor comercializate de acestia în categorii scutite sau cu niveluri ale accizelor mai mici. Oricum legislatia româneasca si-a perfectionat modul de impunere astfel încât, legal, astfel de situatii sunt cu totul si cu totul sporadice, daca au fost eliminate în întregime.
1.1.3 Taxele vamale
Taxele vamale sunt impozite pe consumatie având rolul de a reduce competitivitatea marfurilor de import si a realiza veniturilor importante la bugetul de stat pe seama cererii de astfel de produse pe piata româneasca. Dat fiind nivelul lor din ce în ce mai scazut datorita acordurilor comerciale la care România este parte, evaziunea fiscala legala s-a redus în ultima perioada. Modalitatile clasice de astfel de situatii sunt transferuri de la anumite pozitii tarifare cu cote mai ridicate catre pozitii tarifare cu cote mai reduse. Acest fapt se poate realiza de regula si cu coplicitatea furnizorului care enunta denumirile produselor importate pe factura si "packing list". O alta modalitate este aceea de a folosi inginerii financiare mai complicate prin care materiile prime sa fie importate de societati comerciale situate în zone defavorizate care, dupa o usoara prelucrare, sa fie trimise catre destinatia lor finala , reducându-se astfel nivelul taxelor vamale achitate. Un alt mijloc de evitare a taxelor vamale este cel referitor la importul de utilaje si echipamente drept investitii din surse proprii de catre întreprinderi mici si mijlocii fara plata taxelor vamale si a TVA în vama. Aceste întreprinderi mici si mijlocii pot presta apoi servicii în cadrul grupului facturându-si prestatiile catre firmele realizatoare ale procesului de câstig. Tot o modalitate de evitare a platii taxelor vamale si TVA în vama la importul de mijloace fixe mobile o constituie utilizarea leasingului în schimbul importului definitiv. Astfel se poate reduce baza de impozitare de la 100% la 20% respectiv valoarea reziduala. Acest lucru trebuie însa ponderat cu impozitul pe venit persoanelor nerezidente ce trebuie achitat pentru dobânda la leasing.
Textele legale în vigoare prevad scutirea de taxe vamale a donatiilor cu caracter social , umanitar , cultural, sau sportiv primite de organizatii nonprofit. Pornind de la aceasta prevedere, se pot realiza importuri camuflate sub forma unei donatii catre o organizatie nonprofit. Plata importului se poate face prin conturi bancare nedeclarate la organele fiscale sau cu bani lichizi. Circuitul marfurilor este urmatorul:
firma straina doneaza unei asociatii nonprofit marfurile în mod fictiv,
asociatia le receptioneaza
3. Asociatia fie:
3.1. le doneaza la rându-I unor persoane fizice fictive,
3.2. le vinde unor societati comerciale dupa un timp,
3.3. le doneaza acestor societati comerciale.
3.4 lasa marfurile sa fie utilizate de catre anumite persoane în alte scopuri decât cele declarate.
4. plasarea marfurilor se face fie:
4.1 prin vânzarea fara facturi în cazul 3.1
4.2 intra în circuitul economic normal în cazurile 3.2 si 3.3
5. plata se realizeaza prin conturi bancare fictive sau cash.
1.1.4 Impozitul pe venitul global
Impozitul pe venitul global este un impozit direct, al carui obiect îl constituie veniturile sub forma de salarii, alte drepturi salariale, onorarii, chirii, redevente, câstiguri în bani sau în natura realizate de persoane fizice române sau straine pe teritoriul României. Interesul din punct de vedere al evaziunii fiscale legale este legat de :
- identificarea unor modalitati de generare de cheltuieli fictive cu salarizarea unor persoane, reusindu-se pe aceasta cale plati de natura dividendelor camuflate sub forma de drepturi salariale.
- Creearea unor facilitati salariatilor care sa nu inte în sfera de impunere a impozitului pe venitul global, astfel încât sa plateasca la bugetul de stat un impozit cât mai mic.
