INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI
FURTUL (art. 208 C. pen.)
1. Continutul legal:
"Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fǎrǎ consimtǎmantul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 12 ani.
Se considerǎ bunuri mobile si orice energie care are o valoare economicǎ, precum si inscrisurile.
Fapta constituie furt chiar dacǎ bunul apartine in intregime sau in parte fǎptuitorului, dar in momentul sǎvarsirii acel bun se gǎsea in posesia sau detinerea legitimǎ a altei persoane.
De asemenea, constituie furt luarea in conditiile alin. 1 a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale a cǎror formare, desfǎsorare si dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale si incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.
obiectul juridic special - il constituie valoarea socialǎ, relatiile sociale de ordin patrimonial a cǎror existentǎ, evolutie sau dezvoltare este conditionatǎ de pǎstrarea situatiei fizice a bunurilor mobile si de impiedicare luǎrii pe nedrept a acestor bunuri din patrim 656j93g oniul privat sau public.
obiect material - este un bun mobil care se aflǎ in posesia sau detentia altei persoane. Acest bun trebuie sǎ aibǎ o valoare pentru cel care il detine si nu o valoare in general. Notiunea de bun corespunde aceleia din dr. civil, in sensul cǎ el poate fi deplasat, transportat, transferea dintr-un loc intr-altul. Imobilele nu pot face obiectul unei infractiuni de furt ci pǎrti dintr-un imobil. Sunt considerate bunuri mobile si acele energii susceptibile de a fi sustrase si care au o anumitǎ valoare economicǎ (energia electricǎ, termicǎ, hidraulicǎ). Omul nu poate reprezenta obiectul material al infractiunii de furt.
2B Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - este orice persoanǎ. Particapatia este posibilǎ in toate formele sale. Totusi, coautoratul schimbǎ incadrarea juridicǎ, transformand fapta in furt calificat.
- subiectul pasiv - orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ. Poate fi intalnitǎ o pluralitate de subiecti pasivi.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material se realizeazǎ printr-o actiune de deposedare sau printr-o apropriere, furtul caracterizandu-se si printr-o actiune de sustragere a bunului mobil. In doctrinǎ si jurisprudentǎ se apreciazǎ cǎ actiunea de luare poate fi sǎvarsitǎ prin diferite moduri: apucare, ascundere, inhǎtare, desprindere, deviere, prin racordǎri la surse de energie. In mod exceptional, luarea se poate infǎptui si prin inactiune, cum ar fi cazul celui care predǎ o masǎ de bunuri si omite in mod intentionat sǎ predea anumite bunuri, pe care le retine pentru el. Elementul material prezintǎ unele cerinte esentiale:
a- sǎ fie vorba de un bun mobil;
b- acesta sǎ se gǎseascǎ in posesia sau detentia altei persoane;
c- iar, luarea sǎ se fi fǎcut fǎrǎ consimtǎmantul acesteia.
- urmarea imediatǎ - constǎ in trecerea bunului din stǎpanirea de fapt a posesorului sau detinǎtorului, in cea a fǎptuitorului. Urmarea imediatǎ se realizeazǎ si atunci cand bunul luat fǎrǎ drept a fost ascuns de fǎptuitor chiar in locul de unde l-a sustras, fǎcand imposibilǎ utilizarea lui de cǎtre posesor sau detentor. Urmarea imediatǎ nu trebuie confundatǎ cu paguba produsǎ prin aceastǎ urmare. De ceea cand se realizeazǎ o restituire a bunlui, urmarea imediatǎ nu este inlǎturatǎ.
- raportul de cauzalitate trebuie sǎ se stabileascǎ in concret, cǎ urmarea imediatǎ este o consecintǎ a sǎvarsirii elementutlui material.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie intentia directǎ in cele mai multe cazuri,dar si cea indirectǎ atunci cand bunul sustras mai contine in el alt bun.
4. Forme. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc;
2. tentativa - se pedepseste cfm. art. 222 C. pen.;
3. fapt consumat fapta se consumǎ in momentul in care bunul a fost scos din sfera de posesie sau stǎpanire a bunului. Simpla deposedare a subiectului pasiv duce automat la realizarea infractiunii de furt, si deci la consumarea ei;
4. fapt epuizat - acesta este considerat a fi momentul in care a incatat activitatea infractionalǎ. (furtul de energie electricǎ).
SANCTIUNI: inchisoare de la 1 la 12 ani.
FURTUL CALIFICAT (art. 209 C. pen.)
1. Continutul legal:
"Furtul sǎvarsit in urmǎtoarele imprejurǎri:
a. de douǎ sau mai multe persoane impreunǎ;
b. de o persoanǎ avand asupra sa o armǎ sau o substantǎ narcotica;
c. de cǎtre o persoanǎ mascatǎ, deghizatǎ sau travestita;
d.asupra unei persoane aflate in imposibilitatea de a-si exprima vointa sau de a se apǎra;
e. intr-un loc public;
f. intr-un mijloc de tramsport in comun;
g. in timpul noptii;
h. in timpul unei calamitǎti;
i. prin efractie, escaladare sau prin folosirea fǎrǎ drept a unei chei adevǎrate ori a unei chei mincinoase, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani.
Cu aceeasi pedeapsǎ se sanctioneazǎ si furul privind:
a. un bun care face parte din patrimoniul cultural;
b. un act care serveste pentru dovedirea stǎrii civile pentru legitimare sau identificare.
Furtul privind urmǎtoarele categorii de bunuri:
a. titei, gazolinǎ, condensat, etan lichid, benzinǎ, motorinǎ, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternǎ;
b. componente ale sistemelor de irigatii;
c. componente ale retelelor electrice;
d. un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarme ori alertare in caz de incendiu sau alte situatii de urgentǎ publicǎ;
e. un mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie la incendiu, la accidente de cale feratǎ, rutiere, navale sau aeriene, ori in caz de dezastru;
f. instalatii de sigurantǎ si dirijare a traficului feroviar, rutier, naval si aerian si componente ale acestora, precum si componente ale mijloacelor de transport aferente;
g. bunuri prin insusirea cǎrora se pune in pericol siguranta traficului si a persoanelor pe drumurile publice;
h. cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomunicatii, precum si componente de comunicatii, se pedepseste cu inchisoare de la 4 la 18 ani.
Furtul care a produs consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
In cazul prevǎzut la alin. 3 lit. a sunt considerate tentativǎ si efectuarea de sǎpǎturi pe terenul aflat in zona de protectie a conductei de transport al titeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid si benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum si detinerea in acele locuri sau in apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor-cisternǎ, a stuturilor, instalatiilor sau oricǎror altor dispozitive de prindere ori perforare.
