INFRACTIUNILE CONTRA PERSOANEI
ASPECTE GENERALE:
Infractiunile contra persoanei se studiazǎ imediat dupǎ infractiunile contra sigurantei statului, deoarece persoana cu toate atributele sale reprezintǎ una din valorile sociale fundamentale pe care statul le ocroteste.
Infractiunule contra persoanei sunt structurate in mai multe capitole, in functie de valoarea socialǎ lezatǎ: viata, sǎnǎtatea si integritatea corporalǎ, libertatea fizicǎ sau psihicǎ, libertatea vietii sexuale.
Datoritǎ multitudini de feluri in care persoana poate fi lezatǎ, acest titlu se va studia pe parcursul a 4 cursuri.
CAPITOLUL I - INFRACTIUNILE CONTRA VIETII:
OMORUL(art. 174 C. pen.)
1. Continutul legal:
"Uciderea unei persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepseste.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- generic - este format din relatiile sociale care privesc apǎrarea persoanei privitǎ sub totalitatea atributelor sale ;
- special - este format din relatiile sociale care apǎrǎ viata tuturor persoanelor;
- material - corpul persoanei aflat in viatǎ. Acesta nu trebuie sǎ se confunde cu subiectul pasiv care este persoana in viatǎ.
2B. Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - orice persoanǎ care raspunde penal. Participatia este posibilǎ in toate formele sale.
- subiectul pasiv - este persoana ucisǎ.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material - se poate realiza printr-o actiune sau inactiune:sugrumare, lovire, tǎiere, otrǎvire, impuscare, intepare, electrocutare, neadministrarea de hranǎ sau medicamente, neacordarea primului ajutor, asmutirea unui cǎine, folosirea unei reptine, etc. Se poate observa cǎ omorul se poate sǎvarsii direct sau indirect. De asemenea, fǎptuitorul poate folosi si anumite instrumente: cutit, topor, lamǎ, substante otrǎvitoare, etc.
urmarea imediatǎ - moartea persoanei. Dacǎ aceasta nu se produce va fi tentativǎ.
- legǎtura de cauzalitate - ea trebuie sǎ se stabileascǎ intre actiunea fǎptuitorului si urmarea imediatǎ.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie - intentie directǎ sau indirectǎ. Ea se va stabili in functie de modul cum a actionat fǎptuitorul si de instrumentele pe care le-a folosit.
mobilul - ura, gelozia. Interesul material schimbǎ incadrarea juridicǎ (art. 175 C. pen.). Lipsa acestuia poate releva inexistenta discernǎmantului. El aratǎ totodatǎ periculozitatea infractorului.
- scopul - suprimarea vietii persoanei. Acesta ajutǎ de cele mai multe ori la individualizarea pedepsei.
4. Forme. Sanctiuni:
FORME:
1. actele preparatorii - desi posibile nu se pedepsesc (procurarea unui cutit);
2. tentativa - se pedepseste (indreptarea cutitului inspre inima unei persoane);
3. fapt consumat - momentul producerii morti.
SANCTIUNI:
- inchisoarea de la 10 la 20 de ani si
- interzicerea unor drepturi.
OMORUL CALIFICAT(art. 175 C. pen.)
1. Continutul legal:
"Omorul sǎvarsit in vreuna din urmǎtoarele imprejurǎri:
a) cu premeditare;
b) din interes material;
c) asupra sotului 727g67h sau unei rude apropiate;
d) profitand de starea de neputintǎ a victimei de a se apǎra;
e) prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane;
f) in legǎturǎ cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei;
g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmǎrire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse;
h) pentru a inlesni sau a ascunde sǎvarsirea altei infractiuni;
i) in public;
se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepseste.
Omorul calificat implicǎ aceleasi caracteristici ca si omorul simplu, cu deosebirea cǎ primul prezintǎ unele circumstante care ii sporesc periculozitatea. Pentru explicatiile privind obiectul, subiectii, latura obiectivǎ si subiectivǎ trimitem la infractiunea de omor. In continuare vom analiza numai cazurile in care omorul poate fi calificat.
a. cu premeditare:
Premeditarea presupune o gandire anticipatǎ asupra unei activitǎti viitoare. In acceptiunea legii penale, premeditarea presupune ceva mai mult decat o gandire anticipatǎ. Ea constǎ in trecerea unui interval de timp din momentul luǎrii hotǎrarii de a sǎvarsii omorul si panǎ in momentul executǎrii infractiunii. Acest interval de timp nu este expres prevǎzut de lege, fiind lǎsat la aprecierea instantei.
Premeditarea mai presupune si sǎvarsirea unor acte de pregǎtire, de naturǎ sǎ intǎreascǎ hotǎrarea de a sǎvarsi infractiunea si totodatǎ sǎ-i faciliteze executarea acesteia (procurarea unui cutit sau a unei cantitǎti de otravǎ, urmǎrirea victimei).
Aceasa implicǎ asadar o chibzuintǎ, sange rece, stǎpanire de sine. In cazul in care o persoanǎ procurǎ instrumente autorului in vederea sǎvarsirii omorului, acesta va rǎspunde pentru complicitate la infractiunea de omor calificat.
b. din interes material:
Acesta constituie un mobil de facturǎ egoistǎ, care ii conferǎ faptei un pericol mai mare. Interesul material se poate infǎtisa ca un avantaj sau beneficiu de naturǎ materialǎ cum ar fi: bani, bunuri, titluri de valoare, dobandirea unei mosteniri, stingerea unor datorii sau obtinerea altor avantaje. Nu intereseazǎ valoarea avantajelor sau bunurilor care pot fi obtinute. Este important ca aceste avantaje sǎ fi constituit mobilul crimei.