- Transformarea salariatilor în societati comerciale independente, si deci transferarea din impozitarea pe venitul global în impozitarea pe venitul microintreprinderilor sau în impozitul pe profit dupa caz. Astfel se evita impozitarea cu coeficienti de impunere foarte mari de ordinul 18%-40% în impozit de 1,5% pe venitul microintreprinderilor plus 5% impozitul pe dividende, economia fiind extrem de mare.
- Obtinerea de catre salariati a unor statute ce le confera scutirea de la plata impozitului pe venitul global, asa cum ar fi :
- certificate de revolutionari;
- certificate de handicapati;
- consuli onorifici ai unor state subdezvoltate în România.
1.1.5 Impozitul pe profit
Este una din sursele majore de evaziune fiscala, prin faptul ca lezeaza cel mai important obiectiv al investitorului: PROFITUL. Deci acesta va fi interesat sa il prodejeze cât mai mult de impunerea fiscala. Avem în vedere astfel, atât realizarea unui profit real, mare, de catre agentul economic, cât si determinarea unui profit fiscal mic pentru a ase obtine un impozit pe profit redus. În acest scop vom încerca majorarea chelstuielilor deductibile fiscal, micsorarea veniturilor impozabile si amânarea pe cât timp este posibil a platii impozitului pe profit. Actiunile de evaziune fiscala legala au în vedere si facilitatile fiscale acordate atât întreprinderilor mici si mijlocii cât si microîntreprinderilor.
1.2 Mijloacele de evaziune (frauda fiscala)
Mijloacele de evaziune fiscala ilegala sunt foarte numeroase, practic infinite, caci reprezinta în principiu tot ceea ce se desfasoaraa dincolo de cadrul legal cu scopul de a acoperi impunerea legala. Daca prin evaziunea fiscala legala exista o contrângere a legii, care ne permitea un spatiu de joc (un swing) evaziunea fiscala frauduloasa reprezinta restul, adica infinitele combinatii de situatii, cazuri, fapte, strategii care actioneaza dincolo de limitele legii. Desigur, idei pot fi multe dar în aczul depiostarii lor persoanele implicate cad sunb incidenta legii penale. Totusi marimea sumelor puse în joc, imposibilitatea obtinerii profitului din alta sursa, lipsa de competitivitate a firmelor si nevoia de bani ii împing pe administratorii firmelor sa actioneze dincolo de cadrul legal.
1.2.1 Modalitati de plata a partenerilor în regimul fraudei fiscale
1.2.1.1 Plati prin conturi bancare nedeclarate
Potrivit art. 3 din Legea 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale Contribuabilii au obligatia ca, în termen de 5 zile de la înregistrare, sa declare la organul fiscal pe a carui raza teritoriala îsi are sediul, datele în legatura cu subunitatile contituie în sucursale, filiale, puncte de lucru, depozite, magazine si oricare alte locuri în care se desfasoara alte activitati producatoare de venituri, bancile si conturile bancare în lei si în valuta, indiferent de locul unde functioneza, în tara sau în strainatate. Eludând prevederile acestui articol agentii economici îsi pot deschide conturi bancare la banci nedeclarându-le la organele fiscale pentru a efectua tranzactii financiare în lei sau în valuta aferente unor avtivitati care sunt deturnate de la regimul impunerii legale.
În vederea derularii operatiunilor trebuie avuta în vedere confidentialitatea bancii cu care se lucreaza. Aceasta fiind una din necesitatile de baza pe care le incumba activitatile de frauda fiscala.
1.2.1.2 Plata cash
Desi implica niste eforturi mai mari, legate de faptul ca se manipuleaza cantitati mari de bani, plata cash ar fi cea mai atractiva în actiunile care ocolesc legea, datorita faptului ca nu exista o terta persoana care intervine în tranzactie sia nume banca. Totodata nivelul lichiditatilor este maxim, iar riscurile sunt minime. Plata cash are si limite legate de nivelul platilor, care se poate determina folosind notele de banca, aria de extindere a platii, cât si de siguranta fata de valabilitatea bancnotelor folosite si fata de posibilii hoti care ar putea sustrage acele sume de bani.
