INTERFERENTE DE ORDIN PROCESUAL PENAL SI CRIMINALISTE IN INVESTIGAREA INFRACTIUNILOR DE OMOR SI A CELOR SAVARSI CU INTENTIE CARE AU AVUT CA URMARE MOARTEA UNEI PERSOANE

INTERFERENŢE DE ORDIN PROCESUAL PENAL sI CRIMINALISTE ÎN INVESTIGAREA INFRACŢIUNILOR DE OMOR sI A CELOR SÂVÂRsI CU INTENTIE CARE AU AVUT CA URMARE MOARTEA UNEI PERSOANE

De la nceput, trebuie sa relevam ca tratarea acestei teme, aduce n discutie, pe primul plan, legatura interdisciplinara exis­tenta ntre criminalistica si stiintele juridice.

Din sistemul stiintelor juridice, dreptul procesual penal prezinta cea mai str nsa interdependenta disciplinara cu criminalistica.

ntr-o anumita epoca, existenta raporturilor at t de str nse ntre stiinta dreptului procesual penal si criminalistica, a determinat tendinta unor autori de a ncadra stiinta criminalistidi n stiinta dreptului procesual penal, desi - asa cum vom demonstra mai jos -obiectul fiecareia dintre cele doua discipline este total diferit. ntr-adevar, obiectul stiintei dreptului procesual penal l constituie studiul normelor juridice procesual penale si al raporturilor juridice reglementate de aceste norme.

Cea mai deplina aplicabilitate a legaturii interdisciplinare dintre cele doua stiinte, se regaseste n domeniul luptei mpotriva fenomenului infractional, domeniu n care criminalistica este chemata sa serveasca scopul procesului penal ( nscris n articolul 1 din Codul de procedura penala) prin descoperirea si evidentierea probelor necesare aflarii adevarului.

Urmarirea penala - care constituie prima faza a procesului juridic penal - are drept obiect, conform art. 200 din C.pr.pen., str ngerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii aces­tora pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimitearea n judecata

Urmarirea penala ca institutie fundamentala a dreptului procesual penal trebuie privita sub o dubla natura si anume: n primul r nd, este o activitate procesuala n al doilea r nd si n acelasi timp, este o activitate specific criminalistica

Fiind o stiinta judiciara (nu juridica), cu un caracter autonom si unitar, criminalistica are un obiect propriu de cercetare si un aport particular, specific la realizarea actului de justitie.

n timp ce obiectul urmaririi penale este definit si reglementat expres prin dispozitiile art. 200 din C.pr.pen., obiectul crimi-nalisticii nu este stabilit sau reglementat prin norme de drept, deoarece criminalistica este o stiinta cu finalitate preponderent practica, o disciplina vie, aflata ntr-un continuu progres generat de descopoeririle stiintifice.

Analiz nd obiectul criminalistidi, vom observa ca acesta consta n elaborarea metodelor si mijloacelor tehnico-stiintifice de descoperire, fixare, ridicare, examinare si interpretare a elementelor de fapt, n scopul prevenirii si descoperirii infractiunilor.

O componenta esentiala a legaturii interdisciplinare dintre cele doua stiinte este concretizata n faptul ca ntreaga activitate de cercetare criminalistica se desfasoara pe baza si potrivit nbrmelor de drept procesual penale.

Sa reamintim, de exemplu, ca aplicarea regulilor sau metodelor tactice de efectuare a unor acte de urmarire penala - cum sunt: perchezitia si reconstituirea, ascultarea martorului, a nvinuitului (inculpatului) - se realizeaza numai cu respectarea normelor procesual penale.

Fiind incluse n capitolul II "Mijloacele de proba" al C.pr.pen., activitatile procesuale si criminalistice amintite sunt reglemen­tate de prevederile art. 78 - 86 (ascultarea martorilor), art. 69 - 74, (ascultarea nvinuitului sau inculpatului), art. 100 -108, (procedura efectuarii perchezitiilor) si respectiv art. 130 (reconstituirea).

