INSTITUTII DE DREPT PROCESUAL PENAL - TEST GRILA

Disciplina: Institutii de drept procesual penal

INSTITUTII DE DREPT PROCESUAL PENAL - TEST GRILA

(partea generala)

1. Principiul teritorialitatii normelor de drept procesual penal inseamnna:

a. activitatea procesual penala se desfasoara conform normelor de drept procesual roman daca s-a savarsit o fapta penala pe teritoriul Romaniei; b. activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul Romaniei conform normelor de drept procesual penal roman;
c. activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul Romaniei conform normelor de drept procesual roman daca faptuitorul este cetatean roman sau apatrid cu domiciliul in Romania;

2. Sunt derogari de la principiul teritorialitatii:

a. imunitatea de jurisdictie si comisia rogatorie;
b. comisia rogatorie si delegarea;
c. imunitatea de jurisdictie si cazul infractiunilor savarsite in marea teritoriala;

3. In ceea ce priveste aplicarea in timp, normele procesual penale:

a. de regula retroactiveaza daca sunt mai favorabile; b. de regula sunt ultraactive;
c. de regula se aplica imediat;

4. Interpretarea normelor juridice procesual penale facuta de organele de urmarire penala:

a. are forta obligatorie;

b. reprezinta intotdeauna o forma de interpretare sistematica;

c. reprezinta intotdeauna o forma de interpretare istorica raportat la cauza;

d. se realizeaza de instantele de judecata in procesul aplicarii normei juridice respective, fara a avea caracter obligatoriu si pentru alt organ judiciar, chiar in cazuri asemanatoare.

5. Sunt trasaturi ale unui proces echitabil:

a. accesul liber la un tribunal impartial si independent in ceea ce priveste judecarea si solutionarea conflictului de drept penal, cat si luarea oricarei masuri de constrangere asupra unor drepturi si libertati fundamentale; dreptul de a recurge la un tribunal superior; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de cercetare si judecare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale;
b. accesul liber la un tribunal pentru solutionarea conflictului de drept; garantarea posibilitatii de a ataca cu apel orice hotarare judecatoreasca; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de cercetare si judecare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale;
c. accesul liber la un tribunal impartial si independent in ceea ce priveste judecarea si solutionarea conflictului de drept penal, cat si luarea oricarei masuri de constrangere asupra unor drepturi si libertati fundamentale; dreptul de a recurge la un tribunal superior; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de cercetare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale;

6. Principiul egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice presupune:

a. urmarirea penala si judecata se efectueaza de aceleasi organe de urmarire penala si de aceleasi instante de judecata, au loc dupa aceleasi reguli procesuale, iar partile dintr-o cauza penala se bucura de aceleasi drepturi procesuale in fata autoritatilor judiciare, fara nicio discriminare
b. partile se bucura de aceleasi drepturi procesuale in fata autoritatilor judiciare, fara nicio discriminare
c. urmarirea si judecata au loc pentru toate persoanele dupa aceleasi reguli procesuale, cu exceptia situatiilor in care exista reguli speciale pentru persoanele care ocupa anumite functii

7. Oficialitatea procesului penal priveste:

a. numai faza urmaririi penale;

b. numai faza urmaririi penale si faza judecatii;

c. numai faza judecatii;

d. conform principiului oficialitatii sau obligativitatii, organele judiciare trebuie sa desfasoare activitatea procesuala ori de cate ori s-a savarsit o infractiune

8. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc:

a. numai din oficiu;
b. din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel;
c. la cererea partilor;

9. Conform principiului prezumtiei de nevinovatie, in cursul urmaririi penale, faptuitorul va fi considerat nevinovat pana la:

a. sesizarea organelor de urmarire penala;

b. inceperea urmaririi penale;

c. punerea in miscare a actiunii penale;

d. ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare.

10. Prezumtia de nevinovatie:

a. este consacrata expres de Codul de procedura penala; b. nu este consacrata expres de Constitutia Romaniei;
c. este o prezumtie absoluta care nu poate fi rasturnata decat printr-o hotarare penala definitiva;

11. Dreptul la aparare este garantat invinuitului sau inculpatului:

a. dupa punerea in miscare a actiunii penale;
b. in timpul prezentarii materialului de urmarire penala;
c. pe tot parcursul procesului penal;

12. Pentru garantarea dreptului la aparare:

a. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a invinuitului sau inculpatului in toate procesele penale;
b. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a partii vatamate in toate procesele penale;
c. organele judiciare au obligatia sa incunostinteze, de indata si mai inainte de a-l audia, pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii;

13. In cursul procesului penal:

a. orice parte are dreptul de a fi asistata de aparator;
b. orice parte trebuie asistata de aparator;
c. invinuitul sau inculpatul trebuie asistat de aparator;

14. Desfasurarea procesului penal in limba romana:

a. exclude posibilitatea ca judecata sa aiba loc fara interpret, chiar daca judecatorul, procurorul, aparatorii si partile cunosc aceeasi limba materna;
b. presupune ca partii i se numeste un interpret, din oficiu si in mod obligatoriu, ori de cate ori limba sa materna este alta decat limba romana;
c. presupune ca partii i se desemneaza in mod gratuit un interpret daca nu isi poate apara interesele decat in limba sa materna;

15. In procesul penal:

a. procedura judiciara se desfasoara in limba romana, cu exceptiile prevazute de lege;
b. procedura judiciara se desfasoara in limba materna pe care partile o inteleg, cu ajutorul interpretilor;
c. partile si alte persoane in proces pot folosi limba materna, dar actele procedurale se intocmesc in limba romana;

16. Partilor care nu se pot exprima:

a. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, contra cost, de instanta;
b. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, gratuit, de instanta;
c. li se asigura posibilitatea ca interpretul ales sa studieze dosarul;

17. Sunt trasaturi ale actiunii penale:

a. actiunea penala apartine statului, este obligatorie, este indisponibila, este individuala si indivizibila; b. actiunea penala este obligatorie, indisponibila si indivizibila;
c. actiunea penala este obligatorie, este indisponibila, individuala si indivizibila numai daca este pornita de autoritatile statului;

18. Actiunea penala:

a. ste suficienta existenta unor informatii privind savarsirea unei infractiuni pentru punerea in miscare a actiunii penale;
b. nu poate fi pusa in miscare decat in personam;
c. implica dobandirea de catre faptuitor a calitatii de invinuit;

19. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale in urma judecarii unei cauze:

a. condamnarea sau achitarea; b. clasarea sau incetarea procesului penal;
c. incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal;

20. Obiectul actiunii penale il constituie:

a. intocmirea actului de inculpare;
b. intocmirea rechizitoriului;
c. tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni;

21. Actiunea penala nu mai poate fi exercitata cand:

a. procurorul a dispus inlocuirea raspunderii penale; b. instanta a dispus inlocuirea raspunderii penale;
c. procurorul a dispus, referitor la aceeasi cauza, intr-un alt dosar penal, scoaterea de sub urmarire penala;

22. Poate fi necesara autorizarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru:

a. punerea in miscare a actiunii penale fata de un cetatean roman cu domiciliul in strainatate, care a savarsit o infractiune in afara teritoriului tarii;
b. punerea in miscare a actiunii penale fata de un cetatean strain fara domiciliu in Romania, care a savarsit o infractiune in strainatate;
c. punerea in miscare a actiunii penale fata de un apatrid cu domiciliul in Romania care a savarsit o infractiune in strainatate;

23. Exprimarea dorintei guvernului strain este:

a. un mod special de sesizare; b. o conditie imediat prealabila trimiterii in judecata;
c. o conditie care, daca este indeplinita, duce la incetarea procesului penal;

24. Se va dispune scoaterea de sub urmarire penala in urmatoarele ipoteze:

a. fapta nu exista, lipseste plangerea prealabila, fapta nu a fost savarsita de 818i81i invinuit sau de inculpat;
b. fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a fost savarsita de 818i81i invinuit sau de inculpat, fapta nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii;
c. persoana vatamata si-a retras plangerea prealabila, a intervenit decesul faptuitorului, a intervenit prescriptia raspunderii penale;

25. Daca nu exista invinuit sau inculpat in cauza si s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale, se va dispune:

a. incetarea urmaririi penale;
b. scoaterea de sub urmarire penala;
c. clasarea;

26. Daca inculpatul si partea vatamata se impaca in cursul cercetarii judecatoresti:

a. instanta va inceta procesul penal; b. procurorul va dispune incetarea procesului penal;
c. cauza se claseaza;

27. Daca instanta constata existenta unei cauze de nepedepsire, va dispune:

a. achitarea;
b. incetarea procesului penal;
c. clasarea;

28. Actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal:

a. nu este scutita de taxa de timbru;

b. poate fi pornita oricand; c. se poate stinge prin pronuntarea unei hotarari de achitare; d. este accesorie actiunii penale (aceasta poate fi exercitata numai in cadrul procesului penal, alaturi de actiunea penala. Pozitia de dependenta conduce la exercitarea ei numai fata de inculpat, partea responsabila civilmente si, eventual, mostenitorii sau succesorii lor).

29. Actiunea civila se exercita in procesul penal impotriva:

a. inculpatului, mostenitorilor inculpatului si partii responsabile civilmente;
b. partii civile;
c. partii responsabile civilmente, daca inculpatul se sustrage de la judecata;

30. Repararea pagubei in cazul in care actiunea civila a fost exercitata in procesul penal:

a. se face numai in natura;
b. se face numai prin echivalent, cu exceptia situatiei in care bunul a fost gasit la inculpat;
c. se face in natura sau prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care repararea in natura nu este posibila;

31. Partea civila solicita repararea prejudiciului moral prin actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal:

a. instanta trebuie sa oblige inculpatul la plata daunelor morale; b. instanta poate obliga inculpatul sa repare prejudiciul moral; c. actiunea civila este inadmisibila in aceasta situatie;

32. Instanta rezolva din oficiu actiunea civila numai atunci cand aceasta are ca obiect:

a. restituirea lucrurilor;

b. restabilirea situatiei anterioare;

c. desfiintarea totala sau partiala a unui inscris;

d. actiunea civila se porneste si se exercita din oficiu cand persoana vatamata este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.