a. de douǎ sau mai multe persoane impreunǎ - Aceastǎ agravantǎ presupune cel putin doi autori, instigatori si complici. Periculozitatea rezultǎ din conlucrarea acestora la sǎvarsirea faptei cu mai multǎ usurintǎ. Existǎ aceastǎ agravantǎ si in situatia in care fapta se sǎvarseste de un major impreunǎ cu un minor, chiar dacǎ cel din urmǎ nu rǎspunde penal;
b. de o persoanǎ avand asupra sa o armǎ sau o substantǎ narcoticǎ - Pericolul social al faptei creste, in aceastǎ situatie deoarece fǎptuitorul care este inarmat sau are asupra sa o substantǎ narcoticǎ se simte mai in sigurantǎ, este mai dezinvolt, stiind cǎ prin folosirea cestor mijloace poate mobiliza sau intimida victima. Pentru realizarea agravantei este deci necesar ca fǎptuitorul sǎ aibǎ asupra sa aceste instrumente si nu in mod obligatoriu sǎ le foloseascǎ. In cazul in care fǎptuitorul are o armǎ asupra sa si nu are permis de port armǎ, infractiunea de furt calificat intrǎ in concurs real cu cea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor(art. 279C. pen.);
c. de cǎtre o persoanǎ mascatǎ, deghizatǎ sau travestitǎ - Aceastǎ imprejurare conferǎ furtului un caracter mai grav datoritǎ pericolului pe care il prezintǎ fǎptuitorul. Acesta opereazǎ astfel incat sǎ intimideze si sǎ infricoseze victima, stiind totodatǎ cǎ va fi mai greu de recunoscut;
d. asupra unei persoane aflate in imposibilitatea de a-si exprima vointa sau de a se apǎra - Aceastǎ agravantǎ are la bazǎ situatia in care se aflǎ subiectul pasiv, care este o persoanǎ incapabilǎ de a-si exprima vointa. Starea respectivǎ, cunoscutǎ si valorificatǎ de fǎptuitor, il face sǎ actioneze cu mai mult curaj, cu mai multǎ dezinvolturǎ. Incapacitatea constǎ intr-o stare psiho-fizicǎ ce pune persoana in imposibilitatea de a realiza ce se petrece in jurul sǎu. Incapacitatea victimei de a se apǎra nu trebuie sǎ fie consecinta unei fapte a autorului, deoarece in acest caz vom fi in prezenta infractiunii de talhǎrie;
e. intr-un loc public - Aceastǎ agravantǎ se justificǎ prin aceea cǎ intr-un loc public sunt prezente de obicei mai multe persoane, iar fǎptuitorul isi realizeazǎ actiunea cu mai multǎ usurintǎ. Prin loc public trebuie sǎ intelegem situatia prevǎzutǎ in art. 152 C. pen.
f. intr-un mijloc de transport in comun Se are in vedere in acest caz, conditiile de deplasare in aglomeretie si fluxul mare de cǎlǎtori, starea de obosealǎ a acestora si imposibilitatea de supraveghere a bagajelor. Aceste aspecte constituie imprejurǎri de care pot profita infractorii pentru a sustrage diferite bunuri. Aceastǎ agravantǎ nu se retine in cazul furturilor sǎvarsite in taxiuri, deoarece acestea nu sunt considerate mijloace de transport in comun. Fiind destinate unui numǎr restrans de persoane;
g. in timpul noptii - Aceastǎ imprejurare este consideratǎ agravantǎ, deoarece furtul sǎvarsit in astfel de situatii este mai usor de executat decat in timpul zilei cand vizibilitatea este sporit mai bunǎ. La adǎpostul intunericului, fǎptuitorul are posibilitatea sǎ transporte si sǎ ascundǎ bunurile furate;
h. in timpul unei calamitǎti - Prin calamitate se intelege situatia imediat urmǎtoare creeatǎ de un cutremur, inundatie, epidemie gravǎ, accidente aeriene, navale sau feroviare avand consecinte deosebite. Aceste situatii prezintǎ un grad de pericol social sporit, deoarece in timpul unor astfel de evenimente, grija este indreptatǎ cǎtre salvarea altor valori decat cele patrimoniale. Aceste situatii creeazǎ pentru infractori posibilitǎti mai mari de sustragere a unor bunuri;
i. prin efractie, escaladare sau prin folosirea fǎrǎ drept a unei chei adevǎrate ori a unei chei mincinoase - Aceastǎ agravantǎ se referǎ la anumite mijloace pe care le foloseste fǎptuitorul in vederea sǎvarsirii furtului, ce ii imprimǎ faptei un careacer mai grav. Prin efractie intelegem inlǎturarea violentǎ a oricǎrul obiect sau dispozitiv de sigurantǎ;
i. un bun care face parte din patrimoniul cultural - Aceastǎ agravantǎ vizeazǎ natura bunului care formeazǎ elementul material al furtului, in sensul cǎ acesta face parte din patrimoniul cultural al tǎrii noastre. Fac parte din aceastǎ categorie bunurile cu valoare istoricǎ, artisticǎ,etc. Necesitatea acestei agravante este reliefatǎ si de cazul unui cetǎtean roman care, dupǎ ce a sustras o icoanǎ dintr-o bisericǎ datand din sec. XIV a incercat sǎ pǎrǎseascǎ tara pentru a o valorifica.
j. un act care serveste pentru dovedirea stǎrii civile pentru legitimare sau identificare. Introducerea acestei agravante este justificatǎ prin aceea cǎ, odatǎ sustrase de infractori, aceste acte le dau posibilitatea acestora ca prin falsuri sǎ-si atribuie o stare civilǎ care nu le apartinǎ si sǎ se punǎ in sigyrantǎ contra unui risc de identificare. Din aceastǎ categorie fac parte: buletinul, pasaportul, legitimatia. In situatia in care fǎptuitorul sustrage un portofel care contine si astfel de acte, el va rǎspunde pentru furt calificat, deoarece autorul trebuia sǎ prevadǎ cǎ in portofel se pot gǎsi astfel de acte;
k. Furtul sǎvarsit in conditiile art. 209 alin. 3 C. pen. - Aceastǎ agravantǎ vizeazǎ calitatea obiectului material al infractiunii. Sustragerea acestora poate provoca urmǎri deosebite activitǎtilor umane si pot pune in pericol viata mai multor persoane. Totodatǎ, sustragerea si valorificarea acestor bunuri pot aduce mari pierderi proprietarului sau posesorului si in acelasi timp mari avantaje ilegale fǎptuitorului;
l. Cand furtul a produs consecinte deosebit de grave - Aceastǎ agravantǎ are in vedere urmarea produsǎ de sǎvarsirea faptei. Prin consecinte deosebit de grave se intelege o pagubǎ materialǎ ce depǎseste 2.000.000.000.de lei sau o perturbare gravǎ a activitǎtii cauzatǎ unei autoritǎti publice sau unei unitǎti la care se referǎ art. 145 C. pen., ori altei persoane fizice sau juridice (art. 146 C. pen.)
1. Continutul legal:
"Furul sǎvarsit intre soti ori intre rude apropiate, sau de cǎtre un minor in paguba tutorelui sǎu, ori de cǎtre cel care locuieste impreunǎ cu persoana vǎtǎmatǎ sau este gǎzduit de aceasta, se urmǎreste numai la plangerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. Impǎcarea pǎrtilor inlǎturǎ rǎspunderea penalǎ."
TALHǍRIA (art. 211 C. pen.)
1. Continutul legal:
"Furtul sǎvarsit prin intrebuintare de violente sau amenintǎri ori prin punerea victimei in stare de inconstientǎ sau neputintǎ de a se apǎra , precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pǎstrarea bunului furat sau pentru inlǎturarea urmelor infractiunii ori pentru ca fǎptuitorul sǎ-si asigure scǎparea, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 18 ani.
Talhǎria sǎvarsitǎ in urmǎtoarele imprejurǎri:
a. de o persoanǎ mascatǎ, deghizatǎ sau travestitǎ;
b. in timpul noptii ;
c. intr-un loc public sau intr-un mijloc de transport, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani.
Pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 20 de ani, dacǎ talhǎria a fost sǎvarsitǎ:
a. de doua sau mai multe persoane impreunǎ;
b. de o persoanǎ avand asupra sa o armǎ, o substantǎ narcoticǎ ori paralizantǎ;
c. intr-o locuintǎ sau in dependinte ale acesteia;
d. in timpul unei calamitǎti;
e. a avut vreuna din urmǎrile arǎtate in art. 182.
Talhǎria care a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si inrerzicerea unor drepturi.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale a cǎror formare, desfǎsorare si dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale si incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.
obiectul juridic special - este complex, fiind reprezentat de reletiile sociale patrimoniale, ca obiect juridic principal, precum si de relatiile sociale privind viata, sǎnǎtatea, integritatea corporalǎ si libertatea persoanei, ca obiect juridic secundar. Asadar, talhǎria este indreptatǎ in acelasi timp impotriva a douǎ valori sociale (patrimoniul si persoana);
- obiect material - este un bun mobil care se aflǎ in posesia sau detentia altei persoane si corpul persoanei impotriva cǎreia se indreaptǎ activitatea infractionalǎ.
