INFRACTIUNI CONTRA SIGURANTEI STATULUI
1. Tabloul infractiunilor
Art. 155 Tradarea
Art. 156 Tradarea prin ajutarea inamicului
Art. 157 Tradarea prin transmitere de secrete
Art. 158 Actiunile dusmanoase contra statului
Art. 159 Spionajul
Art. 160 Atentatul care pune īn pericol siguranta statului
Art. 161 Atentatul contra unei colectivitati
Art. 162 Subminarea puterii de stat
Art. 163 Actele de diversiune
Art. 164 Abrogat
Art. 165 Subminarea economiei nationale
Art. 166 Propaganda īn favoarea statului totalitar
Art. 1661 Actiuni īmpotriva ordinii constitutionale
Art. 167 Complotul
Art. 168 Compromiterea unor interese de stat
Art. 1681 Comunicarea de informatii false
Art. 169 Divulgarea secretului care pericliteaza siguranta statului
Art. 170 Nedenuntarea
Art. 171 Infractiuni contra reprezentantulu 15515n1321p i unui stat strain
Concepte - cheie
*Actiuni de subminare economica sau politica a statului. Cunoscute īn
doctrina sub denumirea de actiuni de "subversiune", acestea constau īn activitati
desfasurate īn scopul dezorganizarii economiei nationale, a fortelor armate ori a
celor de ordine, al discreditarii autoritatilor publice, al deformarii imaginii tarii īn
exterior.
*Secret de stat. Potrivit prevederilor art. 15, lit. d) din Legea nr. 182/2002
privind protectia informatiilor clasificate, "informatiile secrete de stat sunt acele
informatii care privesc securitatea nationala, prin a caror divulgare se pot
prejudicia siguranta nationala si apararea tarii".
*Actiune armata. Actiune de atacare a sediului unei institutii publice de
interes central sau local de catre un ansamblu de persoane īnarmate.
*Propaganda. Raspāndirea, īn mod sistematic, sau apologia unor idei,
conceptii sau doctrine, cu intentia de a convinge si de a atrage noi adepti.
3
2. Aspecte generale si comune
*Obiectul ocrotirii penale
Infractiunile din acest titlu au ca obiect juridic generic relatiile sociale
privind ocrotirea si apararea statului. Aceste relatii sociale sunt cele formate īn
legatura cu valorile sociale fundamentale care conditioneaza siguranta statului, īn
care sunt implicate asemenea valori, si anume - unitatea, integritatea teritoriala,
suveranitatea si independenta nationala, ordinea constitutionala.
Obiectul material. Infractiunile contra sigurantei statului sunt, de regula,
lipsite de obiect material. Exceptie de la aceasta caracteristica generala fac unele
fapte de tradare prin ajutarea inamicului - al caror obiect material īl constituie
aeronave, aparate, armament, diverse valori etc. predate sau procurate
adversarului -, de tradare, prin transmitere de secrete - documente sau date care
constituie secrete de stat, puse la dispozitia unei puteri straine ori agentilor
acesteia -, de atentat, care pune īn pericol siguranta statului, sau de atentat contra
unei colectivitati - corpul persoanei/persoanelor asupra carora se actioneaza.
*Subiectii
Subiectul activ nemijlocit (autorul) este, la unele din aceste infractiuni,
neparticularizat printr-o anume calitate, el putānd fi deci orice persoana. La alte
infractiuni īnsa, subiectul activ este calificat, absenta calitatii pretinse īn textul de
lege fiind de natura a conduce la o alta īncadrare juridica. Astfel, la infractiunea
de tradare, īn toate cele trei modalitati normative ale acesteia, subiectul activ are
calitatea de cetatean romān sau de persoana fara cetatenie domiciliata pe teritoriul
statului nostru; la infractiunile de spionaj si actiuni dusmanoase contra statului,
calitatea autorului este de cetatean strain sau de persoana fara cetatenie si
nedomiciliata pe teritoriul romān; īn sfārsit, subiectul activ al infractiunilor de
divulgare a secretului care pericliteaza siguranta statului este functionar.
Infractiunile contra sigurantei statului sunt susceptibile a fi savārsite īn
oricare dintre formele de participatie - coautorat, instigare, complicitate. Unele
din aceste infractiuni - complotul, subminarea puterii de stat - presupun,
necesarmente, o pluralitate de faptuitori.
Subiectul pasiv al infractiunilor contra sigurantei statului este īntotdeauna
statul, iar la o singura infractiune - contra reprezentantului unui stat strain -
apare, alaturi de statul romān, un al doilea subiect pasiv, calificat prin calitatea lui
de reprezentant al altui stat.