Sǎvarsirea omorului din interes material, este o circumstantǎ personalǎ, deoarece priveste latura subiectivǎ a infractiunii, nefiind transmisibilǎ si celorlalti participanti.
c. asupra sotului sau unei rude apropiate:
Omorul sǎvarsit in astfel de cazuri este mai grav deoarece victima mizand pe afectivitatea dintre el si autor nu-si ia mǎsuri de apǎrare, ceea ce poate sǎ inlesneascǎ sǎvarsirea infractiunii. In acest caz subiectul pasiv este calificat. Calitatea de sot rezultǎ numai dintr-o cǎsǎtorie legal ingheiatǎ;fiind scos din aceastǎ sferǎ concubinajul. Despǎrtirea in fapt a sotilor nu are relevantǎ.
Prin rude apropiate se inteleg ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie potrivit legii, astfel de rude. Nu intereseazǎ gradul de rudenie in linie ascendentǎ si descendentǎ. Copiii adoptati au calitatea de rude apropiate fatǎ de adoptator. Adoptia cu efecte depline nu permite sǎ opereze agravanta intre infiat si ascendentul sǎu natural sau fratele sǎu de sange.
d. profitand de starea de neputintǎ a victimei de a se apǎra:
Agravanta se justificǎ prin aceea cǎ, omorul astfel sǎvarsit este mai usor de consumat. Sunt in neputintǎ de a se apǎra persoanele care suferǎ o infirmitate fizicǎ sau psihicǎ, cele de varstǎ fragedǎ sau cele de varstǎ inaintatǎ.
Starea de neputintǎ trebuie sǎ fie anterioarǎ sǎvarsirii faptei si nu sǎ fie provocatǎ de autor. A profita de starea de neputintǎ a victimei, presupune cunoasterea de cǎtre fǎptuitor a conditiei precare a victimei si hotǎrarea acestuia de a se folosi de aceastǎ stare pentru a o ucide.
Fapta prezintǎ un grad de pericol social mai grav din punct de vedere obiectiv (neputinta victimei), cat si din punct de vedere subiectiv (perversitatea fǎptuitorului care a ucis profitand de aceastǎ imprejurare).
e. prin mijloace care pun in pericol viata mai multor persoane:
Omorul sǎvarsit in astfel de situatii este mai grav, deoarece cu cat sunt mai multe victime cu atat fapta este mai periculoasǎ. Se indeplineste aceastǎ agravantǎ cand autorul foloseste pentru sǎvarsirea infractiunii metode ca: bombe, gaze, incendii, armament.
Aceastǎ agravantǎ poate sǎ reiasǎ din mijloacele folosite de autor, dar si din imprejurǎrile in care se comite fapta (intr-o salǎ de curs).
f. in legǎturǎ cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei:
Aceastǎ circumstantǎ are in vedere, de regulǎ, omorul care se comite dintr-un sentiment de nemultumire sau de rǎzbunare pentru modul in care victima, in cadrul indatoririlor de serviciu, a satisfǎcut interesele ori pretentiile autorului. Existǎ aceastǎ circumstantǎ si atunci cand autorul ucide pentru a impiedica victima sǎ-si exercite atributiile de serviciu.
In cazul in care victima indeplineste o functie importantǎ pe linie de stat sau politicǎ, fapta se incadreazǎ in art. 160 C. pen. dacǎ indeplineste si celelalte conditii.
g. pentru a se sustrege ori pentru a sustrage pe altul de la urmǎrire, arestare ori de la executarea unei pedepse:
Pericolul sporit al omorului sǎvarsit in astfel de situatii decurge din scopul urmǎrit de fǎptuitor. De ex. autorul comite un omor pentru a nu fi tras la rǎspundere penalǎ. Nu se aplicǎ aceastǎ agavantǎ in cazul in care urmǎrirea nu a inceput.
h. pentru a inlesni sau a ascunde sǎvarsirea altei infractiuni:
Pentru existenta acestei agravante este necesarǎ si suficientǎ dovada scopului urmǎrit, indiferent dacǎ acest scop s-a realizat sau nu. De ex. fapta autorului care, urmǎrind sǎ aibǎ raport sexual cu victima, nu a oprit masina la insistentele acesteia, determinand-o astfel sǎ sarǎ din masinǎ, accidentandu-se mortal. In spetǎ nu este relevant cǎ inculpatul n-a reusit sǎ consume violul, hotǎrator fiind scopul urmǎrit, si anume, impiedicarea victimei de a se salva.
Acest text de lege se referǎ si la tentativǎ, nu numai la infractiunile consumate. In cazul in care scopul s-a realizat, va exista un concurs de infractiuni.
i. in public:
Omorul sǎvarsit intr-o asemenea imprejurare evidentiazǎ o periculozitate sporitǎ a fǎptuitorului, iar fapta are un mare ecou social, determinand o nesigurantǎ publicǎ. Prin loc public se inteleg situatiile prevǎzute in art. 152 C. pen.
OMORUL DEOSEBIT DE GRAV (art. 176C. pen.)
1. Continutul legal:
"Omorul sǎvarsit in vreuna din urmǎtoarele imprejurǎri:
a. prin cruzimi;
b. asupra a douǎ sau mai multor persoane;
c. de cǎtre o persoanǎ care a mai sǎvarsit un omor;
d. pentru a sǎvarsi sau a ascunde sǎvarsirea unei talhǎrii sau piratrerii;
e. asupra unei femei gravide;
f. asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asura unui militar, in timpul sau in legǎturǎ cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora;
g. de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in legǎturǎ cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora,
se pedepseste cu detentiunea pe viatǎ sau cu inchisoare de de al 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi;
Tentativa se pedepseste.
a. prin cruzimi;
Este o circumstantǎ foarte des intalnitǎ in practicǎ. Astfel, Dictionarul Juridic defineste cruzimea ca o manifestere de ferocitate in comiterea unei infractiuni de naturǎ sǎ provoace suferinte prelungite victimei.