2B Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - este orice persoanǎ. Particapatia este posibilǎ in forma instigǎrii si complicitǎtii. Coautoratul schimbǎ incadrarea juridicǎ, transformand fapta intr-o variantǎ agravantǎ.
- subiectul pasiv - orice persoanǎ fizicǎ nu si juridicǎ ca in cazul furtului. Poate fi intalnitǎ o pluralitate de subiecti pasivi.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material se realizeazǎ prin douǎ actiuni corelate si anume: actiunea de furt, in principal, si printr-o actiune de amenintare sau violentǎ, in secundar. Violentele trebuie sǎ fie exercitate direct impotriva victimei. Dacǎ acestea imbracǎ forma distrugerii, va exista un concurs de infractiuni. Totodatǎ cand bunul se ia prin smulgere va exista intotdeauna infractiunea de talhǎrie.
Talhǎria nu trebuie confundatǎ cu santajul, deaorece in cazul santajului fǎptuitorul urmǎreste obtinerea de foloase materiale de la victimǎ intr-un moment viitor si nu exact in momentul sǎvarsirii faptei.
Talhǎria nu trebuie confundatǎ nici cu furtul calificat cand fǎptuitorul actioneazǎ profitand de starea victimei de a se apǎra sau de starea de inconstientǎ a cesteia, deoarece in cazul talhǎriei fǎptuitorul ii provoacǎ intentionat aceste stǎri pentru a putea mai usor sǎ sustragǎ bunurile.
Talhǎria poate intra in concurs cu infractiunea de ultraj cand fapta se sǎvarsaste asupra unui functionar public care indeplineste o functie ce implicǎ exercitiul autoritǎtii de stat.
urmarea imediatǎ - constǎ in trecerea bunului din stǎpanirea de fapt a posesorului sau detinǎtorului, in cea a fǎptuitorului. In unele modalitǎti agravate se poate produce si moartea victimei.
raportul de cauzalitate trebuie sǎ se stabileascǎ in concret, cǎ urmarea imediatǎ este o consecintǎ a sǎvarsirii elementutlui material.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie intentia directǎ in ceea ce priveste actiunea principalǎ dar si cea secundarǎ. Cand fapta are ca urmare o vǎtǎmare corporalǎ gravǎ sau moartea victimei, forma de vinovǎtie este praeterintentia.
4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc;
2. tentativa - se pedepseste cfm. art. 222 C. pen.;
3. fapt consumat fapta se consumǎ in momentul in care bunul a fost scos din sfera de posesie sau stǎpanire a bunului concomitent cu sǎvarsirea actiunilor de amenintare sau violentǎ. In cazul modalitǎtii agravate, talhǎria se consumǎ dacǎ s-a produs vǎtǎmarea sau moartea victimei;
4. fapt epuizat - acesta este considerat a fi momentul in care a incetat activitatea infractionalǎ si cand amplificarea consecintelor a luat sfarsit.
MODALITǍTI Fapta este mai gravǎ cand este sǎvarsitǎ in urmǎtoarele imprejurǎri:
a. de o persoanǎ mascatǎ, deghizatǎ sau travestitǎ;
b. in timpul noptii;
c. intr-un loc public sau intr-un mijloc de transport ;
d. de doua sau mai multe persoane impreunǎ;
e. de o persoanǎ avand asupra sa o armǎ, o substantǎ narcoticǎ ori paralizantǎ;
f. intr-o locuintǎ sau in dependinte ale acesteia;
g. in timpul unei calamitǎti;
i. a avut vreuna din urmǎrile arǎtate in art.182;
e. talhǎria care a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei.
SANCTIUNI:
- inchisoare de la 3 la 18 de ani - in forma tip si
- inchisoare de la 5 la 20 de ani , de la 7 la 20 de ani si de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi- in forma agravatǎ
PIRATERIA (art. 212 C. pen.)
1. Continutul legal:
"Jefuirea prin acte de violentǎ sǎvarsite in scopuri personale, de echipajul sau pasagerii unei nave impotriva persoanelor sau bunurilor care se gǎsesc pe acea navǎ ori impotriva altei nave, dacǎ navele se aflǎ in marea liberǎ sau intr-un loc care nu ecte supus jurisdictiei nici unui stat, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 18 ani.
Dacǎ pirateria a avut vreuna din urmǎrile arǎtate in art. 182, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 20 de ani.
Pirateria care a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Dispozitiile alin. precedente se vor aplica in mod corespunzǎtor si cǎnd infractiunea de piraterie s-a comis pe o aeronavǎ sau intre aeronave si nave.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale a cǎror formare, desfǎsorare si dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale si incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.
obiectul juridic special - este complex, fiind reprezentat de reletiile sociale patrimoniale, ca obiect juridic principal, precum si de relatiile sociale privind viata, sǎnǎtatea, integritatea corporalǎ si libertatea persoanei, ca obiect juridic secundar. Asadar, pirateria este indreptatǎ in acelasi timp impotriva a douǎ valori sociale (patrimoniul si persoana);
- obiect material - este un bun mobil care se aflǎ in posesia sau detentia altei persoane pe o navǎ sau aeronavǎ si corpul persoanei impotriva cǎreia se indreaptǎ activitatea infractionalǎ.
2B Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - este orice persoanǎ care se aflǎ pe acea navǎ sau aeronavǎ. Particapatia este posibilǎ in toate formele sale. Sunt subiecti activi atat cei care executǎ actiunea de jaf cat si cei care realizeazǎ violentele.
- subiectul pasiv - orice persoanǎ fizicǎ aflatǎ pe navǎ sau aeronavǎ. Poate fi intalnitǎ o pluralitate de subiecti pasivi.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material se realizeazǎ prin douǎ actiuni corelate si anume : actiunea de jaf, in principal, si printr-o actiune de amenintare sau violentǎ, in secundar. Violentele trebuie sǎ fie exercitate direct impotriva victimei. O cerintǎ esentialǎ este locul sǎvarsirii faptei - marea liberǎ sau in spatiul aerian care nu sunt supuse jurisdictiei vreunui stat. In caz contrar se vor aplica regulile de la infractiunea de talhǎrie.
urmarea imediatǎ - constǎ in trecerea bunului din stǎpanirea de fapt a posesorului sau detinǎtorului, in cea a fǎptuitorului. In unele modalitǎti agravate se poate produce si moartea victimei.
raportul de cauzalitate trebuie sǎ se stabileascǎ in concret, cǎ urmarea imediatǎ este o consecintǎ a sǎvarsirii elementutlui material.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie intentia directǎ calificatǎ prin scop. Cand fapta are ca urmare o vǎtǎmare corporalǎ gravǎ sau moartea victimei, forma de vinovǎtie este praeterintentia.
4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc;
2. tentativa - se pedepseste cfm. art. 222 C. pen.;
3. fapt consumat fapta se consumǎ in momentul in care bunul a fost scos din sfera de posesie sau stǎpanire a bunului, prin jefuire, concomitent cu sǎvarsirea actiunilor de amenintare sau violentǎ. In cazul modalitǎtii agravate, talhǎria se consumǎ dacǎ s-a produs vǎtǎmarea sau moartea victimei;
4. fapt epuizat - acesta este considerat a fi momentul in care a incetat activitatea infractionalǎ si cand amplificarea consecintelor a luat sfarsit.
MODALITǍTI: Fapta este mai gravǎ cand este sǎvarsitǎ in urmǎtoarele imprejurǎri:
a. dacǎ a avut vreuna din urmǎrile arǎtate in art. 182;
b. talhǎria care a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei.
SANCTIUNI:
- inchisoare de la 3 la 18 ani - in forma tip si
- inchisoare de la 5 la 20 de ani, si de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi - in forma agravatǎ.
1. Continutul legal:
"Insusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amendǎ.