1.2.1.3 Plata prin efecte comerciale
Utilizarea acestui mijloc de plata în activitati care implica fraude fiscale este redusa deoarece institutiile juridice al acestor efecte comerciale implica drepturi si obligatii pe care trrebuie sa si le asume partile care fac parte din respectivele contracte. În sitatia de frauda fiscala singurii care îsi pot asuma responsabilitatea de a semna efectele comerciale sunt proprietarii, deoarece semnarea în calitate de persoana juridica implica necesitata implicarii acestor efecte comerciale în contabilitatte, iar omisiunea reflectarii n contabilitate implica la rândul ei o frauda fiscala. Tot legat de aceste titluri ele circula pe baza încrederii în cei care gireaza titll comercial, iar prezenta unor persoane juridice afecteazap încrederea în efectul de comert.
1.2.1.4 Operatiuni de plati cu "bani murdari"
Pentru a da unele repere cu privire la operatiunile cu bani murdari trebuie sa explicam pe scurt de unde provine denumirea si ce implicatii are. În lumea afacerilor, exista zone în care corectitudinea, fair-play-ul, regulile morale, constiinta sunt notiuni abstract, lipsite de valoarea legala. Cuvântul de ordine este banul. Am numit aici activitati de productie si comercializare de narcotice, de armamant, activitati de crima organizata, de furt de valori, spionaj.
Desigur, si aceste piete functioneaza dupa anumite reguli ale comertului, ele , în orice caz, nu au în vedere respecatrea normelor juridice. În activitatile lor de combatere a infractionalitatii organele de ordine din diferite tari plaseaza pe acesata piata ordine de cumpararea sau de prestare a unor servicii, platind cu bancnote ale caror serii sunt retinute si date în urmarire. Aceasta deoarece se are în vedere ca prin mijloacele specifice controlului masei monetare sa se identifice si alte persoane care sunt implicate în activitatile avute în vedere mai sus. O alta forma de spalare a banilor se refera l asituatii în care se doreste legitimizarea provenientei banilor obtinut din activitatile prezentate mai sus.
Asadar, în primul caz în care exista posibilitatea existentei de bancnote marcate care au fost obtinute din activitatile legale, acestea trebuiesc schimbate cu altele care nu sunt date în urmarire. Pentru aceasta practica s-au regizat numeroase moduri de splare a banilor.Cea mai utilizata modalitateade preschimbare sunt bancile, care sunt detinatoarele unor cantitati de numerar suficiente pentru a schimba bancnotele urmarite cu altele.
Cel mai des utilizat mijloc de preschimbare a banilor murdari este deschiderea unui cont bancar la o anumita banca , într-un oras si lichidarea acestuia într-un alt oras, la alta sucursala a bancii respective. Este importanta precizarea: la o alta sucursala deoarece la nivelul bancilor sucursala este entitatea organizatorica de baza care asigura necesarul de numerar la nivelul agentiilor si punctelor de lucru si de situatia în care suma este mare ,iar sucursala este comuna, exista posibilitatea ca o parte din banii retrasi sa fie tot aceia care au fost depusi.
O alta modalitate de preschimbare a abnilor murdari este utilizarea caselor de schimb pentru preschimbarea dintr-o moneda într-alta.
Spalarea banilor de poate realiza si prin caseriile cazinourilor. Se achizitioneaza fise de joc pentru diverse jocuri de noroc, care pot fi sau nu folosite si apoi preschimbarea lor la caserie, de preferta la ghisee diferite.
Alte modalitati de spalarea abanilr mai sunt: organizarea de activitati comercilae cu amanuntul de regula cu profil alimentar, deoarece acestea implica un rulaj foarte mare al banilor, prin care acestia sunt spalati; sau activitati de consultanta, investiti sau plasarea banilor în activitati de distractie si agrement.