Putem face asertiunea ca orice activitate tipica criminalistidi ncep nd cu cercetarea la fata locului (art. 129-131 C.pr.pen.) si ncheind cu ntocmirea rapoartelor de constatare tehnico-stilntifica sau de expertiza (art. 115 si art. 122-123 C.pr.pen.) trebuie efectuata n cadrul strict al normelor juridice stabilite de C.pr.pen., norme completate cu dispozitiile cuprinse n actele normative ce reglementeaza functionarea si organizarea institutelor de criminalistica si a celor medico-legale.

Din aceste raporturi interdisciplinare ntre cele doua stiinte decurg si principiile fundamentale ale criminalistidi pe care le vom evoca nsa n mod succint.

n realitate, aceste prindpii sunt reguli comune pentru ambele stiinte.

Astfel, principiul legalitatii este fundamental si caraderistic ntregii adivitâti a statului de drept, este asadar, un prindpiu omniprezent n adivitatea tuturor organelor statului. Este nscris at t n Constitutia Rom niei n art. 51 c t si n art. 2 al adulualui Cpen. precum si n art. 2 al C.pr.pen.

Un alt principiu fundamenal care guverneaza adivitatea specifica criminalistidi este principiul aflarii adevarului reglemen­tat de art.3 din C.pr.pen.

Servind scopului procesului penal nscris n art. 1 din C.pr.pen. criminalistica uzeaza de o multitudine de procedee tehnice si metode tadice pe care le pune la dispozitia procesului judiciar contribuind astfel la descoperirea autorilor si deferirea acestora organelor de justitie.

Principiul prezumtiei de nevinovatie este reglementat n art. 66 din C.pr.pen. si opereaza n tot cursul procesului penal.

Criminalistica este chemata pentru garantarea prezumtiei de nevinovatie sa antreneze toate mijloacele stiintifice si metodele tactice privind investigarea stiintifica a urmelor, a mijloacelor materiale de proba nca din faza adelor premergatoare, contribuind

decisiv la aflarea adevarului si la evitarea unor erori judiciare.

Un alt principiu fundamental al criminalisticii este acela ca, sav rsirea unei infractiuni determina modificari materiale n mediul nconjurator.

n virtutea acestui principiu, toate faptele ilicite ale omului produc transformari sau modificari care se materializeaza din punct de vedere criminalistic n urme ale infractiunii.

Un imperativ al principiului amintit cere ca ntre fapta autorului si aceste modificari intervenite sa existe o legatura de cauza­litate sub aspectul determinismului, cauza si efect.

Pe buna dreptate, reputati specialisti n domeniul stiintei criminalisticii au apreciat ca nedescoperirea vreunor urme la fata locului nu trebuie sa ne conduca la concluzia inexistentei acestor urme.

Pornind de la teza ca nu exista nici o infractiune perfecta si ca n realitate orice fapta creeaza urme (biologice sau de alta natura), procurorul criminalist - si n general anchetatorul pasionat de lamurirea cauzei sub toate aspectele pe baza de probe -trebuie sa si puna mai multe ntrebari pentru a afla: daca s-a efectuat o cercetare completa la fata locului; daca s-a uzat de toate mijloacele tehnico-stiintifice pentru descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor; daca s-au str ns toate probele necesare pentru aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele; daca s-au administrat probe at t n favoarea c t si n defavoaraea nvinuitului sau inculpatului, cerinta nscrisa n art. 202 din C.pr.pen. ce reglementeaza rolul activ al organului de urmarire penala

Practica organelor judiciare a demonstrat n frecvente cazuri ca efectuarea unei cercetari incomplete la fata locului sau cu ignorarea regulilor de tactica si metodica criminalistica a condus la adoptarea unor solutii nelegale si netemeinice sau - ceea ce este si mai grav - la erori judiciare care, asa cum se stie, au zguduit constiintele si au produs un impact negativ asupra opiniei publice.

n alta ordine de idei, un alt principiu care guverneaza activitatile cu specific criminalistic, prin care se urmareste identificarea per­soanelor, a obiectelor sau fenomenelor aflate n legatura directa de cauzalitate cu faptele ilicite penale, este principiul iden­titatii.

n sf rsit, un principiu fundamental cu mare rezonanta n activitatea de criminalistica este principiul urgentei sau opera­tivitatii n efectuarea investigatiei penale.