33. Constituirea ca parte civila are ca efect:

a. punerea in miscare a actiunii penale; b. punerea in miscare a actiunii civile;
c. obligarea inculpatului condamnat la plata despagubirilor solicitate de partea civila;

34. Persoana vatamata prin infractiune, constituita parte vatamata, poate participa in aceeasi cauza:

a. numai in calitate de parte vatamata;
b. numai in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca parte civila;
c. in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca parte civila;

35. Partea responsabila civilmente:

a. poate fi introdusa in cauza oricand in cursul procesului penal;
b. poate interveni in procesul penal numai pana la citirea actului de sesizare;
c. poate interveni in procesul penal numai pana la terminarea cercetarii judecatoresti;

36. Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente:

a. nu se poate face in cursul urmaririi penale; b. se poate face la cererea partii civile;
c. se poate face la cererea partii vatamate sau a partii civile;

37. Procurorul:

a. este obligat sa sustina actiunea civila pornita de partea civila inainte de citirea actului de sesizare;
b. poate sa sustina actiunea civila, daca partea civila este lipsita de capacitate de exercitiu;
c. este obligat sa sustina interesele persoanei vatamate prin infractiune, daca aceasta este lipsita de capacitate de exercitiu sau are o capacitate de exercitiu restransa;

38. Persoana vatamata prin infractiune se poate adresa instantei civile:

a. oricand, chiar daca s-a constituit parte civila in procesul penal;
b. in caz de suspendare a procesului penal, daca s-a constituit parte civila in procesul penal;
c. oricand, chiar daca instanta penala a rezolvat actiunea civila;

39. Partea vatamata este:

a. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savarsirea infractiunii;
b. subiectul pasiv al infractiunii;
c. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savarsirea infractiunii si daca participa in procesul penal;

40. Inculpatul:

a. este numai persoana fizica impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala;
b. trebuie sa fie o persoana, fizica sau juridica, determinata;
c. poate fi o persoana careia legea ii recunoaste imunitatea penala;

41. Partea vatamata participa in procesul penal:

a. in ceea ce priveste latura penala;
b. in ceea ce priveste latura civila;
c. in ceea ce priveste latura penala si latura civila, concomitent, dar numai daca s-a constituit parte civila;

42. Sunt parti in procesul penal:

persoane fizice sau juridice, care au drepturi si obligatii ce izvorasc in mod direct din exercitarea actiunii penale si actiunii civile in cadrul procesului penal

43. Persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a savarsirii infractiunii, in raportul de drept substantial se numeste:

a. numit;
b. persoana vatamata;
c. parte vatamata;

44. Persoana vatamata:

a. dobandeste in mod automat calitatea de parte vatamata daca a sesizat savarsirea infractiunii;
b. dobandeste in mod automat calitatea de parte civila daca a indicat cuantumul prejudiciului pe care l-a suferit;
c. trebuie chemata de organele judiciare pentru a fi intrebata daca se constituie parte vatamata sau parte civila, dupa caz;

45. Este parte in faza de judecata a procesului penal:

a. partea responsabila civilmente; b. invinuitul;
c. procurorul;

46. Are calitatea de inculpat:

a. numai persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala;
b. numai persoana citata in aceasta calitate de instanta penala;
c. persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale;

47. Parte vatamata in procesul penal poate fi:

a. numai victima infractiunii;
b. numai o persoana fizica;
c. o persoana fizica sau o persoana juridica;

48. Competenta dupa materie este determinata de:

a. natura si gravitatea infractiunii supuse judecatii;
b. sfera de cauze date in mod obisnuit in caderea instantelor judecatoresti de drept comun;
c. infractiune sau calitatea faptuitorului;

49. Sectii maritime si fluviale functioneaza:

a. numai la tribunale si curti de apel;
b. nu numai la judecatorii, tribunale, curti de apel, ci si la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c. la unele judecatorii, tribunale si curti de apel;

50. Sectii maritime si fluviale functioneaza pe langa instantele din:

a. Galati;
b. Braila;
c. Calarasi;

51. Judecata in apel se realizeaza de catre un complet format din:

a. trei judecatori la tribunal si la curtea de apel; b. trei judecatori la curtea de apel si Completul de 9 judecatori la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c. doi judecatori la tribunal si la curtea de apel;

52. Sunt considerate forme subsidiare ale competentei in materie penala:

a. competenta dupa calitatea persoanei, competenta materiala, competenta teritoriala;
b. competenta speciala si competenta personala;
c. competenta functionala si competenta materiala;

53. Infractiunea savarsita de un expert poate fi judecata in prima instanta de:

a. curtea de apel;
b. tribunal;
c. judecatorie, daca expertul nu a savarsit o infractiune data in competenta altei instante;

54. Instantele militare judeca:

a. numai infractiunile savarsite de militari; b. numai infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu;
c. numai anumite infractiuni prevazute de Codul penal si de legi speciale si numai infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu;

55. Recursurile solutionate de curtile de apel pot fi declarate:

a. impotriva deciziilor tribunalului prin care se solutioneaza cererile privind masurile preventive;
b. impotriva deciziilor tribunalului pronuntate in apel;
c. impotriva deciziilor pronuntate de tribunal in prima instanta;

56. Infractiunea de omor savarsita de un magistrat de la tribunal va fi judecata de:

a. Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. curtea de apel;
c. tribunal;

57. Daca un militar cu gradul de colonel savarseste o infractiune de luare de mita, cauza va fi judecata de:

a. tribunalul militar;
b. Tribunalul Militar Teritorial;
c. tribunalul competent teritorial, deoarece fapta nu este data in competenta instantelor militare;

58. Conflictele de competenta intre tribunalele militare:

a. se solutioneaza de Curtea Militara de Apel; b. pot interveni numai cu privire la cauzele in care se judeca infractiuni contra ordinii si disciplinei militare;
c. sunt date in competenta tribunalului militar teritorial;

59. Curtea Militara de Apel:

a. judeca numai in prima instanta si in recurs;
b. judeca in fond, in apel si in recurs;
c. judeca in prima instanta infractiunile savarsite de judecatorii militari si de procurorii militari;

60. In situatia in care curtea de apel, judecand un recurs, suspenda, prin incheiere, judecarea cauzei potrivit art. 303 C. proc. pen.:

a. Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza cazul de intrerupere a cursului justitiei; b. Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca recursul impotriva incheierii; c. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 9 judecatori, judeca apelul impotriva incheierii;

61. Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:

a. apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala;
b. recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala;
c. recursurile in interesul legii;

62. Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie:

a. sesizeaza Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora;
b. judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala;
c. judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Completul de 9 judecatori;

63. Sunt calitati si functii care atrag competenta de judecata a Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca instanta de fond:

a. judecatorii de la tribunale si cei de la curtile de apel;

b. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c. controlorii financiari de la Curtea de Conturi;

64. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca:

a. in fond;
b. in apel;
c. in recurs;

65. Infractiunea savarsita de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judeca in prima instanta de:

a. curtea de apel;
b. Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c. instanta corespunzatoare din punct de vedere teritorial dupa calitatea persoanei;

66. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste calitatea de magistrat la curtea de apel, cauza va fi judecata:

a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. de curtea de apel;
c. de instanta competenta material;

67. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste calitatea de senator, cauza va fi judecata:

a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. de curtea de apel;
c. de instanta competenta material;

68. In situatia in care un amiral savarseste o infractiune, iar ulterior nu mai detine aceasta calitate:

a. cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in orice situatie;
b. cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie daca s-a dat o hotarare in prima instanta;
c. cauza va fi judecata de instanta competenta material;

69. Dobandirea unei anumite calitati de catre inculpat dupa savarsirea faptei:

a. nu determina niciodata schimbarea competentei;
b. determina intotdeauna schimbarea competentei;
c. determina schimbarea competentei numai daca inculpatul a dobandit, de exemplu, calitatea de membru al Inaltului Cler cu rang de arhiereu;

70. In situatia declinarii de competenta determinate de competenta teritoriala:

a. actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin;
b. actele indeplinite ori masurile dispuse pot fi mentinute;
c. actele indeplinite ori masurile dispuse nu pot fi mentinute;

71. Conflictele de competenta sunt solutionate:

a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru toate conflictele de competenta;
b. de curtea de apel pentru conflictele de competenta ivite intre instantele inferioare, indiferent de gradul acestora, situate in circumscriptia sa;
c. de tribunal pentru conflictele de competenta ivite intre judecatorii, chiar daca una dintre acestea se afla in circumscriptia altui tribunal;

72. Conflictul de competenta intre o instanta militara si o instanta civila este solutionat de:

a. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 9 judecatori;
b. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala;
c. instanta civila ierarhic superioara;

73. Conflictul de competenta intre doua organe de cercetare penala:

a. trebuie solutionat de procurorul care supravegheaza activitatea de cercetare penala efectuata de aceste organe; b. va fi solutionat de conducatorul parchetului caruia i-ar reveni competenta sa instrumenteze dosarul;
c. se rezolva de catre seful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al celor doua organe de cercetare penala;

74. Judecatorul nu este incompatibil sa judece o cauza in apel daca:

a. intr-o discutie intre prieteni a afirmat ca apelul declarat de un inculpat in cauza respectiva va fi admis;
b. a schimbat incadrarea juridica prin incheiere, inainte de solutionarea cauzei;
c. a participat la judecarea unui recurs impotriva unei incheieri privind o masura preventiva, pronuntandu-se asupra vinovatiei inculpatului;

75. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza numai daca:

a. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus retinerea invinuitului;

b. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul general al parchetului care a intocmit rechizitoriul;

c. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu grefierul care a intocmit citatiile in dosarul de urmarire penala;

a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac, sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs;

si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia ce ar putea fi data in cauza

a pus in miscare actiunea penala a dispus trimiterea in judecata sau a pus concluzii in calitate de procuror la instanta de judecata, a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventive in cursul urmaririi penale;

a fost reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti;

a fost expert sau martor in cauza respectiva

interesat, sub orice forma in solutionarea cauzei, el, sotul sau vreo ruda apropiata

atunci cand exista dusmanie intre el, sotul sau una din rudele sale, pana la gradul patru inclusiv, si una din parti, sotul sau rudele acesteia, pana la gradul al treilea inclusiv;

este tutore sau curator al uneia dintre parti;

76. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza daca:

a. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus retinerea invinuitului; b. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul general adjunct al parchetului care a intocmit rechizitoriul;
c. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a intocmit citatiile in dosarul de urmarire penala;

77. Se retine existenta unui caz de incompatibilitate in urmatoarea situatie:

a. judecatorul a fost reprezentant sau aparator al interpretului; b. judecatorul este sot, ruda sau afin cu unul din avocati;
c. judecatorul a primit liberalitati de la mandatarul unei parti;

78. Cererea de recuzare:

a. trebuie sa indice motivele de incompatibilitate pentru fiecare judecator;
b. poate fi formulata fata de toti judecatorii unei instante, chiar si fata de cei de la alte sectii, daca se arata cazul concret de incompatibilitate pentru fiecare;
c. poate fi formulata imediat ce partea a aflat cazul de recuzare;

79. Cererea de recuzare:

a. este inadmisibila daca este formulata impotriva judecatorului chemat sa se pronunte asupra cererii de recuzare formulate fata de un coleg al sau;
b. este admisibila daca este formulata in mod repetat fata de acelasi judecator, invocandu-se cauze diferite de incompatibilitate;
c. poate fi respinsa printr-o incheiere care se poate ataca separat cu recurs in termen de 3 zile;

80. Recuzarea aceluiasi judecator, pentru acelasi caz de incompatibilitate si pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formularii unei cereri anterioare de recuzare:

a. este admisibila;

b. este admisibila, dar cererea de recuzare va fi judecata de alt complet, fara participarea judecatorului recuzat;

c. este admisibila, cererea urmand a fi judecata de un alt complet din care nu face parte judecatorul recuzat;

d. se solutioneaza in sedinta secreta, de un alt complet de judecata si fara participarea celui ce declara ca se abtine sau care este recuzat.

81. Cererea de recuzare poate fi formulata:

a. numai de catre parti; b. de catre parti sau de procuror;
c. de orice persoana interesata si de procuror;

82. Cand pentru solutionarea cererii de recuzare nu se poate alcatui un complet de judecata la instanta la care a fost inregistrata cererea de recuzare:

a. recuzarea se solutioneaza de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. recuzarea se solutioneaza de instanta ierarhic superioara;
c. cererea de recuzare va fi respinsa ca inadmisibila;

83. Constituie motiv de recuzare:

a. participarea expertului de mai multe ori in aceeasi cauza; b. audierea martorului de mai multe ori in aceeasi cauza;
c. judecatorul a fost expert sau martor in cauza;

84. Stramutarea judecarii unei cauze penale poate fi ceruta:

a. de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii;

b. numai de Ministrul Justitiei;

c. de presedintele instantei superioare ingrad celei la care se afla cauza;

d. este de competenta exclusiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (cand suspiciunea priveste obiectivitatea tuturor subiectilor procesuali, remediul procesual este stramutarea cauzei la alt organ judiciar egal in grad)

85. Poate fi solicitata stramutarea judecarii unei cauze penale daca:

a. impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita din cauza dusmaniilor locale;
b. nu a fost citit actul de sesizare;
c. a fost terminata cercetarea judecatoreasca;

86. Stramutarea unei cauze se poate cere:

a. numai cand aceasta se afla pe rolul instantei de fond;
b. numai cand aceasta se afla pe rolul unei instante;
c. numai daca aceasta nu se afla in apel;

87. Cererea de stramutare:

a. se adreseaza instantei care a primit cauza spre judecare;
b. se adreseaza instantei ierarhic superioare celei care a primit cauza spre judecare;
c. se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

88. Cererea de informatii in cazul stramutarii:

a. este obligatorie in toate cazurile;
b. este facultativa in toate cazurile;
c. este facultativa in situatia in care se formuleaza o noua cerere de stramutare in aceeasi cauza;

89. Partile sunt anuntate despre formularea cererii de stramutare de catre:

a. Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin citare; b. instanta in fata careia se afla cauza pe rol, prin comunicarea cererii;
c. instanta superioara celei la care se afla cauza pe rol;

90. Stramutarea poate fi ceruta din nou:

a. oricand;
b. dupa trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare;
c. numai daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, necunoscute Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data solutionarii cererii anterioare, sau daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, ivite dupa respingerea cererii anterioare;

91. Probele indirecte:

a. sunt intotdeauna obtinute din alta sursa decat cea originala;
b. dovedesc in mod direct fapta;
c. sunt intotdeauna obtinute din sursa originala;

92. Sarcina administrarii probelor in procesul penal apartine:

a. organelor judiciare; b. politiei judiciare si procurorului;
c. partilor, politiei judiciare, procurorului si instantei;

93. Dreptul la tacere:

a. poate fi folosit de invinuit sau inculpat cu privire la datele sale de identitate;
b. reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare;
c. reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare cu privire la invinuirea care i se aduce;

94. Probele in procesul penal:

a. nu pot fi administrate decat in faza cercetarii judecatoresti;
b. pot fi propuse numai pana la inceperea dezbaterilor;
c. trebuie sa fie admisibile, pertinente, concludente si utile;

95. Declaratiile invinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea adevarului:

a. se consemneaza in scris sau se inregistreaza cu mijloace audio-video;

b. se consemneaza in scris;

c. se consemneaza in scris de catre invinuit sau inculpat ori de catre avocatul acestuia;

d. numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.

96. In cursul procesului penal, instanta de judecata:

a. admite proba, chiar daca aceasta nu este concludenta, dar este utila si a fost solicitata de inculpat;
b. respinge motivat proba, daca nu este utila;
c. nu poate admite si alte probe decat cele existente in dosarul cauzei supus judecarii sau probele deja discutate la termenul de probe;

97. Reprezinta probe concludente in procedura penala:

a. probele care au legatura cu faptele sau imprejurarile ce fac obiectul probatiunii;
b. probele care contribuie la aflarea adevarului in cauza penala;
c. probele care sunt necesare pentru solutionarea cauzei;

98. Declaratiile invinuitului sau inculpatului:

a. se consemneaza in scris sau se inregistreaza cu mijloace audio-video;
b. se consemneaza in scris;
c. se consemneaza in scris de catre invinuit sau inculpat ori de catre avocatul acestuia;

99. Declaratiile partii vatamate pot servi la aflarea adevarului:

a. neconditionat;
b. numai daca se coroboreaza cu alte probe;
c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza;

100. Ascultarea invinuitului sau inculpatului:

a. se face numai la sediul parchetului sau politiei; b. se face numai la sediul organului judiciar;
c. se poate face oriunde acesta se gaseste, daca se afla in imposibilitate de deplasare;

101. Partea civila:

a. poate fi reprezentata in procesul penal, dar numai daca este lipsita total de capacitate de exercitiu; b. este introdusa din oficiu in procesul penal;
c. poate declara ca participa in procesul penal in aceasta calitate numai pana la citirea actului de sesizare;

102. Persoana obligata sa pastreze secretul profesional:

a. nu este obligata sa declare ca martor;
b. nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care este obligata sa pastreze secretul;
c. nu poate sa fie ascultata ca martor in nicio cauza;

103. In situatia in care sotia inculpatului este audiata in calitate de martor:

a. poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca declara necorespunzator adevarului;
b. poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa numai daca este audiata in legatura cu fapte de coruptie, iar marturia e mincinoasa;
c. poate savarsi infractiunea de favorizare a infractorului, daca marturia e mincinoasa;

104. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezinta infirmitati fizice:

a. este interzisa, deoarece persoana respectiva nu poate sa redea constient cunostintele pe care le are;
b. nu este interzisa daca ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a perceput cu simturile sanatoase;
c. este permisa in orice conditii si cu privire la faptele percepute in orice mod;

105. Sotul si rudele apropiate ale invinuitului:

a. nu pot fi audiate ca martori;
b. nu sunt obligate sa declare ca martori;
c. nu pot savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca au fost audiate;

106. Minorul care nu a implinit 14 ani:

a. nu poate fi audiat ca martor in procesul penal; b. poate fi audiat numai in sedinta secreta;
c. poate fi audiat, dar numai in prezenta unuia dintre parinti sau a persoanei careia ii este incredintat spre crestere si educare;

107. Minorul:

a. nu poate fi ascultat ca martor in procesul penal; b. nu este obligat sa declare ca martor in procesul penal;
c. poate fi ascultat ca martor;

108. Nu pot dobandi calitatea de martor in procesul penal:

a. rudele inculpatului si rudele partii vatamate;
b. partile civile;
c. minorii;

109. Persoana vatamata:

a. nu poate fi ascultata ca martor in procesul penal; b. poate fi obligata sa declare ca martor;
c. poate fi ascultata ca martor daca nu s-a constituit parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata;

110. Nu depune juramant:

a. preotul;
b. ateul;
c. minorul care nu a implinit 14 ani;

111. Declaratiile martorului pot servi la aflarea adevarului:

a. neconditionat, pentru toti martorii; b. numai daca se coroboreaza cu alte probe;
c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza, in cazul martorilor cu identitate protejata;

112. Pot fi audiati ca martori cu identitate protejata:

a. procurorul care a supravegheat urmarirea penala;
b. investigatorii sub acoperire;
c. minorii, in cazul infractiunilor privind violenta in familie;

113. Confruntarea poate fi efectuata:

a. numai intre martorii ale caror declaratii sunt contradictorii; b. numai intre invinuit sau inculpat si martori;
c. intre persoanele ascultate in aceeasi cauza, daca intre declaratiile acestora exista contradictii;