Actele de cruzime comise de fǎptuitor provoacǎ implicit si un sentiment de oroare celor din jur, ori de groazǎ.
Ex. in acest sens pot fi: stropirea victimei cu benzinǎ, dupǎ care i s-a dat foc, aplicarea de lovituri care zdrobesc globii oculari, tǎierea victimei cu o lamǎ in zone nevitale, dar totusi pentru a-i provoca moartea.
Omorul sǎvarsit in asemenea situatii este deosebit de grav, deoarece infractorul urmǎreste un rezultat dublu: provocarea de suferinte fizice si moartea victimei.
b. asupra a douǎ sau mai multor persoane;
Aceastǎ circumstantǎ are ca element specific nu o pluralitate de victime,ci vointa infractorului de a ucide mai multe persoane in aceeasi imprejurare. Agravanta se aplicǎ numai dacǎ se produce efectiv moartea a cel putim douǎ persoane.
Pentru incidenta agravantei, autorul trebuie sǎ aibǎ reprezentarea consecintelor constand in uciderea a cel putin douǎ persoane. Ex. aruncarea unei bombe care a ucis mai multe persoane, otrǎvirea unor fantani.
Dacǎ fǎptuitorul demonstreazǎ intentia de a ucide o singurǎ persoanǎ prin mijloace care pun in pericol viata mai multor persoane, atunci el va rǎspunde cfm. art 175 lit. e.
c. de cǎtre o persoanǎ care a mai sǎvarsit un omor;
Aceasta are la bazǎ antecedenta penalǎ a infractorului, care demonstreazǎ cǎ acesta nu s-a indreptat. Pentru aplicarea acesteia nu se vor lua in calcul faptele de omor sǎvarsite intr-o stare care inlǎturǎ caracrerul penal al faptei - legitimǎ apǎrare.
Aceastǎ antecedentǎ penalǎ va exista chiar dacǎ pentru omorul sǎvarsit a intervenit amnistia, gratierea ori prescriptia sau dacǎ acesta a fost reabilitat.
La stabilirea sanctiuni, se vor aplica regulile concursului de infractiuni sau ale recidivei. Aceastǎ agravantǎ esre personalǎ, deci ea nu se rǎfrange si asupra altor participanti.
d. pentru a sǎvarsi sau a ascunde sǎvarsirea unei talhǎrii sau piratrerii:
Imprejurarea care atribuie acestui omor un caracter mai grav constǎ in scopul special urmǎrit de fǎptuitor. Se va aplica art. 176 lit. d cand se stabileste cǎ fǎptuitorul a suprimat cu intentie viata unui om, pentru a crea conditiile favorabile sǎvarsirii sau ascunderii unei talhǎrii sau piraterii.
Aceastǎ conditie trebuie sǎ fi existat in momentul sǎvarsirii omorului. Ea este o circumstantǎ personalǎ si deci nu este opozabilǎ si celorlalti participanti, afarǎ de cazul in care acestia au actionat si ei cu acelasi scop.
Omorul sǎvarsit in aceastǎ imprejurare se deosebeste de talhǎria care a avut ca urmare moartea vintimei, deoarece in acest caz fǎptuitorul nu actioneazǎ cu intentia de a ucide victima ci de a o deposeda de un bun, forma de vinovǎtie cu care se comite fapta fiind praeterintentia.
e. asupra unei femei gravide;
O asemenea faptǎ produce moartea a douǎ fiinte, lezand respectul fatǎ de produsul conceptiei. Nu are semnificatie stadiul sarcinii, legea neprecizand acest lucru. Starea de graviditate trebuie sǎ fie realǎ. Dacǎ fǎptuitorul sǎvarseste omorul stiind cǎ victima este gravidǎ, ea nefiind, agravanta nu va opera.
In momentul sǎvasirii faptei, autorul trebuie sǎ cunoascǎ starea victimei, in caz contrar operand eroarea de fapt. Cu toate cǎ, legea nu precizeazǎ ar mai fi de mentionat cǎ, starea de graviditate a victimei ar trebui sǎ fie vizibilǎ.
f. asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asura unui militar, in timpul sau in legǎturǎ cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora, se pedepseste cu detentiunea pe viatǎ sau cu inchisoare de de al 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
g. de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in legǎturǎ cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora,
Ratiunea acestei agravante decurge din calitatea subiectului pasiv si/sau activ de purtǎtor al autotitǎtii de stat, fie ca procuror, judecǎtor, politist sau jandarm. Aceste persoane intrǎ in categoria persoanelor care se ocupǎ cu reprimarea fenomenului infractional.
Subiectul pasiv trebuie sǎ se afle in exercitarea atributiilor de serviciu sau fapta sǎ se comitǎ in pegǎturǎ cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei.
PRUNCUCIDEREA (art.177 C.pen.)
1. Continutul legal:
"Uciderea copilului nou-nǎscut, sǎvarsitǎ imediat dupǎ nastere de cǎtre mama aflatǎ intr-o stare de tulburare pricinuitǎ de nastere, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani."
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic - este identic ca la celelalte infractiuni contra persoanei;
- obiectul juridic special - este format din totalitatea relatiilor sociale care ocrotesc dreptul la viatǎ oricǎrui nou-nǎscut. Dupǎ cum se stie dreptul la viatǎ apare in momentul expulzǎrii copilului din corpul mamei. Nu are relevantǎ dacǎ copilui este sǎnǎtos sau nu, important este ca el sǎ fie in viatǎ.
- obiectul material - este corpul nou-nǎscutului.
2B. Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - este calificat, in persoana mamei nou-nǎscutului, imediat dupǎ nastere. Cel care ajutǎ la sǎvarsirea infractiunii poate fi dupǎ caz complice sau instigator. Pruncuciderea reprezintǎ o formǎ mai usoarǎ de omucidere. Totodatǎ, mama trebuie sǎ se fi aflat intr-o puternicǎ tulburare pricinuitǎ de actul nasterii si nu de un conflict exterior.Aceste douǎ conditii trebuie indeplinite cumulativ. Dacǎ lipseste aceastǎ stare, mama va rǎspunde pentru omor calificat.