Posibilitatile de spalarea a banilor sunt numeroase si depinde de perfectiunea sistemelor de urmarire a maselor monetare, de gravitatea faptelor savârsite de persoanele posesoare si de posibilitatile reale de plasament pe care le au.
Operatiuni de spalare de bani pot reprezenza si activitati de legitimare a acestora. De multe ori persoane care realizeaza venituri ilicite trebuie sa-si justifice legal provenienta acestora. Daca în Occident aceasta "justificare" este solicitata de catre stat tuturor cetatenilor, în România legea functioneaza numia pentru functionarii publici si pentru persoanele care îndeplinesc functii de demnitatea publica.
Nu rare sunt cazurile în care averea detinuta la un moment dat s-a justificat prin mosteniri fictive sau prin vânzari de bunuri mobile sau de valoare îndelungata peste pretul pietei, certificând astfel provenienta banilor.
Alte modalitati cunoscute sunt " castigurile la jocurile de noroc" care certifica astfel castigurile . acestea par a fi si mai sigure, deoarece sunt extrem de greu de contestat, spre deosebire de vânzarile de bunuri u valoare mare, unde se poate face aple la pretul pietei.
Alte modalitati de "spalare de bani" utilizate sunt înfiintarea de firme care genereaza la rândul lor venituri considerabile sau justificabile si care necesita plati initiale sau ulterioare ascunse " la negru" : baruri, firme de constructii, firme de consultanta, practic orice afacere daca are un minim de rentabilitate.
1.2.1.5 Utilizarea cecurilor fara acoperire pentru plata datoriilor comerciale
Aceasta mai poarta si denumirea de " plati în descoperire de cont". astfel s-a constatat ca atunci când se face o plata cu cecul, între momentul prezentarii la încasare si virarea banilor în cont si momentul confirmarii acoperirii cecului se scurge o periada de minim 4 zile, timp în care beneficiarul cecului fara acoperire este în posesia sumelor de bani si poate sa faca alte plati scdente astfel se obtin lichiditati pe termen foarte scurt.
1.2.1.6 Fraude fiscale prin intermediul retelelor de calculatoare
Acestea au aparut o data cu utilizarea decontarilor între banci, sau între agentii economici si banci prin intermediul retelelor de calculatoare .O alta sursa o constituie aparitia magazinelor virtuale si platile prin carduri virtuale. Cea mai cunoscuta retea de calculatoare interbancara este reteaua " SWIFT". Prin intermediul ei se realizeaza transferuls de date între bancile din întreaga lume. Accesul la aceasta retea de si este limitat prin parole de acces, este practic imposibil sa fie interzis persoanelor neautorizate deoarece nu este un circuit inchis, el utilizând reteaua telefonica internationala. Astfel, informaticienii pot pe baza unor programe de interceptare a parolelor de acces sa descopere parolele dfe acces în retele de calculatoare ale diferitelor banci si sa comande decontari fictive între diferite conturi. Apoi, prezentându-se la ghiseele bancii pot ridica sume importante de bani din conturile în care au fost virate sumele sustrase electronic din conturile clientilor bancii.
Fraudele fiscale electronice sunt foarte variate si imbraca forme din cele mai subtile. Este cunoscut cazul unui informatician care a realizat un sistem informatic bancar in Suedia care a devenit în câtiva ani milionar fara sa desfasoare nici o activitate economica. Astfel,m la realizarea sistemului bancar , respectiv la calculul dobânzilor, comisioanelor, si a altor operatii care necesitau impartiri, îl incomodau zecimalele de dupa cifra a doua. Acestea nu apareau în nici un extras de cont al bancii. Atunci el a programat o subrutina prin care toate aceste zecimale erau automat virate într-un cont al carui titular era chiar el.prin cumularea a nenumarate operatii de calcul în car metoda de rotunjire era prin eliminarea zecimalelor de la a treia zecimala încolo în contul informaticianului s-au adunat sume de milioane de coroane suedeze. Operatiunea s-a putut desfasura fara ca cineva sa sesizeze deoarece nu existau reclamanti în extrasele de cont neaparând decât primele doua zecimale.