114. Una din parti prezinta o inregistrare video in procesul penal ca proba:

a. inregistrarea video efectuata de parte este inadmisibila ca mijloc de proba, daca a fost facuta fara autorizarea instantei; b. inregistrarea video poate servi ca mijloc de proba, chiar daca a fost efectuata de parte, cu conditia ca infractiunea sa fie cercetata la plangere prealabila;
c. inregistrarea poate servi ca mijloc de proba daca nu este interzisa de lege sau daca priveste inregistrari ale propriilor convorbiri sau comunicari ale partii purtate cu terti;

115. Convorbirile si comunicarile partii vatamate pot fi interceptate:

a. la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea judecatorului, indiferent de natura infractiunii; b. indiferent de natura infractiunii, dar numai cu autorizarea judecatorului;
c. la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea procurorului, indiferent de natura infractiunii, dar nu mai mult de 30 de zile;

116. Inregistrarea convorbirilor dintre avocat si inculpat:

a. poate fi folosita ca mijloc de proba daca din cuprinsul acesteia rezulta, de exemplu, ca avocatul pregateste sau a savarsit infractiunea de trafic de stupefiante;
b. poate fi folosita ca mijloc de proba, dar numai impotriva avocatului;
c. poate fi folosita ca mijloc de proba, dar numai impotriva inculpatului;

117. Nu pot fi martori asistenti:

a. vecinii persoanei al carei domiciliu este perchezitionat;
b. persoanele care au asistat la savarsirea faptei;
c. persoanele interesate in cauza;

118. Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor:

a. se dispune numai de catre instanta;

b. se dispune de procuror in cursul urmaririi penale si de instanta in cursul judecatii;

c. se dispune numai de procuror in cursul urmaririi penale;

d. procurorul poate propune instantei de judecata sau aceasta din oficiu, in cursul judecatii, poate dispune retinerea corespondentei ori obiectelor trimise de invinuit sau inculpat ori adresate acestuia, direct sau indirect.

119. Ridicarea de obiecte sau inscrisuri se dispune:

a. numai de catre instanta;

b. numai de catre procuror;

c. numai de catre executorul judecatoresc;

d. de catre organul de cercetare penala: procuror, judecator.

120. Perchezitia poate fi:

a. numai domiciliara;
b. corporala sau domiciliara;
c. numai corporala;

121. Perchezitia poate fi efectuata pe timpul noptii:

referitor la timpul efectuarii perchezitiei, art. 27 alin. (4) din Constitutie arata ca perchezitiile pe timpul noptii sunt interzise, afara de cazul infractiunii flagrante. Atat perchezitia domiciliara, cat si ridicarea de obiecte si inscrisuri se pot face intre orele 6-20, iar in celelalte ore numai in caz de infractiune flagranta sau cand perchezitia urmeaza sa se efectueze intr-un local public. Perchezitia inceputa intre orele 6-20 poate continua si in timpul noptii (art. 103).

122. Juramantul expertului:

a. se depune la termenul la care expertul este chemat pentru a lua cunostinta de obiectivele expertizei;
b. se depune dupa desemnarea expertului, in camera de consiliu, fara citarea partilor;
c. se depune daca expertul este chemat de instanta pentru a da explicatii cu privire la raportul de expertiza;

123. Comisia rogatorie se poate adresa:

a. parchetului ierarhic superior;
b. parchetului ierarhic inferior;
c. instantei egale in grad;

124. Sunt masuri preventive:

a. retinerea;
b. obligarea la tratament medical;
c. sechestrul;

125. Masurile preventive pot inceta de drept:

a. la data solutionarii plangerii impotriva masurii preventive luate de procuror; b. cand s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea masurii preventive;
c. la data pronuntarii hotararii de achitare;

126. Masura retinerii unui parlamentar:

a. poate fi revocata de Camera din care face parte; b. nu poate fi revocata decat de judecator;
c. nu poate fi luata decat de judecator;

127. Retinerea poate fi dispusa de:

a. judecatorul;

b. comandantul navei sau aeronavei pentru infractiunile savarsite la bordul navelor sau aeronavelor;

c. agentii politiei de frontiera in ipoteza constatarii unor infractiuni la regimul frontierei de stat;

d. singura masura pe care o pot dispune organele de cercetare penala este retinerea pe cel mult 24 de ore. Astfel, procurorul poate dispune retinerea, obligarea de a nu parasi localitatea sau pe cea de a nu parasi tara, in timpul urmaririi penale, in timp ce instanta, pe langa aceste ultime doua masuri poate dispune si arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului, atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza judecatii.

128. Masurile preventive pot fi dispuse prin:

a. ezolutia organului de cercetare penala;
b. rezolutia procurorului;
c. ordonanta procurorului;

129. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea se comunica:

a. politiei de frontiera; b. administratiei financiare in a carei circumscriptie locuieste invinuitul sau inculpatul;
c. partii vatamate;

130. Este competenta sa dispuna arestarea preventiva:

a. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond;

b. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau instanta in a carei circumscriptie se afla locul de detentie;

c. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau instanta in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului;

d. in scopul garantarii libertatii persoanei, masurile preventive se iau, de regula, de catre procuror sau instanta de judecata (singurul organ judiciar care poate dispune masura arestarii preventive este judecatorul)

131. Arestarea preventiva se dispune prin:

a. ordonanta procurorului;
b. incheierea judecatorului;
c. mandatul de arestare emis de judecator;

132. Arestarea preventiva a invinuitului:

a. se poate dispune de catre procuror, in cursul urmaririi penale, si de catre instanta de judecata, in cursul judecatii;

b. nu se poate dispune decat in cursul urmaririi penale;

c. presupune punerea in miscare a urmaririi penale;

d. instanta de judecata (judecatorul) poate dispune si arestarea preventiva a invinuitului, atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza judecatii.

133. Arestarea preventiva a inculpatului:

a. se poate dispune inainte de inceperea urmaririi penale in cazul infractiunilor flagrante;
b. nu se poate dispune decat in cursul urmaririi penale;
c. presupune punerea in miscare a actiunii penale;

134. In cazul in care instanta admite propunerea de arestare preventiva:

a. mandatul de arestare preventiva este emis de judecator; b. mandatul de arestare preventiva este emis de procuror;
c. mandatul de arestare preventiva este emis de grefier;

135. Poate fi prelungita:

prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile

136. Arestarea inculpatului major:

a. nu poate depasi 180 de zile decat daca s-a pronuntat o hotarare de prima instanta; b. nu poate depasi 180 de zile in cursul urmaririi penale;
c. nu poate depasi 180 de zile in fiecare faza a procesului penal;

137. Cererea de liberare provizorie pe cautiune poate fi facuta:

a. in cursul urmaririi penale;
b. numai de catre invinuitul sau inculpatul aflat in stare de arest preventiv;
c. pe tot parcursul procesului penal;

138. Masurile de ocrotire in procesul penal:

a. vizeaza protejarea bunurilor importante care ar putea fi pierdute ca urmare a savarsirii infractiunii;
b. se pot dispune fata de persoanele prejudiciate prin savarsirea infractiunii;
c. se pot dispune fata de minorii aflati in ocrotirea unui invinuit arestat preventiv;

139. Sunt masuri procesuale reale:

a. liberarea provizorie pe cautiune si restituirea lucrurilor;
b. masurile asiguratorii, restituirea lucrurilor;
c. liberarea provizorie pe cautiune si masurile asiguratorii;

140. Organele competente sa dispuna luarea masurilor asiguratorii sunt:

a. instanta de judecata, in cursul cercetarii judecatoresti si in cursul urmaririi penale; b. in faza de urmarire penala, procurorul sau organul de cercetare penala, prin ordonanta;
c. in faza de urmarire penala, procurorul;

141. Sunt acte procesuale:

a. introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata, trimiterea in judecata, punerea in miscare a actiunii penale; b. inmanarea citatiei, efectuarea unei perchezitii, ascultarea unui martor;
c. impacarea partilor, cercetarea la fata locului, inmanarea citatiei;

142. Daca locul savarsirii faptei este multiplu, nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul si nici locul sau de munca, acesta va fi citat:

a. la sediul organului de urmarire penala;
b. la consiliul local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala;
c. la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea;

143. In ipoteza in care termenul de apel de 10 zile curge de la data pronuntarii hotararii:

a. nu se iau in considerare zilele nelucratoare;
b. ziua pronuntarii hotararii intra in durata termenului;
c. ziua in care termenul incepe sa curga si ziua in care acesta se implineste nu se socotesc in durata termenului;

144. Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate:

a. de catre inculpat, in cazul retragerii plangerii prealabile; b. de catre inculpatul achitat, daca a fost obligat la plata despagubirilor civile;
c. de catre partea civila careia i s-a respins actiunea civila;

145. Nerespectarea dispozitiilor privind incompatibilitatea procurorilor este sanctionata cu:

a. nulitatea relativa; b. nulitatea absoluta;
c. nulitatea relativa, care poate fi invocata oricand;

146. Sanctiunea nerespectarii dispozitiilor referitoare la competenta dupa calitatea persoanei este:

a. nulitatea relativa, care poate fi invocata pana la citirea actului de sesizare; b. nulitatea relativa, care poate fi invocata pana la pronuntarea hotararii in prima instanta;
c. nulitatea absoluta care poate fi invocata oricand;

147. Sunt cazuri de asistenta juridica obligatorie:

a. partea vatamata este un minor internat intr-un centru de reeducare;

b. inculpatul este militar sau elev al unei scoli militare;

c. inculpatul este elev al unei institutii speciale de invatamant;

d. este minor, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ, este retinut sau arestat chiar in alta cauza, cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza ori organul judiciar apreciaza ca nu si-ar putea face singur apararea.