Dacǎ bunul este proprietate privatǎ, cu exceptia cazului cǎnd acesta este in intrgime sau in parte al statului, actiunea penalǎ se pune in miscare la plangerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. Impǎcarea pǎrtilor inlǎturǎ rǎspunderea penalǎ.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale a cǎror formare, desfǎsorare si dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale si incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.
obiectul juridic special - este reprezentat de relatiile sociale de ordin patrimonial a cǎror dezvoltate implicǎ o anumitǎ incredere pe care participantii trebuie sǎ si-o acodre unii altora.
- obiect material - este un bun mobil al altuia detinut cu orice titlu de cǎtre fǎptuitor si pe care si l-a insusit pe nedrept. Pot fi astfel de bunuri: recolte, un vehicul, banii obtinuti din vǎnzarea unor bunuri, etc. Acest bun trebuie sǎ fie detinut cu orice titlu de cǎtre fǎpruitor (un depozit); deci esenta acestei infractiuni o reprezintǎ existenta unui raport juridic intre pǎrti.
2B Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - este persoana care detine bunul cu orice titlu. Bun ce apartine altuia. Participatia penalǎ este posibilǎ in toate formele sale.
- subiectul pasiv - orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ privatǎ ori publicǎ de la care autorul a primit, cu un anumit titlu, un bun mobil pe care l-a insusit.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material se realizeazǎ prin una din urmǎtoarele actiuni sau inactiuni: insusirea bunului, dispunerea pe nedrept, refuzul de a-l restitui -acest refuz trebuie sǎ fie nejustificat si nu presupune efectuarea vreunui act de dispozitie.
urmarea imediatǎ - constǎ in modificarea situatiei bunului si crearea unei situatii contrare celei care ar fi trebuit sǎ existe.
raportul de cauzalitate trebuie sǎ se stabileascǎ in concret, cǎ urmarea imediatǎ este o consecintǎ a sǎvarsirii elementului material.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie intentia directǎ si indirectǎ. Mobilul sau scopul nu au relevantǎ in realizarea laturii subiective; de ele tinandu-se seama la individualizarea pedepsei.
4. Forme. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc;
2. tentativa - nu se pedepseste;
3. fapt consumat aceastǎ infractiune este instantanee, consumarea ei are loc odatǎ cu executarea in intregime a oricǎreia dintre actiunile ce formeazǎ elementul material al infractiunii. Dacǎ pǎrtile au convenit o anumitǎ datǎ de restituire, infractiunea se va consuma la acea datǎ.
4. fapt epuizat - acesta este considerat a fi momentul in care a incetat activitatea infractionalǎ si cand amplificarea consecintelor a luat sfarsit.
SANCTIUNI: inchisoare de la 3 luni la 4 ani
GESTIUNEA FRAUDULOASA (art. 214 C. pen.)
1. Continutul legal:
"Pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credintǎ, cu ocazia administrǎrii ori conservǎrii bunurilor acesteia, de cǎtre cel care are ori trebuie sǎ aibǎ grija administrǎrii sau conservǎrii acelor bunuri, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Gestiunea frauduloasǎ sǎvarsitǎ in scopul de a dobandi un folos material se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, dacǎ fapta nu constituie o infractiune mai gravǎ.
Dacǎ bunul este proprieatea privatǎ, cu exceptia cazului cand acesta este in intregime sau in parte in proprietatea statului, actiunea penalǎ pentru fapta prevǎzutǎ in alin. 1 se pune in miscare la plangerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmte.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale a cǎror formare, desfǎsorare si dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale si incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.
obiectul juridic special - este reprezentat de relatiile sociale de ordin patrimonial a cǎror dezvoltate implicǎ o anumitǎ incredere in persoana care a primit in administrare sau conservare bunurile altuia si cǎ nu va pricinui cu rea-credintǎ pagube proprietarului bunurilor respective.
- obiect material - este un bun mobil sau imobil ce apartine altuia si care a fost dat fǎptuitorului pentru a-l administra sau conserva.
2B Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - este persoana care are sarcina de a administra sau conserva bunurile. Aceastǎ calitate poate reiesi dintr-un contract sau cvasicontract. Astfel de persoane pot fi: tutorele, curatorul, intendentul, executorul testamemtar, judecǎtorul sindic, custodele, depozitarul. Participatia este posibilǎ in toate formrle sale.
- subiectul pasiv - orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ privatǎ ori publicǎ de la care autorul a primit anumite bunuri in vederea conservǎrii lor.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material se realizeazǎ prin actiuni sau inactiuni pǎgubitoare pentru proprietarul bunurilor, sǎvarsitǎ de fǎptitutor cu prilejul administrǎrii lor. Pentru existenta elementului material se cer indeplinite urmǎtoarele conditii :
a .existenta unui raport juridic;
b. bunurile sau valorile sǎ se afle in posesia sau detentia fǎptuitorului;
c. fǎptuitorul sǎ aibǎ de drept ori de fapt gestionarea sau administrarea bunurilor respective.
Astfel, sǎvarseste aceastǎ infractiune cel care foloseste bunurile in interesul sǎu personal, avand drept urmare diminuarea valorii acestora.
urmarea imediatǎ - constǎ in crearea unei situatii de fapt pǎgubitoare pentru bunurile incredintate, consecintǎ a actiunii sau inactiunii fǎptuitorului.
raportul de cauzalitate trebuie sǎ se stabileascǎ in concret, cǎ urmarea imediatǎ este o consecintǎ a sǎvarsirii elementutlui material.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie intentia directǎ si indirectǎ.
4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.
FORME :
1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc;
2. tentativa - nu se pedepseste;
3. fapt consumat aceastǎ infractiune se consuma odatǎ cu executarea in intregime a oricǎreia dintre actiunile ce formeazǎ elementul material al infractiunii.
4. fapt epuizat - acesta este considerat a fi momentul in care a incetat activitatea infractionalǎ si cand amplificarea consecintelor a luat sfarsit.
MODALITǍTI: gestiunea frauduloasǎ sǎvarsitǎ in scopul de a dobandi un folos material se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, dacǎ fapta nu constituie o infractiune mai gravǎ.
SANCTIUNI:
- inchisoare de la 6 luni la 5 ani - in forma tip si
- inchisoare dela 3 la 10 ani - in forma agravatǎ.
INSELACIUNEA (art. 215 C. pen.)
1. Continutul legal:
"Inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevǎratǎ a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasǎ a unei fapte adevǎrate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si dacǎ s-a pricinuit o pagubǎ, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 12 ani.
Inselǎciunea sǎvarsitǎ prin folosire de nume sau calitǎti mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani. Dacǎ mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplicǎ regulile privind concursul de infractiuni.
Inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executǎrii unui contract, sǎvarsitǎ in asa fel incat fǎrǎ aceastǎ eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, se sanctioneazǎ cu pedeapsa prevǎzutǎ in alin. precedente, dupǎ distinctiie acolo arǎtate.
Emitarea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind cǎ pentru valorificarea lui nu existǎ provizia sau acoperirea necesarǎ, precum si fapta de a retrage, dupǎ emitere, provizia in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plǎti inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul arǎtat in alin. 1 dacǎ s-a pricinuit o pagubǎ posesorului cecului, se sanctioneazǎ cu pedeapsa prevǎzutǎ in alin. 2
Inselǎciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale a cǎror formare, desfǎsorare si dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale si incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.
obiectul juridic special - este reprezentat de relatiile sociale de ordin patrimonial a cǎror dezvoltate implicǎ incredere intre subiectii acestor raporturi.
- obiect material - poate fi un bun mobil sau imobil, inscrisuri cu valoare patrimonialǎ.
2B Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - orice persoanǎ care indeplineste conditiile pentru a rǎspunde penal. Participatia este posibilǎ in toate formele sale.
- subiectul pasiv - orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ privatǎ ori publicǎ al cǎrei patriminiu a fost lezat prin inselǎciune. Uneori poate exista un sub. pasiv principal si unul secundar.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material se realizeazǎ prin actiuni sau inactiuni frauduloase de amǎgire ori inducere in eroare a victimei, prin prezentarea ca adevǎratǎ a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasǎ a unei fapte adevǎrate. Inducerea in eroare se face mai usor in functie de gradul de culturǎ a victimei, precum si de starea psihicǎ a acesteia.
urmarea imediatǎ - constǎ in creerea unei situatii de fapt pǎgubitoare pentru subiectul pasiv, consecintǎ a actiunii sau inactiunii fǎptuitorului.