- subiectul pasiv - este calificat in persoana nou-nǎscutului, indiferent dacǎ este nǎscut din cǎsǎtorie sau din afara acesteia. Durata maximǎ a stǎrii de nou-nǎscut este de 10-14 zile - atat timp cat dureazǎ urmele nasterii.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material - se poate sǎvarsii printr-o actiue sau inactiune de ucidere (aplicarea de lovituri, lǎsarea acestuia in frig, infometarea copilului). Toate acestea trebuie fǎcute imediat dupǎ nastere si datoritǎ tulburǎrilor in care se gǎsea mama dupǎ nastere.
- urmarea imediatǎ - moartea copilului nou-nǎscut. Dacǎ se produce un alt rezultat-o vǎtǎmare gravǎ, nu va cǎdea in sfera penalului, deoarece tentativa nu se mai pedepseste.
3B. Latura subiectivǎ :
- forma de vinovǎtie - intentia, fiind in acest caz incompatibilǎ cu premeditarea, deoarece pruncuciderea este o infractiune spontanǎ.
4. Forme. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - desii posibile, nu se pedepsesc;
2. tentativa - nu se pedepseste;
3. fapt consumat - se consumǎ atunci cand se produce moartea nou-nǎscutului.
SANCTIUNI:
- inchisoare de la 2 la 7 ani.
UCIDEREA DIN CULPǍ (art. 178 C. pen.)
1. Continutul legal:
"Uciderea din culpǎ a unei persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.
Uciderea din culpǎ ca urmare a nerespectǎrii dispozitiilor legale ori a mǎsurilor de prevedere pentru exercitiul unei functi sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activitǎti, se pedepseste cu inchisoare da la 2 la 7 ani.
Cand uciderea din culpǎ a unei persoane este sǎvarsitǎ de un conducǎtor de vehicul cu tractiune mecanicǎ, avand in sange o imbibatie alcoolicǎ ce depǎseste limita legalǎ sau care se aflǎ in stare de ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani.
Cu aceeasi pedeapsǎ se sanctioneazǎ fapta sǎvarsitǎ din culpǎ, de orice altǎ persoanǎ in exercitiul profesiei sau meseriei si care se aflǎ in stare de ebrietate.
Dacǎ prin fapta sǎvarsitǎ s-a cauzat moartea a douǎ sau mai multor persoane, la maximul pedepselor prevǎzute in alin.precedente se poate adǎuga un spor de panǎ la 3 ani.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic - este identic ca la celelalte infractiuni contra persoanei;
- obiectul juridic special - este format din totalitatea relatiilor sociale care ocrotesc dreptul la viatǎ, chiar si in cazul faptelor sǎvarsite din culpǎ, cu toate cǎ suprimarea vietii unei persoane in asemenea conditii este mai putin gravǎ raportatǎ la celelalte infractiuni de omor.
- obiectul material - este corpul persoanei ucise.
2B. Subiectii infractiunii:
subiectul activ - poate fi orice persoanǎ care raspunde penal. Dar, uneori legea cere o anumitǎ calitate - conducǎtor auto. Cat priveste coautoratul, in doctrinǎ sunt mai multe opinii care confirmǎ sau infirmǎ posibilitatea acestuia.
- subiectul pasiv - este persoana ucisǎ. Aceeasi persoanǎ poate fi de cele mai multe ori atat subiect activ cat si subiect pasiv al infractiunii.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material - se poate sǎvarsii printr-o actiune sau inactiune de ucidere din culpǎ. In acest caz nu avem o infractiune violentǎ, premeditatǎ sau prin cruzimi ci o conduitǎ gresitǎ a autorului intr-o situatie periculoasǎ (conducerea unui autovehicul, manuirea unui agregat). Dacǎ fǎptuitorul s-a folosit insǎ de aceste instrumente pentru a produce moartea persoanei, nu va mai opera incidenta acestui articol.
- urmarea imediatǎ - moartea persoanei. Dacǎ nu se produce aceastǎ urmare, incadrarea juridicǎ a faptei va fi de vǎtǎmare corporalǎ din culpǎ.
- legǎtura de cauzalitate - ea trebuie intotdeauna stabilitǎ, astfel incat sǎ se cunoascǎ in concret fapta care a dus la acest rezultat. Nu va exista legatura de cauzalitate dacǎ intre actiunea fǎptuitorului si urmarea imediatǎ s-au interpus factori externi.Totodatǎ nu va exista legatura de cauzalitate dacǎ fǎptuitorul, in momentul sǎvarsirii faptei, nu-si putea reprezenta urmǎrile faptelor sale (caz fortuit).
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie - culpa simplǎ sau cu prevedere.
4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - nu sunt posibile;
2. tentativa - nu este posibilǎ;
3. fapt consumat - se consumǎ atunci cand se produce moartea persoanei.
MODALITǍTI: Uciderea din culpǎ cunoaste 3 forme agravate:
a. Uciderea din culpǎ ca urmare a nerespectǎrii dispozitiilor legale ori a mǎsurilor de prevedere pentru exercitiul unei functi sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activitǎti, se pedepseste cu inchisoare da la 2 la 7 ani.
In aceastǎ agravantǎ se includ de obicei accidentele de circulatie. Aici intervine culpa profesionalǎ, cand soferii sunt obligati sǎ reducǎ viteza panǎ la evitarea oricǎrui pericol. In activitatea medicalǎ se poate retine culpa profesionala in cazul unei consultatii superficiale a bolnavului.