148. Daca organele de cercetare ale politiei judiciare apreciaza ca inculpatul nu isi poate face singur apararea:

a. asistenta juridica este obligatorie; b. asistenta juridica nu este obligatorie, cu exceptia situatiilor prevazute de art. 171 C. proc. pen. in care se afla inculpatul;
c. nu exista o prevedere legala referitoare la aceasta situatie;

149. Amenda judiciara se aplica:

a. numai de catre procuror;
b. numai de catre instanta de judecata;
c. de organul de urmarire penala;

150. Interzicerea luarii de contact a inculpatului arestat cu aparatorul sau:

a. se poate dispune numai de instanta de judecata care a luat masura preventiva;

b. se poate dispune numai de instanta care a hotarat condamnarea inculpatului dupa ramanerea definitiva a hotararii;

c. se poate dispune de procuror, pe o perioada limitata;

d. organele judiciare nu pot stanjeni sau controla, in mod direct sau indirect, contactul dintre avocat si clientul sau (art. 33 din Legea nr. 51/1995). Dreptul aparatorului de a lua contact cu inculpatul arestat nu poate fi interzis.

151. Sunt faze ale procesului penal:

a. urmarirea penala, procesul penal si punerea in executare a hotararilor penale ramase definitive;
b. urmarirea penala, judecata si punerea in executare a hotararilor penale definitive;
c. urmarirea penala si judecata;

152. Sunt limite ale fazei de judecata:

a. trimiterea in judecata si pronuntarea hotararii;
b. trimiterea in judecata si ramanerea definitiva a hotararii; c. prezentarea materialului de urmarire penala si pronuntarea hotararii;

153. Sunt autoritati publice care au dreptul de a pune in miscare actiunea penala:

a. Camera Deputatilor si Senatul in sedinta comuna, judecatorul desemnat sa judece plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei de neurmarire penala; b. Camera Deputatilor si Senatul in sedinta comuna, instanta de judecata in situatia cauzelor la judecarea carora procurorul nu participa, judecatorul desemnat sa rezolve plangerea impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neurmarire;
c. instanta de judecata in situatia cauzelor la judecarea carora procurorul nu participa, judecatorul desemnat sa rezolve plangerea impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neurmarire;

154. Sunt corpuri delicte:

a. obiectele care contin o urma a faptei savarsite; b. obiectele care poarta o urma a faptei savarsite;
c. obiectele care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, precum si obiectele care sunt produsul infractiunii;

155. In timpul efectuarii expertizei:

a. expertul nu poate lua legatura cu partile;
b. expertul trebuie sa mentina o legatura permanenta cu partile;
c. expertul poate solicita explicatii necesare de la parti, cu incuviintarea organelor judiciare;

156. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare preventiva:

a. este obligatorie, indiferent de infractiune; b. este obligatorie, dar numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este de 4 ani sau mai mare;
c. este obligatorie, dar numai daca inculpatul este minor ori infractiunea savarsita este pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 4 ani;

(partea speciala)

1. Sunt limite ale urmaririi penale:

a. punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata;

b. sesizarea organelor de urmarire penala si trimiterea in judecata;

c. intocmirea actului de incepere a urmaririi penale si trimiterea in judecata, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale;

2. Urmarirea penala se desfasoara de catre:

a. procuror si organele de cercetare penala;

b. magistrati;

c. organele de cercetare penala speciale;

3. Organele de urmarire penala dispun prin ordonanta:

a. acolo unde legea prevede expres;

b. numai daca actiunea penala este pusa in miscare;

c. in situatia in care inculpatul se afla in stare de arest preventiv;

4. Sunt doar organe de constatare, fara a putea efectua urmarirea penala:

a. conducatorii autoritatilor si institutiilor publice;

b. ofiterii politiei de frontiera anume desemnati, pentru infractiunile de frontiera;

c. ofiterii desemnati de comandantii centrelor militare, pentru infractiunile de competenta instantelor militare savarsite de civili in legatura cu obligatiile lor militare;

5. Procurorul competent sa efectueze sau sa exercite supravegherea activitatii de cercetare penala este:

a. procurorul de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta cauza;

b. procurorul de la parchetul corespunzator instantei in circumscriptia careia s-a savarsit infractiunea;

c. procurorul care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala competent sa instrumenteze cauza;

6. In situatia in care organul de cercetare penala constata ca nu este competent sa efectueze cercetarea penala:

a. isi declina competenta organului de cercetare penala competent;

b. indruma persoana vatamata sa formuleze plangerea penala la organul competent si claseaza plangerea primita cu ignorarea dispozitiilor privind competenta;

c. trimite de indata cauza procurorului care exercita supravegherea, in vederea sesizarii organului competent;

7. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmarire penala:

a. plangerea, denuntul si plangerea prealabila;

b. plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu;

c. plangerea, denuntul si sesizarea comandantului;

8. In situatia in care organul de cercetare penala constata, inainte de inceperea urmaririi penale, incidenta cazului prevazut de art. 10 lit. b1) C. proc. pen.:

a. inainteaza dosarul procurorului cu propunere de neincepere a urmaririi penale;

b. inainteaza dosarul procurorului cu propunere de incepere a urmaririi penale;

c. dispune inceperea urmaririi penale;

9. Actul prin care se dispune neinceperea urmarii penale este:

a. rezolutia;

b. rezolutia de neincepere a urmaririi penale;

c. ordonanta;

10. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmarire penala in cazurile prevazute de art. 10 lit. a), b), c), d) si e) este:

in urma studierii dosarului si a propunerii organului de cercetare penala, procurorul se pronunta cu privire la scoaterea de sub urmarire penala pe baza de rezolutie, in cazul cand actiunea penala nu a fost pusa in miscare, si pe baza de ordonanta, cand actiunea penala a fost pusa in miscare.

11. Actul prin care se dispune incetarea urmaririi penale este:

a. intotdeauna ordonanta;

b. intotdeauna rezolutia;

c. rezolutia sau ordonanta, dupa stadiul urmaririi penale si in functie de propunerea organelor de cercetare penala;

12. Folosirea investigatorilor sub acoperire:

a. trebuie autorizata de procurorul care supravegheaza urmarirea penala;

b. nu este permisa in cazul infractiunilor de falsificare de monede;

c. trebuie autorizata de judecator;

13. Folosirea investigatorilor sub acoperire:

a. se autorizeaza prin ordonanta motivata, pentru o perioada de cel mult 60 de zile;

b. autorizarea poate fi prelungita pentru o perioada de cel mult 60 de zile;

c. durata totala a autorizarii, in aceeasi cauza, cu privire la aceeasi persoana, nu poate depasi 180 de zile;

14. Procedura prezentarii materialului de urmarire penala:

a. nu poate fi repetata;

b. trebuie repetata daca organele de urmarire penala au administrat probe noi;

c. poate fi repetata daca invinuitul a refuzat sa semneze procesul-verbal;

15. Prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului este:

a. facultativa;

b. trebuie efectuata numai de organul de cercetare penala;

c. trebuie efectuata de procuror;

16. Participarea procurorului la efectuarea urmaririi penale:

a. este obligatorie;

b. este facultativa;

c. se poate manifesta prin asistarea la efectuarea oricarui act de cercetare penala, ocazie cu care procurorul poate indruma organul de cercetare penala cu privire la efectuarea unor acte de cercetare penala;

17. Actul prin care se dispune inceperea urmaririi penale cand organul de urmarire penala este sesizat prin denunt este:

a. procesul-verbal;

b. ordonanta;

c. rezolutia;

18. In situatia in care, ulterior adoptarii solutiei, procurorul constata ca nu a existat sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu se incepe urmarirea penala:

a. infirma rezolutia si dispune scoaterea de sub urmarire penala;

b. infirma rezolutia si restituie actele organului de urmarire, dispunand inceperea urmaririi penale;

c. infirma rezolutia si dispune suspendarea urmaririi penale;

19. Reluarea urmaririi penale se dispune:

a. daca a incetat cauza de suspendare;

b. daca a intervenit o lege mai favorabila;

c. daca actiunea penala a fost pusa in miscare;

20. Plangerea prealabila trebuie introdusa:

a. de persoana vatamata;

b. in termen de 2 luni de la data savarsirii infractiunii;

c. la instanta competenta sa judece cauza in fond;

21. Invinuitul este:

a. persoana fata de care se efectueaza cercetari intr-o cauza penala;

b. persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale;

c. persoana fata de care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale;

22. In cazul in care din actele premergatoare efectuate rezulta vreunul din cazurile prevazute de art. 10 C. proc. pen., cu exceptia celui de la lit. b1), procurorul:

a. restituie dosarul organului de cercetare penala pentru inceperea urmaririi penale;

b. restituie dosarul organului de cercetare penala pentru completarea actelor premergatoare;

c. efectueaza actele premergatoare necesare;

d. autorizeaza folosirea investigatorului sub acoperire

23. Urmarirea penala poate fi suspendata:

a. daca inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa ia parte la procesul penal;

b. daca partea vatamata sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la procesul penal;

c. daca una din parti sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la procesul penal;

24. In cazul incetarii urmaririi penale intr-o cauza in care inculpatul este arestat preventiv:

a. procurorul comunica o copie a ordonantei administratiei locului de detinere;

b. instanta care a dispus revocarea arestarii preventive comunica o copie a incheierii la administratia locului de detinere;

c. instanta care a dispus revocarea arestarii preventive instiinteaza prin adresa administratia locului de detinere, cu dispozitia de a pune de indata in libertate pe inculpat;

25. Ordonanta sau rezolutia de incetare a urmaririi penale se comunica:

a. numai partii vatamate si inculpatului;

b. autorului sesizarii, invinuitului sau inculpatului si oricarei alte persoane interesate;

c. numai partii vatamate, partii civile, invinuitului sau inculpatului, partii responsabile civilmente;

26. Prezentarea materialului de urmarire penala trebuie repetata:

a. daca se constata ca trebuie schimbata incadrarea juridica ori daca s-au efectuat acte noi de cercetare penala;

b. daca s-au efectuat acte noi de cercetare penala;

c. daca inculpatul formuleaza o astfel de cerere;

27. Actul de sesizare a instantei de judecata este:

a. plangerea prealabila, in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangere prealabila;

b. numai rechizitoriul;

c. incheierea de declinare a competentei in situatia necompetentei teritoriale;

28. Pot face plangere:

a. impotriva actelor de urmarire penala: partea vatamata, partea civila si invinuitul sau inculpatul;

b. impotriva masurilor de urmarire penala: invinuitul sau inculpatul, partea vatamata;

c. impotriva masurilor si actelor de urmarire penala: orice persoana, daca prin acestea s-a adus atingere intereselor sale legitime;

29. Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva ordonantelor sau rezolutiilor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale trebuie comunicate:

a. partii vatamate, partii civile, invinuitului sau inculpatului, partii responsabile civilmente;

b. persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate;

c. partii vatamate si invinuitului sau inculpatului;

30. Inculpatul trebuie ascultat:

a. inainte de a se lua decizia punerii in miscare a actiunii penale;

b. in cursul cercetarii judecatoresti, ori de cate ori este necesar;

c. dupa prezentarea materialului de urmarire penala;

31. Impotriva ordonantelor sau rezolutiilor, dupa caz, de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale poate face plangere:

a. dupa respingerea plangerii de catre prim-procurorul parchetului, procurorul general sau, dupa caz, de catre procurorul sef de sectie, de catre partea vatamata, invinuit sau inculpat;

b. dupa respingerea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in termen de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana vatamata si de catre orice alte persoane ale caror interese sunt vatamate;

c. dupa admiterea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in termen de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana vatamata si de catre orice alte persoane ale caror interese sunt vatamate, plangerea urmand a fi adresata instantei;

32. Solutionand plangerea conform art. 2781 C. proc. pen., judecatorul:

a. poate admite orice alte probe necesare si utile solutionarii cauzei;

b. nu poate admite proba cu inscrisuri;

c. verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate;

34. In virtutea principiului rolului activ:

Instanta de judecata isi exercita atributiile in mod activ, in vederea aflarii adevarului si a realizarii rolului educativ al judecatii. Tinand seama de rolul sau activ, instanta de judecata are obligatia de a interveni in desfasurarea sedintei de judecata, de a administra probe, de a lua unele masuri si de a aduce la cunostinta partilor drepturile si obligatiile pe care le au. De asemenea, instanta trebuie sa aiba un rol activ cu privire la vinovatia inculpatului, intinderea prejudiciului, angajarea raspunderii civile, administrarea probelor si alte aspecte esentiale ale cauzei penale.

35. Daca, in cursul cercetarii judecatoresti, martorii sunt intrebati daca isi mentin declaratiile date in fata organelor de urmarire penala si aceste aspecte sunt consemnate in incheierea de sedinta, fara a mai fi audiati de instanta:

martorii sunt citati la fiecare termen de judecata

36. Judecata se poate desfasura:

a. numai la sediul instantei;

b. in alt loc decat sediul instantei numai daca prin lege speciala referitoare la competenta dupa calitatea persoanei se prevede aceasta;

c. in lipsa inculpatului aflat in stare de detinere, daca aducerea acestuia la instanta nu este posibila din cauza lipsei escortei;

d. regula este ca locul de desfasurare a procesului penal sa fie sediul instantei de judecata. In mod exceptional, pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc.

37. Principiul nemijlocirii presupune:

a. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi;

b. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi, toate acestea in prezenta partilor;

c. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata, procurorul si partile sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi;

38. Principiul contradictorialitatii:

Principiul contradictorialitatii consta in faptul ca toate probele administrate in cauza sunt supuse discutiei si reflecta pozitia procesuala opusa a partilor aflate in proces. Contradictorialitatea se manifesta atat in etapa cercetarii judecatoresti, cat si in etapa dezbaterilor.

39. Aplicarea principiului oralitatii are drept consecinta:

Principiul oralitatii sedintei de judecata consta in faptul ca intreaga faza de judecata se desfasoara prin viu grai, oral. Acest principiu asigura, implicit, si cunoasterea lucrarilor sedintei, prin receptare directa, atat de persoanele angajate in solutionarea cauzei, cat si de publicul din sala

40. Publicitatea sedintei de judecata presupune:

Publicitatea, ca principiu specific al fazei de judecata, reprezinta posibilitatea oricarei persoane, cu exceptia minorilor sub 16 ani, de a asista la sedinta de judecata (art. 290). Publicitatea sedintelor de judecata este consacrata de art. 126 din Constitutia Romaniei, care prevede ca sedintele de judecata sunt publice in afara cazurilor prevazute de lege" si art. 5 din Legea pentru organizarea judecatoreasca

41. De la principiul publicitatii sedintei de judecata se poate deroga:

De la principiul publicitatii fazei de judecata, legea procesual penala prevede si unele exceptii, cand sedinta de judecata poate fi secreta, respectiv:

1) daca judecarea in sedinta publica ar aduce atingere unor interese de stat;

cand prin publicitatea sedintei pot fi lezate normele de morala

cand publicitatea sedintei de judecata ar aduce atingere demnitatii sau vietii intime a unei persoane;

cand are loc judecarea infractorilor minori.

42. Sedinta de judecata:

a. este publica numai daca toti inculpatii sunt majori;

b. este publica numai daca inculpatul este arestat;

c. este publica, de regula;

43. Sedinta secreta se poate declara:

Declararea sedintei secrete poate avea loc la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu. Instanta poate declara sedinta de judecata secreta pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei. Legea procesual penala prevede ca stabilirea caracterului secret al sedintei de judecata se face in sedinta publica, dupa consultarea partilor prezente si a procurorului care participa la judecata

44. Citarea este obligatorie la fiecare termen:

a. in cazul militarilor si detinutilor;

b. in cazul minorilor;

c. in cazul in care partea a fost prezenta la un termen, dar procedura de citare nu a fost indeplinita pentru acel termen;

45. Citarea este obligatorie:

a. cand instanta a dispus repunerea cauzei pe rol in urma deliberarii;

b. la pronuntare;

c. cand inculpatul este minor;

46. Citarea nu este obligatorie:

a. in cazul expertilor, martorilor si interpretilor;

b. in cazul partii prezente la unul din termene, chiar daca la termenele ulterioare lipseste;

c. in cazul militarilor;

47. Compunerea completelor de judecata se stabileste:

In baza prevederilor art. 292, instanta judeca in complet de judecata, a carui compunere este cea prevazuta de lege. Completul de judecata trebuie sa ramana acelasi in tot cursul judecarii cauzei. Cand acest lucru nu este posibil, completul se poate schimba pana la inceperea dezbaterilor.

48. Lista cauzelor:

a. se afiseaza la instanta cu 48 de ore inainte de termenul de judecata;

b. se comunica parchetului cu 24 de ore inainte de termenul de judecata;

c. se afiseaza la instanta cu 24 de ore inainte de termenul de judecata;

49. Sunt atributii ale presedintelui completului de judecata:

Deschiderea sedintei de judecata.

- Strigarea cauzei.

- Apelul celor citati.

- Verificarea legalitatii sesizarii instantei.

- Verificari in legatura cu inculpatul.(identitatea)

- Masuri premergatoare privind martorii, expertii si interpretii.

- Acordarea de lamuriri.

- Ridicarea de exceptie.

- Formularea de cereri sau propuneri de probe noi.

- Pronuntarea sentintei

50. Prin infractiune de audienta se intelege:

a. infractiunea savarsita in cursul sedintei de judecata;

b. infractiunea savarsita in sala de sedinta;

c. infractiunea savarsita in cursul urmaririi penale, in cursul audierii partilor sau martorilor;

53. Suspendarea judecatii este posibila:

Procesul penal poate fi suspendat atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii (existenta unei boli grave de care sufera inculpatul si care il impiedica sa participe la judecata si constatarea acestei boli printr-o expertiza medicala)

54. Suspendarea judecatii se poate dispune:

In conditiile in care sunt mai multi inculpati, iar temeiul suspendarii priveste numai pe unul dintre ei si disjungerea nu este posibila, se dispune suspendarea intregii cauze.

55. Incheierea de sedinta se intocmeste:

a. de catre unul dintre judecatorii din complet, in termen de 3 zile de la terminarea sedintei;

b. de grefier, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;

c. de presedintele completului, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;

57. Deliberarea si pronuntarea hotararii:

a. au loc de indata dupa incheierea dezbaterilor;

b. nu pot fi amanate;

c. nu pot fi amanate pe un termen scurt, determinat;

58. Deliberarea:

a. are loc in secret;

b. poate avea loc cu participarea grefierului care tehnoredacteaza minuta;

c. poate avea loc cu participarea judecatorilor care au administrat probele in cursul cercetarii judecatoresti;

59. Completul de divergenta se poate constitui:

a. in prima instanta;

b. in apel;

c. in recurs;

60. Daca in urma deliberarii rezulta mai mult de doua pareri:

a. hotararea se ia in complet de divergenta;

b. judecatorul care a opinat solutia cea mai blanda trebuie sa se se alature celei mai apropiate de parerea sa;

c. judecatorul care a opinat solutia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai apropiate de parerea sa;

61. Minuta:

a. se redacteaza de grefier si se semneaza de membrii completului de judecata;

b. se redacteaza in termen de 15 de zile de la data terminarii cercetarii judecatoresti;

c. se intocmeste in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se depune la dosarul de minute al instantei;

62. Pronuntarea hotararii:

Conform prevederilor art. 310, hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata asistat de grefier. La pronuntarea hotararii, partile nu se citeaza. Hotararile instantelor judecatoresti se pronunta in numele legii si se executa in numele Presedintelui Romaniei. Nerespectarea dispozitiilor legale privind pronuntarea hotararii in sedinta publica atrage sanctiunea nulitatii absolute, prevazuta de art. 197, alin. 2.

63. Hotararea judecatoreasca penala, sentinta sau decizie:

a. se redacteaza de grefier;

b. se redacteaza de toti judecatorii din complet;

c. se redacteaza de unul dintre judecatorii din complet;

64. Daca grefierul este impiedicat a semna sentinta sau decizia:

a. hotararea se semneaza de grefierul sef;

b.hotararea se semneaza de alt grefier, desemnat pentru completul respectiv;

c. hotararea se semneaza de presedintele completului;

65. Procurorul trebuie sa participe la sedintele de judecata:

a. numai daca este citat;

b. numai cand considera necesar;

c. numai in cauzele in care instanta a fost sesizata prin rechizitoriu;

- in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu;

- in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare;

- in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare de detentie;

- in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in una din situatiile prevazute de art. 171, alin 2 (minor, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ, cand este retinut sau arestat, chiar in alta cauza, cand este supus masurii de siguranta a internarii medicale sau obligarii la tratament medical, chiar in alta cauza, ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul sau inculpatul nu si-ar putea face singur apararea, precum si in alte cazuri prevazute de lege);

- in cauzele in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii.