- raportul de cauzalitate trebuie sǎ se stabileascǎ in concret, cǎ urmarea imediatǎ este o consecintǎ a sǎvarsirii elementutlui material.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie intentia directǎ calificatǎ prin scop. Escrocul este acel tip de infractor care profitǎ de increderea pe care i-o acordǎ victima. El triseazǎ, speculeazǎ, insealǎ, rezultand cǎ este abil, fǎrǎ scrupule, cunoscǎtor al legilor pe care le incalcǎ in mod deliberat. Escrocul este imoral, fǎrǎ afi neapǎrat bolnav psihic si nu manifestǎ violentǎ pentru realizarea scopului propus.
4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.
FORME :
1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc;
2. tentativa - se pedepseste cfm. art. 222 C. pen.;
3. fapt consumat aceastǎ infractiune se consumǎ odatǎ cu executarea in intregime a oricǎreia dintre actiunile ce formeazǎ elementul material al infractiunii si cand s-a produs urmarea imediatǎ, adicǎ paguba efectivǎ in patrimuniul celui inselat.
4. fapt epuizat - acesta este considerat a fi momentul in care a incetat activitatea infractionalǎ si cand amplificarea consecintelor a luat sfarsit.
MODALITǍTI:
1. Inselǎciunea prezintǎ o variantǎ simplǎ (alin.1);
2. Douǎ variante speciale (alin. 3 si 4);
3. Si douǎ variante agravate (alin. 2 si 5).
SANCTIUNI:
- inchisoare de la 6 luni la 12 ani - in forma tip si
- inchisoare dela 3 la 15 ani, de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi - in forma agravatǎ.
DELAPIDAREA (art. 215¹ C. pen.)
1. Continutul legal:
"Insusirea, folosirea sau traficarea, de cǎtre un functionar in interesul sǎu ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneazǎ sau le administreazǎ, se pedepsesc cu inchisoare la 1 la 15 ani.
In cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicearea unor drepturi.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale a cǎror formare, desfǎsorare si dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale si incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.
obiectul juridic special - este reprezentat de relatiile sociale de ordin patrimonial a cǎror ezistentǎ si dezvoltare este conditionatǎ de mentinerea conditiei de fapt a bunurilor ce apartin sau intereseazǎ o persoanǎ juridicǎ privatǎ sau publicǎ impotriva actelor gestionarilor sau administratorilor, de insusire sau folosire in scopuri personale a bunurilor ce constituie obiectul activitǎtii de gestionare sau administrare.
- obiect material - poate fi: bani, valori sau alte bunuri din patrimoniul public sau privat pe care fǎptuitorul le gestioneazǎ sau administreazǎ. Asadar obiectul material al acestei infractiuni in reprezintǎ numai bunurile corporale mobile, care trebuie sǎ aibǎ o valoare economicǎ si o anumitǎ situatie juridicǎ, adicǎ sǎ apartinǎ unei persoane juridice.
2B Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - este dublu calificat in sensul cǎ, acesta este un functionar si gestionar sau administrator. Aceste douǎ calitǎti trebuie indeplinite cumulativ, lipsa uneia dintre ele ducand la inexistenta delapidǎrii. Intotdeauna functionarul trebuie sǎ se afle intr-un raport de muncǎ, pe baza unui contract individual de muncǎ cu o altǎ persoanǎ juridicǎ, alta decat cele arǎtate in art. 145 C. pen. Prin calitatea de gestionar se intelege acea persoanǎ care are ca atributii principale primirea, pǎstrarea si eliberarea de bunuri aflate in administrarea, folosirea sau detinerea unei unitǎti publice. Aceastǎ infractiune se poate sǎvarsii si in coautorat cu conditia ca toti participantii sǎ albǎ calitatea cerutǎ de lege.
- subiectul pasiv - este organul, institutia publicǎ sau orice altǎ persoanǎ juridicǎ in cadrul cǎrora autorul isi exercitǎ activitatea. Deci, la infractiunea de delapidare, subiectul pasiv poate fi numai o persoanǎ juridicǎ.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material se realizeazǎ prin actiuni de sustragere definitivǎ sau temporarǎ a unui bun din patrimoniul unei persoane juridice de cǎtre un gestionar sau administrator, in urmǎtoarele modalitǎti: insusire, folosire sau traficare de naturǎ a produce o pagubǎ.
urmarea imediatǎ - constǎ in creerea unei situatii de fapt pǎgubitoare pentru subiectul pasiv, consecintǎ a actiunii sau inactiunii fǎptuitorului.
raportul de cauzalitate trebuie sǎ se stabileascǎ in concret, cǎ urmarea imediatǎ este o consecintǎ a sǎvarsirii elementutlui material.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie intentia directǎ sau indirectǎ. Mobilul faptei nu are importantǎ in realizarea laturii subiective, el va ajuta insǎ la determinarea pericolului concret al infractiunii si la individualizarea rǎspunderii penale.
4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc;
2. tentativa - se pedepseste cfm. art. 222 C. pen.;
3. fapt consumat aceastǎ infractiune se consumǎ odatǎ cu executarea in intregime a oricǎreia dintre actiunile ce formeazǎ elementul material al infractiunii (insusire, traficare, folosire) si cand s-a produs urmarea imediatǎ, adicǎ o paguba efectivǎ .
4. fapt epuizat - acesta este considerat a fi momentul in care a incetat activitatea infractionalǎ, deoarece delapidarea in cele mai multe cazuri are un aspect continuat.
MODALITǍTI: in cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicearea unor drepturi.
SANCTIUNI:
- inchisoare de la 1 la 15 ani - in forma tip si
- inchisoare dela 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi - in forma agravatǎ.
INSUSIREA BUNULUI GASIT (art. 216 C. pen.)
1. Continutul legal:
"Fapta de a nu preda in termen de 10 zile un bun gǎsit autoritǎtilor sau celui care l-a pierdut sau de a dispune de acel bun ca de al sǎu, se pedepseste cu inchisoare de la o lunǎ la 3 luni sau cu amendǎ.
Cu aceeasi pedeapsǎ se sanctioneazǎ si insusirea pe nedrept a unui bun mobil ce apartine altuia, ajuns din eroare in posesia fǎptuitorului.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale a cǎror formare, desfǎsorare si dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale si incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.
obiectul juridic special - este reprezentat de relatiile sociale de ordin patrimonial a cǎror nastere, existentǎ si dezvoltare este conditionatǎ de buna-credintǎ, cinstea si corectitudinea din partea acelora care gǎsesc anumite bunuri sau ajung din eroare in posesia unor astfel de bunuri.
- obiect material - poate fi orice bun mobil care trebuie sǎ aibǎ o valoare economicǎ susceptibil de a fi evaluat si care prin natura sa poate fi pirdut sau poate sǎ sjungǎ din eroare in posesia altor persoane. Bunul gǎsit trebuie sǎ fi iesit din posesia altuia, fǎrǎ voia acestuia, adicǎ sǎ fie un bun pierdut, iar fǎptuitorul sǎ nu stie cui apartine. Nu este considerat un bun gǎsit acel bun lǎsat temporar fǎrǎ supraveghere (ex.- haina de piele lǎsatǎ intr-un cuier in holul unui hotel). Dacǎ o persoanǎ a pierdut un bun si il cautǎ pentru a reintra in posesia acestuia, iar altǎ persoanǎ care are bunul si stie cǎ proprietarul il cautǎ si il tine in mod deliberat, fapta va fi furt. Nu intrǎ in aceastǎ categorie bunurile abandonate sau pǎrǎsite.
2B Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - este necalificat, poate fi orice persoanǎ care rǎspunde penal.