*Latura obiectiva
Elementul material. Infractiunile contra sigurantei statului se īnfaptuiesc,
de regula, prin actiuni, sunt infractiuni comisive. Actiunile se pot materializa īn
felurite modalitati: transmiterea unor secrete de stat (īn cazul infractiunii de
tradare prin transmitere de secrete), actiune armata (subminarea puterii de stat),
atentat īmpotriva unei personalitati a statului nostru ori a unui alt stat (atentatul
care pune īn pericol siguranta statului, respectiv infractiuni contra
reprezentantului unui stat
strain), distrugerea de bunuri materiale (actele de
4
diversiune), transmiterea orala sau scrisa de idei, conceptii (propaganda īn
favoarea statului totalitar), initierea unei asociatii (complotul). Īn exceptie de la
regula este infractiunea de nedenuntare, care se savārseste prin inactiune, fiind
deci o infractiune omisiva.
O cerinta esentiala a actiunilor - inactiunilor incriminate prin textele
Titlului I consta īn provocarea unei stari de pericol pentru siguranta statului.
Aceasta cerinta, la majoritatea infractiunilor de acest gen, este prevazuta expresis
verbis īn textul incriminator - "periclitarea sigurantei statului" (art. 157),
"punerea īn pericol a sigurantei statului" (art. 160, art. 169), "de natura sa
slabeasca puterea de stat" (art. 161 si art. 162), "de natura sa aduca atingere īn
orice mod sigurantei statului" (art. 163). Īn absenta cerintei esentiale evocate,
fapta va fi īncadrata īn raport cu trasaturile ei caracteristice (infractiuni īmpotriva
patrimoniului, contra autoritatii, contra persoanei etc.).
Īn legatura cu latura obiectiva a infractiunilor analizate, mai este de retinut
ca urmarea imediata a actiunilor - inactiunilor incriminate se caracterizeaza prin
producerea unei stari de pericol pentru siguranta statului. Deci, oricare dintre
faptele descrise īn primul titlu este apta sa creeze o atare consecinta, independent
daca s-a produs ori nu o vatamare efectiva uneia din valorile proteguite penal. Ele
apar, sub acest aspect, ca infractiuni de pericol, īntrucāt legea nu cere a se
concretiza un anume rezultat, starea de pericol fiind implicita (intrinseca) faptei.
*Latura subiectiva
Toate infractiunile contra sigurantei statului se comit, sub aspectul laturii
subiective, cu intentie. Īntr-o pozitie aparte, din punctul acesta de vedere, este
doar infractiunea de nedenuntare, care poate fi savārsita atāt cu intentie, cāt si din
culpa. La unele infractiuni, intentia este īntotdeauna directa (tradarea), dar la cele
mai numeroase infractiuni intentia se poate manifesta si ca indirecta. Existenta si
felul intentiei se desprind din īnsasi materialitatea faptei, deci ex re.
Nu se pretinde, pentru realizarea infractiunilor contra sigurantei statului,
existenta unui mobil sau scop (cu unele exceptii), fiind indiferent ce interes l-a
animat pe faptuitor sa faca actul prohibit (mobilul, odata dezvaluit si probat,
poate servi doar la evaluarea naturii si īntinderii pedepsei aplicate inculpatului).
*Formele infractiunilor
Legislatia penala īn vigoare exclude, de principiu, incriminarea actelor de
pregatire a oricaror infractiuni. Prin derogare de la acest principiu, unele acte de
pregatire a infractiunilor reglementate īn Titlul I au fost asimilate tentativei si
incriminate (art. 173, alin. 2 Cod penal), derogare ce īsi gaseste explicatia īn
gradul sporit de periculozitate sociala pe care īl prezinta chiar si aceasta forma
imperfecta de activitate. Tentativa se pedepseste la majoritatea acestor infractiuni
(art. 173, alin. 1 Cod penal), īn afara infractiunilor omisive si a infractiunilor de
imediata consumare (atentatul).
Modalitatile normative. Majoritatea infractiunilor contra sigurantei statului
prezinta doua sau mai multe modalitati normative, adica doua sau mai multe
feluri de actiuni care intra īn
continutul acelei infractiuni si sunt incriminate prin
5
text. Deci, continutul infractiunii poate fi exprimat, alternativ, prin mai multe
variante ale laturii obiective, fiecare din acestea fiind īnsa expres descrisa si īn
norma. De pilda, textul ce incrimineaza fapta de divulgare a secretului care
pericliteaza siguranta statului prevede trei modalitati normative: divulgarea
secretului; detinerea, īn afara īndatoririlor de serviciu, a unor documente īn
vederea divulgarii. Tot astfel, la infractiunea de complot, sunt enuntate patru
modalitati normative īn care actiunea, īntreprinsa īn legatura cu o asociatie sau
grupare al carei scop lucrativ este de a savārsi una dintre infractiunile prevazute
īn art. 155 - 156 C. pen., este incriminata: initierea, constituirea, aderarea si,
respectiv, sprijinirea.
Sunt de semnalat unele cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei -
o alta particularitate a infractiunilor contra sigurantei statului - incidente īn
ipoteza īn care participantul la savārsirea infractiunilor prevazute īn acest titlu
adopta conduita prescrisa īn art. 172 C. pen.
|