66. Dupa apel:

a. martorii, expertii si interpretii parasesc sala de sedinta;

b. martorii si expertii parasesc sala de sedinta;

c. martorii parasesc sala de sedinta;

67. Daca in cauza sunt mai multi inculpati:

Atunci cand sunt mai multi inculpati, ascultarea fiecaruia dintre ei se face in prezenta celorlalti inculpati. Daca interesul aflarii adevarului cere, instanta poate dispune ascultarea unuia dintre inculpati fara ca ceilalti sa fie de fata

68. In cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:

instanta dispune extinderea prin incheiere

69. In cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane:

a. procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acele persoane;

b. instanta pune in miscare actiunea penala prin incheiere;

c. instanta sesizeaza procurorul competent pentru punerea in miscare a actiunii penale;

70. Ultimul cuvant al inculpatului:

a. inculpatului i se da cuvantul personal sau prin aparator;

b. inculpatului i se da cuvantul personal;

c. nu se impune, in ipoteza in care, in cadrul dezbaterilor, inculpatul a luat cuvantul ultimul pentru a raspunde sustinerilor partii civile;

71. Instanta are obligatia ca, prin hotararea prin care solutioneaza actiunea penala, sa se pronunte asupra:

a. luarii masurii arestarii preventive;

b. mentinerii masurii arestarii preventive in cazul in care dispune achitarea inculpatului;

c. luarii masurilor educative;

72. In partea introductiva a hotararii trebuie sa se indice:

a. datele privind identitatea partilor;

b. rezolvarea oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei;

c. gradul inculpatului militar, gradul judecatorilor militari si gradul procurorului militar, in cazul hotararilor instantelor militare;

73. Copia dispozitivului hotararii se comunica:

a. inculpatului arestat, in mod obligatoriu;

b. obligatoriu inculpatului arestat, daca acesta a lipsit la pronuntare;

c. obligatoriu inculpatului minor;

74. Procurorul poate face apel:

a. in ceea ce priveste latura penala si latura civila

b. numai in ceea ce priveste latura penala;

c. in ceea ce priveste latura penala, iar in ceea ce priveste latura civila numai in cazul minorilor;

75. Inculpatul poate declara apel:

a. in ceea ce priveste latura penala si latura civila;

b. in caz de achitare, numai cu privire la temeiul achitarii;

c. in caz de incetare a procesului penal, numai cu privire la temeiul incetarii;

76. Partea vatamata poate formula apel:

a. numai in ceea ce priveste latura penala;

b. in ceea ce priveste latura penala si latura civila;

c. numai cu privire la latura civila;

77. Partea civila si partea responsabila civilmente pot face apel:

a. in ceea ce priveste latura civila si latura penala;

b. numai in ceea ce priveste latura penala;

c. numai in ceea ce priveste latura civila;

78. Aparatorul:

a. poate formula apel in nume propriu in ceea ce priveste latura civila;

b. nu poate formula apel in nume propriu;

c. nu poate formula apel in nume propriu decat cu privire la cheltuielile judiciare care i se cuvin;

79. Apelul este o cale de atac:

a. preponderent de reformare;

b. de retractare;

c. preponderent de anulare;

80. Poate declara apel:

a. persoana care, reclamand ca un martor a fost mincinos in cauza pe care a avut-o, instanta l-a achitat ca fiind de buna-credinta;

b. ruda apropiata a inculpatului, vatamata moral si material de pe urma condamnarii;

c. persoana care, detinand un bun confiscabil ca urmare a infractiunii savarsite de inculpat, a fost obligata sa il predea;

81. Aparatorul, ca substitut procesual, poate declara apel:

a. numai daca nu a acordat asistenta juridica la instanta a carei hotarare se ataca;

b. daca a acordat asistenta juridica la instanta a carei hotarare se ataca;

c. ca reprezentant conventional;

82. Termenul de apel este:

a. de 10 zile de la pronuntare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel;

b. de 10 zile de la comunicare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel;

c. de 10 zile de la pronuntare pentru toate partile;

83. Termenul de apel curge:

a. de la pronuntare pentru inculpatul elev al unei institutii militare de invatamant, daca acesta a fost prezent la dezbateri, dar a lipsit la pronuntare;

b. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru inculpatul arestat care a lipsit la pronuntare;

c. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru procurorul care a lipsit la pronuntare;

84. Apelul se declara:

a. numai prin cerere scrisa depusa la instanta care a pronuntat hotararea care se ataca;

b. numai prin cerere scrisa;

c. oral, caz in care se intocmeste un proces-verbal pentru constatarea acestei imprejurari;

85. Apelul declarat in termen:

a. este suspensiv de executare atat in ceea ce priveste latura civila, cat si in ceea ce priveste latura penala, daca prin lege nu se dispune altfel;

b. este suspensiv de executare numai in ceea ce priveste latura penala;

c. nu este suspensiv de executare;

86. Devolutiunea totala a cauzei este posibila in apelul introdus de:

Instanta judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care apelantul o are in proces In cadrul acestor limite,instanta este obligata ca, in afara de temeiurile invocate si cererile formulate de apelant, sa examineze cauza sub toate aspectele de drept si de fapt.

87. Daca inculpatul nu motiveaza cererea de apel:

a. apelul va fi respins ca nefondat;

b. apelul va fi examinat in temeiul efectului devolutiv;

c. apelul va fi respins ca nemotivat;

88. Principiul neagravarii situatiei in propriul apel presupune:

a. instanta de apel nu poate agrava situatia partii in favoarea careia procurorul a declarat apel;

b. instanta de apel nu poate pronunta o pedeapsa mai mare decat instanta de fond;

c. instanta de apel nu il poate condamna pe inculpatul achitat de instanta de fond;

89. Efectul extensiv al apelului presupune:

a. instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel, fara a le putea crea o situatie mai grea;

b. instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile la care apelul nu se refera, chiar daca le creeaza o situatie mai grea;

c. instanta de apel nu poate hotari in privinta partilor care nu au declarat apel sau la care declaratia de apel nu se refera;

91. Participarea procurorului la judecarea apelului:

a. este obligatorie;

b. este obligatorie numai daca a participat si la judecarea cauzei in fata primei instante sau daca a declarat apelul suspus judecatii;

c. nu este obligatorie;

92. Daca procurorul nu a introdus apel, ordinea in care se da cuvantul in dezbateri este:

a. procuror, intimat, apelant;

b. apelant, intimat, procuror;

c. apelant, procuror, intimat;

93. Apelul va fi respins daca:

apelul este tardiv sau inadmisibil, apelul este nefondat

94. Inculpatul al carui apel a fost respins ca nefondat, a declarat recurs, invocand faptul ca nu a fost legal citat la judecarea cauzei in fond:

a. recursul este admisibil;

b. recursul este inadmisibil;

c. recursul este nefondat;

95. Recursul este o cale de atac:

- este o cale de atac exclusiv de drept si verifica numai in drept legalitatea hotararii atacate (starea de fapt nu este supusa controlului instantei de recurs);

- este o cale de atac ordinara indreptata impotriva deciziilor date in apel sau impotriva sentintelor date in prima instanta care nu sunt supuse apelului. Se efectueaza intr-un termen fix, de regula 10 zile si inlatura posibilitatea ca hotararea din ultimul grad de fond sa devina definitiva si executorie;

- este o cale de atac de anulare, adica tinde sa realizeze casarea (desfiintarea) hotararii atacate;

- este o cale de atac ireverentioasa, deoarece se adreseaza instantei judecatoresti superioare celei care a dat hotararea atacata

- nu pune in miscare o noua judecata a cauzei de fond, ci verifica doar temeinicia hotararii atacate, sub aspectul legalitatii, pe baza materialului probator din dosar si a inscrisurilor noi prezentate la instanta de recurs;

- este o cale de atac usor accesibila, in sensul ca poate fi folosita de oricare dintre parti, in termen fix si cu forme procesuale simple.

96. Recursul este o cale de atac:

este o cale de atac exclusiv de drept si verifica numai in drept legalitatea hotararii atacate (starea de fapt nu este supusa controlului instantei de recurs);

- este o cale de atac ordinara indreptata impotriva deciziilor date in apel sau impotriva sentintelor date in prima instanta care nu sunt supuse apelului. Se efectueaza intr-un termen fix, de regula 10 zile si inlatura posibilitatea ca hotararea din ultimul grad de fond sa devina definitiva si executorie;

- este o cale de atac de anulare, adica tinde sa realizeze casarea (desfiintarea) hotararii atacate;

- este o cale de atac ireverentioasa, deoarece se adreseaza instantei judecatoresti superioare celei care a dat hotararea atacata

- nu pune in miscare o noua judecata a cauzei de fond, ci verifica doar temeinicia hotararii atacate, sub aspectul legalitatii, pe baza materialului probator din dosar si a inscrisurilor noi prezentate la instanta de recurs;

- este o cale de atac usor accesibila, in sensul ca poate fi folosita de oricare dintre parti, in termen fix si cu forme procesuale simple.

97. Recursul:

a. trebuie motivat in scris sau oral in ziua judecatii;

b. trebuie motivat intotdeauna in scris, motivele urmand a fi depuse cu 5 zile inainte de primul termen de judecata;

c. poate fi motivat oral in ziua judecatii numai in cazul hotararilor care nu pot fi atacate cu apel;

98. Raportul scris este obligatoriu:

a. la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b. la toate instantele de recurs;

c. la curtile de apel si la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

d. Dupa ce a primit dosarul si a fixat termenul de judecata, presedintele instantei de recurs poate sa delege pe unul din judecatorii care compun completul de judecata sa faca un raport scris asupra recursului. La Inalta Curte de Casatie si Justitie, raportul poate fi intocmit de un judecator sau de un magistrat asistent.