- subiectul pasiv - este orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ proprietarǎ sau detinǎtoare a bunului pierdut.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material se realizeazǎ printr-o actiune sau inactiune astfel: nepredarea bunului gǎsit, dispunerea de acesta si insusirea lui pe nedrept. Pentru intregirea laturii obiective, in varianta nepredǎrii, se impune implinirea unui termen de 10 zile. Cu alte cuvinte, omisiunea de a preda bunul capǎtǎ relevantǎ juridicǎ abia in momentul indeplinirii acestui termen, infractiunea consumandu-se dupǎ 10 zile de la gǎsirea bunului. Dar elementul material al infractiunii se poate realiza si inainte de 10 zile, dacǎ are loc dispunerea pe nedrept cu privire la bunul gǎsit.
urmarea imediatǎ - constǎ in creerea unei situatii de fapt pǎgubitoare pentru subiectul pasiv, consecintǎ a actiunii sau inactiunii fǎptuitorului.
raportul de cauzalitate trebuie sǎ se stabileascǎ in concret, cǎ urmarea imediatǎ este o consecintǎ a sǎvarsirii elementutlui material.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie intentia directǎ sau indirectǎ. Este in afara oricǎrei indoieli, cǎ un bun poate fi luat sau folosit din culpǎ.
4. Forme. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc;
2. tentativa - nu se pedepseste;
3. fapt consumat aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul implinirii termenului de 10 zile, in cazul nepredǎrii, iar in cazul dispunerii sau insusirii bunului gǎsit infractiunea se consumǎ chiar in acel moment.
4. fapt epuizat - acesta este considerat a fi momentul in care a incetat activitatea infractionalǎ, deoarece delapidarea in cele mai multe cazuri are un aspect continuat.
SANCTIUNI: inchisoare de la o lunǎ la 3 luni sau cu amendǎ.
DISTRUGERA (art. 217 C. pen.)
1. Continutul legal:
"Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia sau impiedicarea luǎrii mǎsurilor de conservare ori de salvare a unui astfet de bun, precum si inlǎturarea mǎsurilor luate, se pedepseste cu inchisoare de la o lunǎ la 3 ani sau cu amendǎ.
In cazul in care bunul are dosebitǎ valoare artisticǎ, stiintificǎ, istoricǎ, arhivisticǎ sau o altǎ asemenea valoare, pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 10 ani.
Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inaltǎ tensiune, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea progamelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apǎ si a conductelor magistrale de alimentare cu apǎ, se pedepsesc cu inchisoare de la 1 la 10 ani.
Dacǎ distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare se sǎvarseste prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si dacǎ rezultǎ pericol public, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani.
Dispozitiile prevǎzute in alin. 2, 3 si 4 se aplicǎ chiar dacǎ bunul apartine fǎptuitorului.
Dacǎ bunul este proprietate privatǎ, cu exceptia cazului cand acesta este in intrgime sau in parte al statului, actiunea penalǎ pentru faptǎ prevǎzutǎ in alin. 1 se pune in miscare la plangerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. Impǎcarea pǎrtilor inlǎturǎ rǎspunderea penalǎ."
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale a cǎror formare, desfǎsorare si dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale si incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.
obiectul juridic special - este reprezentat de relatiile sociale de ordin patrimonial a cǎror nastere, existentǎ si dezvoltare este conditionatǎ de asigurarea integritǎtii materiale a bunurilor si potentialul de utilizare a acestora.
- obiect material - poate fi orice bun mobil sau imobil care trebuie sǎ aibǎ o valoare economicǎ apartinand patrimoniului privat sau public. Bunul trebuie sǎ apartinǎ altuia, in varianta simplǎ. Bunurile abandonate sau cele care nu mai pot fi utilizate cfm. destinatiei lor initiale nu pot constitui obiect material al infractiunii de distrugere. Dacǎ bunul are o valoare deosebitǎ, fapta va fi mai gravǎ. Distrugerea poate avea obiect material si un inscris, dacǎ in aceste sunt consemnate raporturi patrimoniale. Dacǎ inscrisul este unul oficial, fapta va fi incadratǎ in art 242 C. pen. - sustragere sau distrugere de inscrisuri.
2B Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - este necalificat, putand fi orice persoanǎ care rǎspunde penal, dar nu si proprietarul bunului - in forma simplǎ. La formele agravate, sub. activ poate fi orice persoanǎ, chiar si proprietarul bunului. Participatia penalǎ este posibilǎ in toate formele sale.
- subiectul pasiv - este orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ proprietarǎ sau detinǎtoare a bunului distrus. Se poate intalni si o pluralitate de subiecti pasivi. Cand fǎptuitorul este chiar proprietarul bunului distrus, vor fi sub. pasivi persoanele care aveau un drept asupra bunului distrus sau ale cǎror bunuri au fost distruse odatǎ cu acesta.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material se realizeazǎ prin urmǎtoarele actiuni: distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare, impiedicarea luǎrii mǎsurilor de conservare ori de salvare a bunului, inlǎturarea mǎsurilor luate de conservare ori de salvare. Fapta este mai gravǎ cand toate aceste fapte se sǎvarsesc prin incendiere, explozie si care au prezentat un pericol public.
urmarea imediatǎ - constǎ in creerea unei situatii de fapt pǎgubitoare pentru subiectul pasiv, consecintǎ a actiunii sau inactiunii fǎptuitorului si schimbarea negativǎ in rǎu a existentei bunului sau a capacitǎtii de utilizare a acestuia.
raportul de cauzalitate trebuie sǎ se stabileascǎ in concret, cǎ urmarea imediatǎ este o consecintǎ a sǎvarsirii elementutlui material.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie intentia directǎ sau indirectǎ. Dacǎ fapta se sǎvarseste din culpǎ, va fi altǎ infractiune si anume aceea de distrugere din culpǎ (art. 219C. pen.)
4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc;
2. tentativa - se pedepseste cfm. art. 222 C. pen.;
3. fapt consumat aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul in care actiunea de distrugere a fost dusǎ panǎ la sfarsit si s-a produs urmarea imediatǎ, adicǎ distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a bunului;
4. fapt epuizat - acesta este considerat a fi momentul in care a incetat activitatea infractionalǎ.
MODALITǍTI: Fapta este mai gravǎ cand:
a. bunul are dosebitǎ valoare artisticǎ, stiintificǎ, istoricǎ, arhivisticǎ sau o altǎ asemenea valoare;
b. distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inaltǎ tensiune, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea progamelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apǎ si a conductelor magistrale de alimentare cu apǎ;
c. dacǎ distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare se sǎvarseste prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si dacǎ rezultǎ pericol public;
SANCTIUNI:
- inchisoare de la o lunǎ la 3 ani sau cu amendǎ - in forma tip si
- inchisoare de la 1 la 10 ani, de la 3 la 15 ani - in forma agravatǎ.
DISTRUGEREA CALIFICATA (art. 218 C. pen.)
1. Continutul legal:
"Dacǎ faptele prevǎzute in art. 217 a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, iar dacǎ au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este detentiunea pe viatǎ sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Dezastrul constǎ in distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport in comun, de mǎrfuri sau persoane, ori a unor instalatii sau lucrǎri si care a avut ca urmare moartea sau vǎtǎmarea gravǎ a integritǎtii corporale ori sǎnǎtǎtii mai multor persoane"
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale a cǎror formare, desfǎsorare si dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor corporale si incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.
obiectul juridic special - este reprezentat de relatiile sociale de ordin patrimonial a cǎror nastere, existentǎ si dezvoltare este conditionatǎ de asigurarea integritǎtii materiale a bunurilor si potentialul de utilizare a acestora.