1.2.1.7 Desfasurarea de acte de comert fara documente legale sau fara înregistrarea acestora în contabilitate
Conform art.13 din Legea 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale " fapta de a nu evidentia prin acte contabile sau alte documente legale, în întregime sau în parte, veniturile realizate ori de aînregistra cheltuieli care au la baza operatiuni legale, dacaa au avut ca urmare neplata sau diminuarea impozitului, taxei si a contributei se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi sau amenda de la 1 milion la 10 milioane.
În ciuda riscurilor la care se expun, în activitatea practica a agentilor economici s-a instaurat ca obicei curent derularea de tranzactii care nu sunt înregistrate în contabilitatea firmei, deci nu sunt supuse impozitarii. Gama acestor operatii este foarte larga, mergând de la deschiderea facturilor de la furnizori si vânzarea produselor prin magazine proprii, fara a se consemna aceasta în contabilitate, pâna la societati care nu înregistreaza nici o activitate de comert.
1.3 Comertul fara facturi
Este des practicat de agentii economici care desfac catre populatie produse de consum. Astfel ei le solicita distribuitorilor sa le livreze marfa fara a elibera documente legale de cesiune a bunurilor, plata facându-se de regula în numerar. Endetail-istii spera ca marfa astfel achizitionata sa poata fi vânduta fara ca organele de control sa depisteze frauda fiscala, iar profiturile realizate sa fie însusite fara plata impozitelor si taxelor aferente. Distribuitorul are doua variante: sa intocmeasca factura si sa o înregistreze în contabilitate ca si când tranzactia s-ar fi desfasurat în mod corect sau sa profite de ocazie si sa se angajeze la rându-i într-un act de evaziune fiscala.
1.3.1 Utilizarea de acte de comert fictive pentru majorarea cheltuielilor în contabilitate
Aceste activitati au în vedere contabilizarea de activitati fictive prestate în favoarea unitatii pentru care se intocmesc facturi. Pentru a face activitatea mai credibila sunt folosite mai multe societati pentru a dispune de numere de facturi diferite. Astfel numerele de facturi aferente unei societati sunt folosite pentru eliberarea de facturi fisctive, care vor fi contabilizate în evidentele societatii careia se doreste sa se micsoreze cheltuielile. Totodata facturile respective nu vor fi trecute în evidenta societatilor care detin numerele de factura respectiva. Dar se pot folosi si denumiri de societati fictive si acte false, însa cu consecintele de rigoare.
1.3.2 Neînregistrarea în totalitate a vânzarilor unei firme
Astfel se poate compensa o cumparare fara facturi cu o vânzare fara facturi. Avem aici în vedere distrugerea documentelor de livrare si vânzare a unui lot de marfa sau a prestarii unui serviciu.
În situatia vânzarii unui lot de marfa se pot distruge documentele de vânzare cu conditia ca marfa respectiva sa fi fost cumparata fara documente legale sau în situatia în care firma are posibilitatea vânzarii prin punctele de desfacere, urmate de întocmirea unor facturi de descarcare a gestiunii la preturi mai mici decât cele efective.
Situatia prestarii de servicii este mai simpla, mai ales când nu implica iesiri de materiale din gestiune.astfel încasarile pot intra direct în fondul proprietarului firmei fara a mai fi impuse prin contabilitate. În situatia în care prestarea de servicii implica consumul de materiale acestea pot fi decontate prin încarcarea altor devize, care vor fi supuse înregistrarii în contabilitate.
1.3.3 Comertul cu marfa de contrabanda
Prin marfa de contrabanda întelegem produse contrafacute sau care circula sub alta marca decât cea care le-a realizat si le reprezinta. Problematica comertului cu marfa de contrabanda este variata, de aceea ne vom opri doar la câteva exemple de produse supuse contrabandei , care prin continutul si destinatia lor sa ocoleasca legea fiscala.