99. Recursul este o cale de atac:

este o cale de atac exclusiv de drept si verifica numai in drept legalitatea hotararii atacate (starea de fapt nu este supusa controlului instantei de recurs);

- este o cale de atac ordinara indreptata impotriva deciziilor date in apel sau impotriva sentintelor date in prima instanta care nu sunt supuse apelului. Se efectueaza intr-un termen fix, de regula 10 zile si inlatura posibilitatea ca hotararea din ultimul grad de fond sa devina definitiva si executorie;

- este o cale de atac de anulare, adica tinde sa realizeze casarea (desfiintarea) hotararii atacate;

- este o cale de atac ireverentioasa, deoarece se adreseaza instantei judecatoresti superioare celei care a dat hotararea atacata

- nu pune in miscare o noua judecata a cauzei de fond, ci verifica doar temeinicia hotararii atacate, sub aspectul legalitatii, pe baza materialului probator din dosar si a inscrisurilor noi prezentate la instanta de recurs;

- este o cale de atac usor accesibila, in sensul ca poate fi folosita de oricare dintre parti, in termen fix si cu forme procesuale simple.

100. In cazul recursului procurorului:

a. devolutia este totala in ceea ce priveste latura penala si latura civila cu privire la toate persoanele care au fost parti in proces;

b. devolutia este totala numai in ceea ce priveste orice lipsuri, fie in favoarea, fie in defavoarea oricarei parti;

c. devolutia este totala in ceea ce priveste orice lipsuri in defavoarea inculpatului;

101. In cazul recursului partii civile:

a. evolutia este totala in ceea ce priveste latura penala;

b. devolutia este totala in ceea ce priveste latura civila si cu privire la toate persoanele care au fost parti in proces;

c. se devolueaza cauza cu privire la solutia care o priveste, pentru orice lipsa care este in defavoarea ei;

102. Efectul extensiv al cailor de atac:

Instanta de recurs examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat recurs sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea asupra acestor parti o situatie mai grea. De asemenea, recursul procurorului produce efect extensiv, astfel ca procurorul, dupa expirarea termenului de recurs, poate cere extinderea recursului declarat de el in termen si fata de alte persoane decat acelea la care s-a referit, fara a se putea crea acestora o situatie mai grea.

103. Declaratia de recurs:

a. are efect suspensiv de executare in toate cazurile;

b. are efect suspensiv de executare daca recursul este admisibil, este declarat in termen si nu exista vreo dispozitie legala care prevede altfel;

c. nu are efect suspensiv;

104. Omisiunea instantei de a se pronunta asupra actiunii civile:

a. atrage casarea hotararii, deoarece nulitatea este absoluta;

b. nu atrage casarea hotararii daca recursul a fost declarat de procuror;

c. atrage casarea hotararii numai daca interesele partii civile au fost vatamate;

105. In cadrul dezbaterilor asupra recursului:

a. procurorul are intotdeauna primul cuvant;

b. inculpatul are ultimul cuvant;

c. intimatul are ultimul cuvant;

106. Pot formula contestatie in anulare:

- partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs se afla incorporat, fiind in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta despre aceasta situatie;

107. Este instanta competenta sa solutioneze contestatia in anulare:

a. instanta de recurs;

b. instanta a carei hotarare este atacata;

c. instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare;

108. Admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare se analizeaza:

a. cu citarea partilor, in sedinta publica;

b. fara citarea partilor, in sedinta publica;

c. fara citarea partilor, in camera de consiliu;

109. Sunt supuse revizuirii:

a. toate hotararile judecatoresti;

b. numai hotararile pronuntate de instantele de recurs;

c. toate hotararile judecatoresti care rezolva fondul cauzei;

110. Pot cere revizuirea:

a. sotul si rudele apropiate ale condamnatului, numai dupa decesul acestuia;

b. procurorul;

c. sotul si rudele apropiate ale partii vatamate, dupa decesul acesteia;

111. Cererea de revizuire:

a. se face in scris sau oral;

b. se depune la instanta care a judecat cauza in fond;

c. se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa judecatoria care a judecat cauza in prima instanta;

112. Procurorul trebuie sa efectueze actele de cercetare cu privire la cererea de revizuire in termen de:

a. 2 luni de la data introducerii cererii de revizuire;

b. 30 de zile de la data introducerii cererii de revizurie;

c. oricand;

113. In timpul efectuarii actelor de cercetare:

procurorul poate delega organul de cercetare penala

114. In cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

a. hotararile definitive pronuntate in aceste cauze vor fi supuse revizuirii din oficiu, pentru a se repara incalcarile constatate;

b. hotararile definitive pronuntate in aceste cauze pot fi supuse revizuirii in cazul in care consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate;

c. hotararile definitive pronuntate in aceste cauze nu pot fi supuse revizuirii decat in cazul in care consecintele incalcarii sunt deosebit de grave;

115. Poate cere revizuirea unei hotarari penale definitive, in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

a. numai procurorul;

b. numai persoana al carei drept a fost incalcat sau sotul acesteia;

c. sotul condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia;

116. Cererea de revizuire in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

a. se adreseaza procurorului de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b. se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta;

c. se introduce la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

117. Revizuirea in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

a. se judeca de Inalta Curte de Casatie si Justitie in complet de 9 judecatori;

b. se judeca de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

c. se judeca de instanta care a judecat cauza in fond;

118. Cererea de revizuire in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

a. se poate face in termen de un an de la data la care partea a cunoscut motivul de revizuire;

119. Recursul in interesul legii poate fi introdus:

- de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, direct, sau ministrul Justitiei, prin intermediul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel si ale parchetelor de pe langa acestea.

120. Recursul in interesul legii:

se solutioneaza de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care se pronunta prin decizie. Deciziile se publica in "Monitorul Oficial al Romaniei", Partea I, precum si pe pagina de Internet a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Acestea se aduc la cunostinta instantelor si de Ministerul Justitiei.

121. Sunt subiecti oficiali ai fazei de punere in executare:

a. instanta de executare, procurorul, condamnatul;

b. instanta de executare, organele administratiei financiare, directia de sanatate publica;

c. administratia penitenciara, condamnatul, directia de sanatate publica;

122. Autoritatea de lucru judecat presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

a. existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de persoana;

b. existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de obiect;

c. existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de persoana si identitatea de obiect;

123. Hotararea instantei de apel ramane definitiva:

a. la expirarea termenului de apel, cand nu s-a declarat apel in termen sau cand apelul declarat a fost retras inauntrul termenului;

b. la data retragerii recursului declarat impotriva hotararii prin care apelul a fost admis fara trimtere spre rejudecare, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs;

c. la data pronuntarii hotararii, daca hotararea nu este supusa recursului;

124. Hotararile penale se pun in executare de catre:

a. instanta care a judecat cauza in prima instanta, intotdeauna;

b. instanta care a pronuntat prima hotararea de condamnare, intotdeauna;

c. Tribunalul Militar Teritorial, daca hotararea a fost pronuntata in prima instanta de Inalta Curte de Casatie si Justitie;

125. Mandatul de executare a pedepsei detentiunii pe viata:

a. se intocmeste in patru exemplare;

b. se intocmeste intotdeauna in ziua in care hotararea penala a ramas definitiva; c. instanta de executare trimite doua exemplare organului de politie cand condamnatul este arestat; d. Potrivit art. 420 din Codul de procedura penala, pedeapsa inchisorii si pedeapsa detentiunii pe viata se pun in executare prin emiterea mandatului de executare. Mandatul de executare se emite de catre judecatorul delegat al instantei de executare in ziua ramanerii definitive a hotararii la instanta de fond, sau, dupa caz, in ziua primirii extrasului de la instanta ierarhic superioara

126. Mandatul de executare a pedepsei inchisorii cu executare la locul de munca:

a. se emite in trei exemplare;

b. un exemplar se trimite consiliului local in a carui raza teritoriala isi are domiciliul condamnatul;

c. un exemplar ramane la instanta de executare;

127. In cazul punerii in executare a interzicerii unei functii sau profesii:

a. instanta de executare comunica o copie de pe dispozitivul hotararii organului competent sa aduca la indeplinire masura si sa supravegheze respectarea ei;

b. instanta de executare comunica o copie a hotararii consiliului local in circumscriptia caruia domiciliaza persoana fata de care s-a luat masura de siguranta;

c. instanta de executare comunica o copie a dispozitivului persoanei fata de care s-a luat masura de siguranta;

128. Liberarea conditionata se dispune:

a. numai de instanta in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere;

b. de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere;

c. de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau de judecatoria instanta de executare;

129. Cererea de amanare a executarii pedepsei detentiunii pe viata:

a. este inadmisibila;

b. poate fi facuta de sotul inculpatului condamnat pentru acesta;

c. poate fi facuta de copilul major pentru parintele condamnat;

130. Instanta competenta sa se pronunte asupra amanarii executarii pedepsei este:

a. instanta care a pronuntat hotararea de condamnare;

b. instanta de executare;

c. instanta la care s-a judecat fondul cauzei;

131. Durata intreruperii executarii pedepsei in cazul intervenirii unor imprejurari speciale care ar avea consecinte grave pentru unitatea la care lucreaza condamnatul este:

a. de maxim 3 luni;

b. de 3 luni;

c. de minim 3 luni;

132. Intreruperea executarii pedepsei se poate acorda:

a. cand se stabileste, pe baza unei constatari medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitate de a executa pedeapsa;

b. cand se constata, pe baza unei constatari medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care poate fi tratata in reteaua sanitara a penitenciarelor;

c. cand se constata, pe baza une expertize medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua sanitara a penitenciarelor; d. cand se constata pe baza unei expertize medico-legale ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitatea de a executa pedeapsa;

133. Competenta de a solutiona cererea de intrerupere a executarii pedepsei apartine:

a. judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere;

b. instantei de executare sau instantei in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca, corespunzatoare in grad instantei de executare;

c. numai instantei de executare;