- obiect material - poate fi orice bun mobil sau imobil care trebuie sǎ aibǎ o valoare economicǎ apartinand patrimoniului privat sau public. Bunul trebuie sǎ apartinǎ altuia, in varianta simplǎ. Bunurile abandonate sau cele care nu mai pot fi utilizate cfm. destinatiei lor initiale nu pot constitui obiect material al infractiunii de distrugere. Dacǎ bunul are o valoare deosebitǎ, fapta va fi mai gravǎ. Distrugerea poate avea obiect material si un inscris, dacǎ in aceste sunt consemnate raporturi patrimoniale. Dacǎ inscrisul este unul oficial, fapta va fi incadratǎ in art 242 C. pen. - sustragere sau distrugere de inscrisuri.
2B Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - este necalificat, putand fi orice persoanǎ care rǎspunde penal, dar nu si proprietarul bunului - in forma simplǎ. La formele agravate, sub. activ poate fi orice persoanǎ, chiar si proprietarul bunului. Participatia penalǎ este posibilǎ in toate formele sale.
- subiectul pasiv - este orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ proprietarǎ sau detinǎtoare a bunului distrus. Se poate intalni si o pluralitate de subiecti pasivi. Cand fǎptuitorul este chiar proprietarul bunului distrus, vor fi sub. pasivi persoanele care aveau un drept asupra bunului distrus sau ale cǎror bunuri au fost distruse odatǎ cu acesta.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
elementul material se realizeazǎ prin urmǎtoarele actiuni: distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare, impiedicarea luǎrii mǎsurilor de conservare ori de salvare a bunului, inlǎturarea mǎsurilor luate de conservare ori de salvare si s-au produs consecinte deosebit de grave sau un dezastru. Asadar, aceastǎ infractiune este conditionatǎ de aceste urmǎri. Pentru analizǎ facem trimitere la art. 146 C. pen. si 218 alin. 2 C. pen. Stabilirea caracterului deosebit de grav este un atribut exclusiv al instentei de judecatǎ.
urmarea imediatǎ - constǎ in creerea unei situatii de fapt pǎgubitoare pentru subiectul pasiv, consecintǎ a actiunii sau inactiunii fǎptuitorului si schimbarea negativǎ in rǎu a existentei bunului sau a capacitǎtii de utilizare a acestuia.
raportul de cauzalitate trebuie sǎ se stabileascǎ in concret, cǎ urmarea imediatǎ este o consecintǎ a sǎvarsirii elementutlui material.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie intentia depǎsitǎ, fǎptuitorul comite actele de distrugere cu intentie, iar consecintale prevǎzute de art. 218 din culpǎ. Dacǎ ambele se sǎvarsesc cu intentie va fi concurs de infractiuni intre distrugere si omor depsebit de grav.
4. Forme. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - sunt posibile dar nu se pedepsesc;
2. tentativa - se pedepseste cfm. art. 222 C. pen.;
3. fapt consumat aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul in care actiunea de distrugere a fost dusǎ panǎ la sfarsit si s-a produs urmarea imediatǎ, adicǎ dezastrul sau consecintele deosebit de grave. Aceastǎ infractiune este o formǎ agravatǎ a infractiunii de distrugere.
4. fapt epuizat - acesta este considerat a fi momentul in care a incetat activitatea infractionalǎ.
SANCTIUNI:
- inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi cand fapta a avut ca urmare consecinte deosebit de grave si
- detentiunea pe viatǎ sau inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi cand fapta a avut ca urmare un dezastru.
DISTRUGEREA DIN CULPA (art. 219 C. pen.)
1. Continutul legal:
Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, din culpǎ, a unui bun chiar dacǎ acesta apartine fǎptuitorului, in cazul in care fapta este sǎvarsitǎ prin incendiere, exploxie sau prin orice alt asemenea mijloc si dacǎ rezultǎ pericol public, se pedepsesc cu inchisoare de la o lunǎ la 2 ani sau cu amendǎ.
Cu aceeasi pedeapsǎ se sanctioneazǎ distrugerea sau degradarea din culpǎ a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inaltǎ tensiune, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune pri a sistemelor de alimentare cu apǎ si a conductelor magistrale de alimentare cu apǎ, dacǎ a avut ca urmare aducerea in stare de neintrebuintare a acestora.
Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, din culpǎ, a unui bun chiar dacǎ acesta apartine fǎptuitorului, in cazul in care a avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu inchisoare de la 1 la 6 ani, iar dacǎ a avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani.
Cand dezastrul ori consecintele deosebit de grave s-au produs ca urmare a pǎrǎsirii postului sau a sǎvarsirii oricǎrei alte fapte de cǎtre personalul de conducere al unui mijloc de transport in comun ori de cǎtre personalul care asigurǎ direct securitatea unor asemenea transporturi, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani. "
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale a cǎror formare, desfǎsorare si dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor corporale si incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.
obiectul juridic special - este reprezentat de relatiile sociale de ordin patrimonial a cǎror nastere, existentǎ si dezvoltare este conditionatǎ de asigurarea integritǎtii materiale a bunurilor si potentialul de utilizare a acestora.
- obiect material - poate fi orice bun mobil sau imobil care trebuie sǎ aibǎ o valoare economicǎ apartinand patrimoniului privat sau public. Bunul trebuie sǎ apartinǎ altuia, in varianta simplǎ. Bunurile abandonate sau cele care nu mai pot fi utilizate cfm. destinatiei lor initiale nu pot constitui oboect material al infractiunii de distrugere.
2B Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - este necalificat, putand fi orice persoanǎ care rǎspunde penal. La formele agravate, sub. activ poate fi orice persoanǎ, chiar si proprietarul bunului. Participatia penalǎ este posibilǎ in toate formele sale.
- subiectul pasiv - este orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ proprietarǎ sau detinǎtoare a bunului distrus. Se poate intalni si o pluralitate de subiecti pasivi. Cand fǎptuitorul este chiar proprietarul bunului distrus, vor fi sub. pasivi persoanele care aveau un drept asupra bunului distrus sau ale cǎror bunuri au fost distruse odatǎ cu acesta.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
elementul material se realizeazǎ prin urmǎtoarele actiuni: distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare, impiedicarea luǎrii mǎsurilor de conservare ori de salvare a bunului, inlǎturarea mǎsurilor luate de conservare ori de salvare.
- urmarea imediatǎ - constǎ in creerea unei situatii de fapt pǎgubitoare pentru subiectul pasiv, consecintǎ a actiunii sau inactiunii fǎptuitorului si schimbarea negativǎ in rǎu a existentei bunului si imposibilitarea de utilizare a acestuia.
raportul de cauzalitate trebuie sǎ se stabileascǎ in concret, cǎ urmarea imediatǎ este o consecintǎ a sǎvarsirii elementutlui material.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie culpa.
4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - nu sunt posibile;
2. tentativa - nu este posibilǎ;
3. fapt consumat aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul in care actiunea de distrugere a fost dusǎ panǎ la sfarsit si s-a produs urmarea imediatǎ, adicǎ distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a bunului sau imposibilitatea de utilizare a cestora cfm.destinatiei initiale.
MODALITǍTI: Fapta este mai gravǎ cand:
a. distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, din culpǎ, a unui bun chiar dacǎ acesta apartine fǎptuitorului, a avut consecinte deosebit de grave
b. dacǎ a avut ca urmare un dezastru
c. cand dezastrul ori consecintele deosebit de grave s-au produs ca urmare a pǎrǎsirii postului sau a sǎvarsirii oricǎrei alte fapte de cǎtre personalul de conducere al unui mijloc de transport in comun ori de cǎtre personalul care asigurǎ direct securitatea unor asemenea transporturi.
SANCTIUNI:
- inchisoare de la o lunǎ la 2 ani sau cu amendǎ - in forma tip si
- inchisoare de la 1 la 6 ani, de la 3 la 12 ani si de la 5 la 15 ani - in forma agravatǎ.
TULBURAREA DE POSESIE (art. 220 C. pen.)
1. Continutul legal:
Ocuparea, in intregime sau in parte fǎrǎ drept, a unui imobil aflat in posesia altuia, fara consimtamantul acestuia sau fara aprobare prealabila primita in conditiile legii, ori refuzul de a aelibera imobilul astfel ocupat se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.