Astfel, de ex. existǎ rǎspunderea penalǎ a chirurgului care, dupǎ efectuarea operatiei a uitat o compresǎ in corpul victimei si aceasta a decedat.
b.Cand uciderea din culpǎ a unei persoane este sǎvarsitǎ de un conducǎtor de vehicul cu tractiune mecanicǎ, avand in sange o imbibatie alcoolicǎ ce depǎseste limita legalǎ sau care se aflǎ in stare de ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani.
Cu aceeasi pedeapsǎ se sanctioneazǎ fapta sǎvarsitǎ din culpǎ, de orice altǎ persoanǎ in exercitiul profesiei sau meseriei si care se aflǎ in stare de ebrietate.
In acest caz subiectul activ este calificat in sensul cǎ este un conducǎtor auto. De mentionat cǎ, starea de ebrietate nu este sinonimǎ cu starea in care soferul are in corp o anumitǎ imbibatie alcoolicǎ. Aceastǎ agravantǎ isi are rationamentul in aceea cǎ intre alcoolism si ingractionalitate existǎ o stransǎ legǎturǎ. Dupǎ unii autori aceastǎ agavantǎ ar indeplini conditiile concursului de infractiui, iar dipǎ altii aceasta ar fi o infractiune comlpexǎ. Insǎ cei mai multi tind cǎtre prima opinie.
c.Dacǎ prin fapta sǎvarsitǎ s-a cauzat moartea a douǎ sau mai multor persoane, la maximul pedepselor prevǎzute in alin. precedente se poate adǎuga un spor de panǎ la 3 ani. Aceastǎ agravantǎ are in vedere situatia in care printr-o sg. faptǎ se cauzeazǎ moartea a 2 sau mai multor persoane.
SANCTIUNI:
- inchisoare de la 1 la 5 ani in forma tip si
- inchisoare de la 2 la 7 ani sau de la 5 la 15 ani in forma agravatǎ, care poate fi sporitǎ cu 3 ani.
DETERMINAREA SAU INLESNIREA SINUCIDERII (art. 179C. pen.)
1. Continutul legal:
"Fapta de a determina sau inlesni sinuciderea unei persoane, dacǎ sinuciderea sau incercarea a avut loc, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
Cand fapta prevǎzutǎ in alin. precedent s-a sǎvarsit fatǎ de un minor sau fatǎ de o presoanǎ care nu era in stare sǎ-si dea sema de fapta sa, ori nu putea sǎ fie stǎpanǎ pe ele, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
obiectul juridic generic este identic ca la celelalte infractiuni contra persoanei;
- obiectul juridic special - este format din totalitatea relatiilor sociale care ocrotesc dreptul la viatǎ oricǎrui om, incriminad faptele care instigǎ la autosuprimarea vietii.
obiectul material este corpul persoanei care s-a sinucis sau care a incercat sǎ se sinucidǎ.
2B Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - orice persoanǎ care raspunde penal. Participatia este posibilǎ sub toate formele sale.
- subiectul pasiv - orice persoanǎ. In cazul agravantei, acesta este calificat -minor sau iresponsabil.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
elementul material se poate sǎvarsii printr-o actiune de determinare sau inlesnire a sinuciderii, ori de convingere a acesteia sǎ se sinucidǎ. Cand constrangerea victimei este de asemenea naturǎ incat nu lasǎ acestuia nici o posibilitate concretǎ de a actiona altfel, ori de a se impotrivi, fǎptuitorul va rǎspunde pentru infractiunea de omor. Cel care sileste o persoanǎ sǎ se sinucidǎ va rǎspunde tot pentru omor. In cazul acestei infractiuni, hotǎrarea apartine subiectului pasiv.
urmarea imediatǎ - sinuciderea persoanei sau incercarea de a se sinucide.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie intentia directǎ sau indirectǎ.
4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii desii posibile, nu se pedepsesc;
2. tentativa - nu se pedepseste;
3. fapt consumat fapta se consumǎ atunci cand se produce sinucidrea sau cand incercarea de sinucidere a avul loc.
MODALITǍTI: Fapta este mai gravǎ atunci cand:
a. cand fapta se sǎvarseste asupra unui minor;
b. cand fapta se sǎvarseste asupra unui iresponsabil (in sensul art.48 C.pen.)
In ambele situatii este necesar ca fǎptuitorul sǎ fi cunoscut starea victimei, in caz contrar agravanta nu se retine.
SANCTIUNI:
- inchisoare de la 2 la 7 ani - in forma tip si
- inchisoare de la 3 la 10 ani - in forma agravatǎ.
LOVIREA SI VǍTǍMAREA INTEGRITǍTII CORPORALE SAU A SǍNǍTǍTII
LOVIREA SAU ALTE VIOLENTE (art. 180 C. pen.)
1. Continutul legal:
"Lovirea sau orice acte de violentǎ cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu inchisoare de la o lunǎ la 3 luni sau cu amendǎ.
Faptele prevǎzute la alin. 1 sǎvarsite asupra membrilor de familie se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendǎ.
Lovirea sau actele de violentǎ care au pricinuit o vǎtǎmare ce necesitǎ pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendǎ.
Faptele prevǎzute in alin. precedent sǎvarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de la 1 la 2 ani sau cu amendǎ.
Actiunea penalǎ se pune in miscare la plangerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. In cazul alin 1¹ si 2¹ actiunea penalǎ se pune in miscare si din oficiu.
Impǎcarea pǎrtilor inlǎturǎ rǎspunderea penalǎ, producandu-si efectele si in cazul in care actiunea penalǎ a fost pusǎ in miscare din oficiu.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic - este identic ca la celelalte infractiuni contra persoanei;
- obiectul juridic special - este format din totalitatea relatiilor sociale care ocrotesc integritatea corporalǎ sau sǎnǎtatea fiecǎrei persoane, indifedent cǎ este o persoanǎ oarecare sau membru de familie.
- obiectul material - este corpul persoanei.