Un prim exemplu ar fi acela al produselor supuse accizelor si taxelor vamale, care sunt comercializate sub alta titulatura. Putem oferi ca titlu de exemplu comercializarea bauturilor spirtoase incolore în ambalaje de apa minerala, evitându-se plata unor accize si taxe vamale foarte importante.
Un al doilea exemplu ar fi acela al comercialzarii unor produse care în acte sa aiba declarata o anumita cantitate si calitate , iar în realitate sa fie de alta natura. Tehnica se aplica la marfa vânduta în vrac si în cantitati foarte mari: cereale, zahar, cherestea.
Un ultim exemplu este disimularea în masa marfii legal comercializate a unei alte categorii de marfa care este supusa unor alte reglementari legale. Avem în acest caz în vedere exportul de produse cu volum mic ascunse în produse-suport.
1.3.4 Societati comerciale de tip "tun"
Reprezinta forma cea mai avansata de frauda fiscala. Acestea presupune ca totalitatea actelor de comert derulate de firma respectiva sanu fie supuse impunerii fiscale. Desigur ca este forma cea mai riscanta de a frauda , datorita multiplelor încalcari ale legii, dar unii comercianti îsi asuma riscurile si pentru afaceri foarte mari se folosesc de astfel de societati. Dezavantajul consta în imposibilitatea folosirii acestor societati pentru mai multe tranzactii datorita evidentei încalcari a legii, si deci a consecintelor juridice majore , care se abat asupra asociatilor ce detin proprietatea firmei. Firmele "tun" pot fi folosite si în tranzactii cu parteneri comerciali pentru fraudarea acestor prin solicitarea pe diverse cai su pentru diverse motive a unor avansuri, pentru ca dupa o scurta perioada conturile societatii sa fie lichidate, iar proprietarii sa-si deruleze afacerile în alte tari, care nu implica un risc juridic important. Chiar daca partenerii comerciali vor face plângere în justitie, detinatorii sumelor care le revin de drept nu mai pot fi despagubiti.
1.4 Falsurile si frauda fiscala
În scopul inducerii în eroare a organelor de control , unii evazionisti apeleaza la falsuri, prin întocmirea de acte false. Aceasta practica este "recomandabila" , numai în masura în care falsitatea actului respectiv nu poate fi dovedita de organul fiscal. Spre exemplu, întocmirea unui contract de munca fictiv este practic imposibil de trecut în fals de organul de control , însa o factura falsa poate fi mai usor de trecut în fals prin confruntarea cu factura posibilului emitent. Falsurile sunt asadar de mai multe feluri , iar actul ca atare este o adevarata tehnica de care se ocupa o întreaga industrie subterana , în functie de natura actului de falsificat.
Acesta presupune interpretarea gresita a legii fiscale , neaplicarea ei, sau aplicarea partiala, în scopul reducerii sumei impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat.
Printre exemplele care se pot da cu privire la aceasta modalitate de evaziune fiscala amintim aplicarea incorecta a accizelor. Conform legii, accizele se aplica o singura data, fie la producatorul intern , atunci când introduce marfa în tara. În plus, legislatia impune cu cote diferite bauturile alcoolice, în functie de categoria din care provin : bauturi alcoolice naturale, vinuri. S-au gasit posibilitati de integrare a anumitelor categorii de bauturi în alte în scopul reducerii platii accizelor la buget.
Apar însa situatii în acre un agent economic, preluând un produs supus sccizelor, îl înnobileaza, îl introduce în procesul de fabricatie si realizeaza un nou produs care este supus unei categorii de accize mai mari. În acest caz legiuitorul prevede necesitatea sa producatorul sa ceara de la buget restituirea accizelor suportate de el, si, totodata, plata noilor accize aferente produselor realizate. Este cazul aici, spre exemplu, al dulciurilor realizate pe baza de alcool, al produselor superioare, care se realizeaza din vin sau palinca. Asadar la baza calcului accizelor stau retele de fabricatie.
|