Dacǎ fapta prevǎzutǎ in alin. 1 se sǎvarseste prin violentǎ sau amenintare ori prin desfiintarea sau strǎmutarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.
Dacǎ fapta prevǎzutǎ in alin. 2 se sǎvarseste de douǎ sau mai multe persoane impreunǎ, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani.
Impǎcarea pǎrtilor inlǎturǎ rǎspunderea penalǎ.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale a cǎror formare, desfǎsorare si dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor corporale si incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.
obiectul juridic special - este reprezentat de relatiile sociale de ordin patrimonial referitoare la securitatea imobilelor, la starea lor pasnicǎ de posesie, bunuri care apartin de drept unor persoane fizice sau juridice. In cazul formei agravate, intalnim si un obiect juridic secundar format din relatiile sociale privind sǎnǎtatea si integritatea fizicǎ a persoanei.
- obiectul material - poate fi un imobil care apartine altuia, dar si corpul persoanei in forma agravatǎ.
2B Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - este necalificat, putand fi orice persoanǎ care rǎspunde penal. Subiectul activ poate fi chiar si proprietarul bunului, dacǎ in momentul sǎvarsirii faptei imobilul se afla in posesia legalǎ a altei persoane(chirias). Participatia penalǎ este posibilǎ in toate formele sale numai in alin.1.
- subiectul pasiv - este orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ proprietarǎ sau detinǎtoare a imobilului.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material se realizeazǎ printr-o actiune de ocupare care presupune pǎtrunderea in imobil si rǎmanerea in acel imobil cu intentia de a-l poseda. Ocuparea reprezinta o actiune instantanee. Simpla intrare intr-o locuintǎ, fǎrǎ consimtǎmantul proprietarului, constituie violare de domiciliu. Prin urmare ceea ce incrimineazǎ art. 220 este ocuparea imibilului, in sensul de rǎmanere mai departe fǎrǎ voia proprietarului. Toate acestea trebuie sǎ se facǎ fǎrǎ drept.
urmarea imediatǎ - constǎ in schimbarea situatiei de fapt pentru subiectul pasiv, consecintǎ a actiunii sau inactiunii fǎptuitorului si schimbarea negativǎ in rǎu a existentei bunului.
raportul de cauzalitate trebuie sǎ se stabileascǎ in concret, cǎ urmarea imediatǎ este o consecintǎ a sǎvarsirii elementutlui material.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie intentie directǎ si indirectǎ.
4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - nu se pedepsesc;
2. tentativa - nu se pedepseste;
3. fapt consumat aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul in care actiunea de ocupare a avut loc si fǎptuitorul isi ia in stǎpanire imobilul.
4. fapt epuizat - se realizeazǎ in momentul cand inceteazǎ activitatea de ocupare sau cand se pronuntǎ o hotǎrare in cauzǎ.
MODALITǍTI: Fapta este mai gravǎ cand:
a. fapta prevǎzutǎ in alin. 1 se sǎvarseste prin violentǎ sau amenintare ori prin desfiintarea sau strǎmutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat in posesia altuia;
b. dacǎ fapta prevǎzutǎ in alin. 2 se sǎvarseste de douǎ sau mai multe persoane impreunǎ.
SANCTIUNI:
- inchisoare de la 1 la 15 ani - in forma tip si
- inchisoare de la 2 la 7 ani, de la 3 la 15 ani - in forma agravatǎ.
TAINUIREA (art. 221 C. pen.)
1. Continutul legal:
"Primirea, dobandirea sau transformarea unui bun ori inlesnirea valorificǎrii acestuia, cunoscand cǎ bunul provine din sǎvarsirea unei fapte prevǎzute de legea penalǎ dacǎ prin aceasta s-a urmǎrit obtinerea, pentru sine ori pentru altul, a unui folos material, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani, fǎrǎ ca sanctiunea aplicatǎ sǎ poatǎ depǎsi pedeapsa prevǎzutǎ de lege pentru infractiunea din care provine bunul tǎinuit.
Tǎinuirea sǎvarsitǎ de sot sau de o rudǎ apropiatǎ nu se pedepseste."
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale a cǎror formare, desfǎsorare si dezvoltare sunt asigurate prin apǎrarea patrimoniului. Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor corporale si incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economicǎ.
obiectul juridic special - este reprezentat de relatiile sociale de ordin patrimonial referitoare la apǎrarea patrimoniului persoanelor impotriva faptei de tǎinuire. Aceasta are si un obiect juridic secundar format din relatiile sociale privind infǎptuirea justitiei.
- obiectul material - este bunul care provine din sǎvarsirea unei infractiuni si asupra cǎruia are loc actiunea specificǎ tǎinuirii (lucruri, animale, vehicule, acte).
2B Subiectii infractiunii:
- subiectul activ este necalificat, putand fi orice persoanǎ care rǎspunde penal. Subiectul activ poate fi chiar si proprietarul bunului, dacǎ in momentul sǎvarsirii fapteibunul se afla in posesia legalǎ a altei persoane. Participatia penalǎ este posibilǎ in toate formele sale. Tǎinuitorul nu participǎ efectiv la sǎvarsirea faptei de sustragere a bunurilor pe care acesta le primeste sau valorificǎ, situatie in care se deosebeste de complice.
- subiectul pasiv - este orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ privatǎ ori publicǎ proprietarǎ sau detinǎtoare a imobilului. Poate exista si o pluralitate de subiecti pasivi.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material se realizeazǎ printr-o actiune alternativǎ de: primire, dobandire, transformare ori de inlesnire a valorificǎrii bunului. Pentru existenta infractiunii este necesar ca actiunea incriminatǎ sǎ poarte intotdeauna asupra unui bun provenit din sǎvarsirea unei infractiuni.
urmarea imediatǎ - constǎ in schimbarea situatiei de fapt pentru a bunului prin trecerea lui intr-o altǎ sferǎ patrimonialǎ.
raportul de cauzalitate trebuie sǎ se stabileascǎ in concret, cǎ urmarea imediatǎ este o consecintǎ a sǎvarsirii elementutlui material.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie intentie directǎ calificatǎ prin scop, si anume, obtinerea unui folos material pentru sine sau pentru altul. Dacǎ nu se urmǎreste obtinerea acestui folos material, fapta va fi incadratǎ in art. 264 C. pen. -favorizarea infractorului. Totodatǎ fǎptuitorul trebuie sǎ stie cǎ bunul provine din sǎvarsirea unei fapte prevǎzute de legea penalǎ. In cazul in care subiectul nu cunoaste sursa realǎ de provenientǎ a bunului, vor opera prevederile art. 51 C. pen. -eroarea de fapt.
4. Forme. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - desi posibile, nu se pedepsesc;
2. tentativa - nu se pedepseste;
3. fapt consumat aceastǎ infractiune se consumǎ in momentul in care se executǎ in intregime cu intentie vreuna din actiunile ce formeazǎ elementul material. Tǎinuirea se poate sǎvarsi si in formǎ continuatǎ in situatia in care bunurile dobandite provin din infractiuni diferite.
4. fapt epuizat - se realizeazǎ in momentul cand inceteazǎ activitatea infractionalǎ.
SANCTIUNI:
- inchisoare de la 3 luni la 7 ani fǎrǎ ca sanctiunea aplicatǎ sǎ poatǎ depǎsi pedeapsa prevǎzutǎ de lege pentru infractiunea din care provine bunul tǎinuit. Tǎinuirea sǎvarsitǎ de sot sau de o rudǎ apropiatǎ nu se pedepseste. Aceastǎ exonerare de rǎspundere se bazeazǎ pe legǎtura de afectivitate ce se realizeazǎ in mod natural intre rude apropiate sau soti. In cazul infractiunilor contra pǎcii si omenirii si in cazul infractiunilor contra sigurantei statului, tǎinuirea sǎvarsitǎ de cǎtre aceste persoane se pedepseste.
|