2B. Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - orice persoanǎ. Participatia este posibilǎ sub toate formele sale. Dacǎ loviturile sunt exercitate de un functionar in exercitarea atributiilor de serviciu, atunci vom avea infractiunea de purtare abuzivǎ. In forma agravatǎ, sub. activ trebuie sǎ fie sot sau rudǎ apropiatǎ.
- subiectul pasiv - orice persoanǎ. In cazul agravantei, acesta este calificat - membru de familie.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material - se poate sǎvarsii printr-o actiune de lovire sau acte de violemtǎ. Fapta se poate sǎvarsi si indirect, prin intermediul unui animal.
urmarea imediatǎ - vǎtǎmarea persoanei sau provocarea de suferinte fizice.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie - intentia directǎ sau indirectǎ.
4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - desi posibile, nu se pedepsesc;
2. tentativa - nu se pedepseste;
3. fapt consumat - fapta se consumǎ atunci cand se produce o vǎtǎmare corporalǎ a persoanei sau cand se produc suferinte fizice.
MODALITǍTI: Fapta este mai gravǎ atunci cand:
a. fapta se sǎvarseste asupra membrilor de familie
b. cand fapta produce leziuni ce necesitǎ pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile. Nu intrǎ in acest termen durata concediului medical.
SANCTIUNI:
- inchisoare de la o lunǎ la 3 ani - in forma tip si
- inchisoare de la 6 luni la 1 an, de la 3 luni la 2 ani, de la 1 la 2 ani - in forma agravatǎ.
VǍTǍMAREA CORPORALǍ (art.181 C.pen.)
1. Continutul constitutiv:
Fapta prin care s-a pricinuit integritǎtii corporale sau sǎnǎtǎtii o vǎtǎmare care necesitǎ pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Faptele prevǎzute la alin. 1 sǎvarsite asupra membrilor de familie se pedepsesc cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendǎ.
Actiunea penalǎ se pune in miscare la plangerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. In cazul alin. 1¹ actiunea penalǎ se pune in miscare si din oficiu.
Impǎcarea pǎrtilor inlǎturǎ rǎspunderea penalǎ, producandu-si efectele si in cazul in care actiunea penalǎ a fost pusǎ in miscare din oficiu.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic - este identic ca la celelalte infractiuni contra persoanei;
- obiectul juridic special - este format din totalitatea relatiilor sociale care ocrotesc integritatea corporalǎ sau sǎnǎtatea fiecǎrei persoane, indifedent cǎ este o persoanǎ oarecare sau membru de familie.
- obiectul material - este corpul persoanei.
2B.Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - orice persoanǎ care raspunde penal. Participatia este posibilǎ sub toate formele sale. Dacǎ loviturile sunt exercitate de un functionar in exercitarea atributiilor de serviciu, atunci vom avea infractiunea de purtare abuzivǎ. In forma agravatǎ, sub. activ trebuie sǎ fie sot sau rudǎ apropiatǎ.
- subiectul pasiv - orice persoanǎ. In cazul agravantei, acesta este calificat - membru de familie.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material se poate sǎvarsii printr-o actiune de lovire sau acte de violentǎ. Fapta se poate sǎvarsi si indirect, prin intermediul unui animal sau obiect. Specificul acestei infractiuni constǎ in aceea cǎ durata ingrijirilor medicale nu depǎseste 60 de zile.
- urmarea imediatǎ - vǎtǎmarea persoanei sau provocarea de suferinte fizice.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie - intentia directǎ sau indirectǎ, iar in anumite cazuri poate imbrǎca si forma praeterintentiei.
4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - desi posibile, nu se pedepsesc;
2. tentativa - nu se pedepseste;
3. fapt consumat - fapta se consumǎ atunci cand se produce o vǎtǎmare corporalǎ a persoanei sau cand se produc suferinte fizice a cǎror vindecare nu depǎsesc 60 de zile.
MODALITǍTI:Fapta este mai gravǎ atunci cand ea se sǎvarseste asupra membrilor de familie;
SANCTIUNI:
- inchisoare de la 6 luni la 5 ani - in forma tip si de la 1 la 5 ani - in forma agravatǎ.
VǍTǍMAREA CORPORALǍ GRAVA(art.182 C. pen.)
1. Continutul constitutiv:
"Fapta prin care s-a pricinuit integritǎtii corporale sau sǎnǎtǎtii o vǎtǎmare care necesitǎ pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult 60 de zile se pedrpseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
Dacǎ fapta a produs vreuna din urmǎtoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionǎrii acestuia, o infirmitate permanentǎ fizicǎ sau psihicǎ, slutirea, avortul ori punerea in primejdie a vietii persoanei, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.
Cand fapta a fost sǎvarsitǎ in scopul producerii consecintelor prevǎzute la alin 1 si 2, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani.
Tentativa faptei prevǎzutǎ in alin. 3 se pedepseste.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic - este identic ca la celelalte infractiuni contra persoanei;
- obiectul juridic special - este format din totalitatea relatiilor sociale care ocrotesc integritatea corporalǎ sau sǎnǎtatea fiecǎrei persoane, indiferent cǎ este o persoanǎ oarecare sau membru de familie.
- obiectul material - este corpul persoanei.
2B. Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - orice persoanǎ. Participatia este posibilǎ sub toate formele sale.
- subiectul pasiv - orice persoanǎ.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material - se poate sǎvarsi printr-o actiune de lovire sau acte de violentǎ. Fapta se poate sǎvarsi si indirect, prin intermediul unui animal sau obiect. Specificul acestei infractiuni constǎ in aceea cǎ durata ingrijirilor medicale depǎseste 60 de zile sau produce una din urmǎtoarele consecinte:
- pierderea unul simt sau organ ori incetarea functionǎrii acestuia (scoaterea unui ochi, tǎierea unei urechi);
- producerea unei infirmitǎti fizice sau psihice permanente;
- slutirea, care poate consta in schimbarea infǎtisǎrii (si ea trebuie sǎ fie permanentǎ);
- avortul - cu conditia ca fǎptuitorul sǎ cunoascǎ aceastǎ stare;
- punerea in primejdie a vietii persoanei. Totusi fǎptuitorul nu urmǎreste sǎ omoare victima.
urmarea imediatǎ - vǎtǎmarea persoanei, provocarea de suferinte fizice sau punerea in primejdie a vietii persoanei.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie - intentia directǎ sau indirectǎ, iar in anumite cazuri poate imbrǎca si forma praeterintentiei.
4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - desi posibile, nu se pedepsesc;
2. tentativa - se pedepseste numai in cazul alin. 3;
3. fapt consumat - fapta se consumǎ atunci cand se produce o vǎtǎmare corporalǎ a persoanei sau cand se produc suferinte fizice a cǎror vindecare depǎsesc 60 de zile.
MODALITǍTI: Fapta este mai gravǎ atunci cand faptuitorul actioneazǎ in scopul producerii consecintelor prevǎzute in alin. 1 si 2.
SANCTIUNI:
- inchisoare de la 2 la 7 ani - in forma tip si
- inchisoare de la 2 la 10 ani si de la 3 la 12 ani - in forma agravatǎ.
LOVIRILE SAU VǍTǍMǍRILE CAUZATOARE DE MOARTE (art.183 C.pen)
1. Continutul constitutiv:
"Dacǎ vreuna din faptele prevǎzute in art. 180-182 a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani."
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic - este identic ca la celelalte infractiuni contra persoanei ;
- obiectul juridic special - este format din totalitatea relatiilor sociale care ocrotesc integritatea corporalǎ sau sǎnǎtatea fiecǎrei persoane. Aceastǎ infractiune este de fapt o formǎ agravatǎ a infractiunilor prevǎzute in art. 180 - 182 C. pen.
- obiectul material - este corpul persoanei.
2B. Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - orice persoanǎ. Participatia este posibilǎ sub toate formele sale.
- subiectul pasiv - orice persoanǎ.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material - se poate sǎvarsi printr-o actiune de lovire sau inbrancire. Fapta se poate sǎvarsi si indirect, prin intermediul unui animal sau obiect. Specificul acestei infractiuni constǎ in aceea cǎ, moartea victimei se produce din culpǎ.
urmarea imediatǎ - moartea persoanei.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie - praeterintentia. Lovirea victimei se produce cu intentie, insǎ moartea se produce din culpǎ. Dacǎ se retine intentia autorului de a produce moartea victimei atunci se va exista infractiunea de omor.
4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - nu sunt posibile;
2. tentativa - nu este posibilǎ;
3. fapt consumat - fapta se consumǎ atunci cand se produce moartea victimei. Dacǎ aceasta nu se produce, vom fi in prezenta unei infractiuni de lovire sau vǎtǎmare corporalǎ.
MODALITǍTI:Fapta este susceptibilǎ de modalitǎtile normative agaravate analizate la infractiunile prevǎzute la art. 180 - 182.
SANCTIUNI: inchisoare de la 5 la 15 ani. Sanctiunea este mai micǎ in comparatie cu cea de la omor, deoarece in acest caz moartea se produce din culpa autorului.
VǍTǍMAREA CORPORALǍ DIN CULPǍ (art. 184 C. pen.)
1. Continutul constitutiv:
"Fapta prevǎzutǎ la art. 180 alin. 2 si 2¹, care a pricinuit o vǎtǎmare ce necesitǎ pentru vindecare ingrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum si cea prevǎzutǎ in art. 181, sǎvarsite din culpǎ, se pedepsesc cu inchisoare de la o lunǎ la 3 luni sau cu amendǎ.
Dacǎ fapta a avut vreuna din urmǎrile prevǎzute la art. 182 alin. 1 si 2, pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Cand sǎvarsirea faptei prevǎzute in alin.1 este urmarea nerespectǎrii dispozitiilor legale sau a mǎsurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru indeplinirea unei anume activitǎti, pedeapsa este inchisoarea de la3 luni la 2 ani sau amenda.
Fapta prevǎzutǎ in alin. 2 dacǎ este urmarea nerespectǎrii dispozitiilor legale sau mǎsuriloe de prevedere arǎtate in alin. precedent se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Dacǎ faptele prevǎzute in alin. 3 si 4 sunt sǎvarsite de cǎtre o persoanǎ care se aflǎ in stare de ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 3 ani, in cazul alin. 3, si inchisoarea de la 1 la 5 ani in cazul alin. 4.
Pentru faptele prevǎzute in alin.1 si 3, actiunea penalǎ se pune in miscare la plangerea prealabilǎ a persoanei vǎtǎmate. Impǎcarea pǎrtilor inlǎturǎ rǎspunderea penalǎ.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic - este identic ca la celelalte infractiuni contra persoanei;
- obiectul juridic special - este format din totalitatea relatiilor sociale care ocrotesc integritatea corporalǎ sau sǎnǎtatea fiecǎrei persoane.
- obiectul material - este corpul persoanei.
2B. Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - orice persoanǎ care raspunde penal.
subiectul pasiv - orice persoanǎ.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material - se poate sǎvarsii printr-o actiune de lovire sau orice acte de violentǎ. Ne vom gǎsi in prezenta acestei infractiuni numai dacǎ durata ingrijirilor medicale este cuprinsǎ intre 10 si 60 de zile. Dacǎ acestea nu depǎsesc 10 zile fapta nu se incadreazǎ in acest art.
urmarea imediatǎ - producerea vreuneia din urmǎrile mentionate in art. 180, 181 si 182.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie - culpa simplǎ sau cu prevedere.
4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - nu sunt posibile;
2. tentativa - nu este posibilǎ;
3. fapt consumat - fapta se consumǎ atunci cand se produce rezultatul periculos cerut de norma de incriminare.
MODALITǍTI:Fapta este susceptibilǎ de modalitǎtile normative agravate:
- cand ingrijirile medicale depǎsesc 60 de zile;
- cand aceasta este urmarea nerespectǎrii unor dispozitii legale sau de prevedere pentru exercitarea unei profesii sau meserii;
- cand autorul se aflǎ in stare de ebrietate;
SANCTIUNI:
- inchisoare de la o lunǎ la 3 luni sau amendǎ -in forma tip si
- inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendǎ, inchisoare de la 6 luni la 3 ani, inchisoare de la 1 la 5 ani - in forma agravatǎ.
PROVOCAREA ILEGALǍ A AVORTULUI (art. 185 C. pen.)
1. Continutul constitutiv:
"Intreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, sǎvarsitǎ in vreuna din urmǎtoarele imprejurǎri:
a. in afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizare in acest scop;
b. de cǎtre o persoanǎ care nu are calitatea de medic de specialitate;
c. dacǎ varsta sarcinii a depǎsit 14 sǎptǎmani, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
"Intreruperea cursului sarcinii, sǎvarsitǎ in orice conditii fǎrǎ consimtǎmantul femeii insǎrcinate, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
Dacǎ prin faptele prevǎzute in alin. 1 si 3 s-a cauzat femeii insǎrcinate vreo vǎtǎmare corporalǎ gravǎ, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar dacǎ fapta a avut ca urmare moartea femeii insǎrcinate, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
In cazul cand fapta prevǎzutǎ in alin. 2 si 3 a fost sǎvarsitǎ de un medic, pe langǎ pedeapsa inchisorii, se va aplica si interdictia exercitǎrii profesiei de medic, potrivit art. 64 lit. c.
Tentativa se pedepseste.
Nu se pedepseste intreruperea cursului sarcinii efectuatǎ de medic :
a. dacǎ intreruperea cursului sarcinii este necesarǎ pentru a salva viata, sǎnǎtatea sau ingritatea corporalǎ a femeii insǎrcinate de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi inlǎturat altfel ;
b. in cazul prevǎzut in alin.1 lit. c, cand intreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale ;
c. in cazul prevǎzut in alin. 2 cand femeia insǎrcinatǎ s-a aflat in imposibilitatea de a-si exprima vointa, iar intreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale.
2. Conditii preexistente:
2A. Obiectul infractiunii:
- obiectul juridic generic - este identic ca la celelalte infractiuni contra persoanei;
- obiectul juridic special - este format din totalitatea relatiilor sociale care ocrotesc integritatea corporalǎ sau sǎnǎtatea fiecǎrei persoane impotriva faptelor de intreruprere ilegalǎ a cursului sarcinii. Totodatǎ se mai iau in vedere si relatiile sociale cu privire la libertatea femeilor insǎrcinate de a decide singure dacǎ pǎstreazǎ sau nu fructul conceptiei.
- obiectul material - este corpul femeii insǎrcinate, precum si al fǎtului, asupra cǎrora se indreaptǎ activitatea infractionalǎ.
2B. Subiectii infractiunii:
- subiectul activ - orice persoanǎ (moase, medici care nu sunt de specialitate, chiar si un medic ginecolog care efectueazǎ intreruperea fǎrǎ consimtǎmantul femeii).
- subiectul pasiv - este femeia insǎrcinatǎ.
3. Continutul constitutiv:
3A. Latura obiectivǎ:
- elementul material - se poate sǎvarsii printr-o actiune susceptibilǎ sǎ provoace intreruperea cursului sarcinii. Mijloacele pot fi: interne (administrarea unor substante avortive) si externe (aplicarea de lovituri). Dacǎ fǎtul a decedat ca urmare a unui fenomen natural, fapta nu va mai constitui infractiune.
- urmarea imediatǎ - expulzarea produsului conceptiei, fie uciderea fǎtului inǎuntrul uterului.
3B. Latura subiectivǎ:
- forma de vinovǎtie - intentia directǎ. Fǎptuitorul trebuie sǎ cunoascǎ starea de graviditate a victimei, iar in alin. 3 forma de vinovǎtie este praeterintentia.
4. Forme. Modalitǎti. Sanctiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - nu se pedepsesc;
2. tentativa - se pedepseste;
3. fapt consumat - fapta se consumǎ atunci cand se produce rezultatul periculos cerut de norma de incriminare si anume uciderea fǎtulului.
MODALITǍTI:Fapta este susceptibilǎ de modalitǎtile normative agravate:
a. intreruperea cursului sarcinii, sǎvarsitǎ in orice conditii fǎrǎ consimtǎmantul femeii insǎrcinate, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
b. dacǎ prin faptele prevǎzute in alin. 1 si 3 s-a cauzat femeii insǎrcinate vreo vǎtǎmare corporalǎ gravǎ, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi;
c. iar dacǎ fapta a avut ca urmare moartea femeii insǎrcinate, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
SANCTIUNI:
- inchisoare de la 6 luni la 3 ani - in forma tip si
- inchisoare de la 2 la 7 ani, inchisoare de la 3 la 10 ani, inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi - in forma agravatǎ.
CAUZE DE NEPEDEPSIRE:
Nu se pedepseste intreruperea cursului sarcinii efectuatǎ de medic:
a. dacǎ intreruperea cursului sarcinii este necesarǎ pentru a salva viata, sǎnǎtatea sau integritatea corporalǎ a femeii insǎrcinate de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi inlǎturat altfel;
b. in cazul prevǎzut in alin. 1 lit. c, cand intreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale;
c. in cazul prevǎzut in alin. 2 cand femeia insǎrcinatǎ s-a aflat in imposibilitatea de a-si exprima vointa, iar intreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale.
|