Conform principiului enuntat, cercetarea la fata locului se desfasoara sau trebuie efectuata cu maxima urgenta, pentru a se preveni disparitia urmelor. Avem n vedere nu numai urmele biologice, perisabile prin natura lor, ci toate categoriile de urme.

Urgenta se impune si n cazul efectuarii unor constatari tehnico-stiintifice sau expertize pentru identificarea unor obiecte ale caror caracteristici exterioare se pot modifica datorita uzurii sau degradarii prin scurgerea timpului.

De altfel, art. 112 din C.pr.pen. statueaza ca atunci "c nd exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt si este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau mprejurari ale cauzei, organul de urmarire penala poate folosi cunostintele unui specialist sau tehnician, dispun nd din oficiu sau la cerere efectuarea unei constatari tehni­co-stiintifice".

Acest principiu este operant si n ipoteza efectuarii unor acte de urmarire penala ca, de exemplu, perchezitiile, ridicarea de obiecte, si nscrisuri, reconstituirea si confruntarea.

Practica organelor noastre judiciare a dovedit ca este de mare importanta ascultarea operativa a martorului sau nvinuitului, ntruc t primul poate fie sa omita anumite elemente de fapt utile pentru stabilirea adevarului, fie sa sufere influente ori amenintari din partea autorului, iar secundul dispun nd timpul material are - posibilitatea sa si pregateasca raspunsul la nvinuirile aduse ori sa constr nga sau corupa anumite persoane sa dea declaratii mincinoase n cauzele penale, aspecte negative care pot cauza dificultati n activitatea de cercetare si n final sa determine temporizarea solutionarii cauzei.

Astfel, ntr-o speta care a facut obiectul dosarului nr. 767/P/1995 privind omorul calificat comis de St.T.D.C. asupra fiului sau St.T.N. (fapta s-a comis n seara de 8 aprilie 1995 n comuna Vidra, jud. Ilfov, c nd inculpatul i-a aplicat fiului sau multiple lovituri de o intensitate deosebita cu partea metalica a unui ciocan) pasivitatea organului local de politie care a aparut primul n c mpul infractiunii n dimineata de 9.04.1995, ora 7,30 a permis inculpatului, un versat infractor, sa distruga si sa nlature urmele de t r re a cadavrului fiului sau tocmai prin neluarea masurilor de conservare si protejare a urmelor de la locul comiterii faptelor,

Greselile sav rsite n aceasta speta au impus suplimentarea eforturilor echipei operative de cercetare, care a reusit sa demonstreze vinovatia inculpatului dupa relevarea, fixarea si descoperirea pe mbracamintea autorului a petelor de s nge dis­persate sub formula "spic de gr u".

Din cele expuse succint se poate deduce ca procesul judiciar penal este guvernat at t de normele procesual penale, c t si de reguli tactice de criminalistica n opinia noastra, normele procesual penale constituie forma, n cadrul careia se desfasoara fondul, respectiv actul de justitie, nsa prin folosirea unor procedee si metode de tactica criminalistica. Ne exprimam convingerea ca, asigurarea acestei interferente ntre normele de procedura penala si regulile tactice criminalistice constituie garantia unor solutionari juste a cauzelor penale.

Aplic nd n practica regulile de tactica si metodologie criminalistica si recurg nd la mijloacele de tehnica criminalistica, am... solutionat - n perioada c t am lucrat la Parchetul de pe l nga Tribunalul Bucuresti - o multitudine de cauze penale, unele cu un grad ridicat de complexitate, privind infractiuni de omor si infractiuni sav rsite cu praeterintentie, care au avut ca urmare  .

moartea persoanei, dosare n care am dispus trimiterea n judecata a autorilor.

Astfel, de exemplu, n dosarul nr. 2103/P/1995 privind omorul comis n seara de 16.09.1995 asupra victimei G.P., pe islazul din corn. Gradistea, jud. Ilfov, am dispus trimiterea n judecata n stare de arest preventiv a coautorilor faptei, inculpatii I.P. si I.I., tata si fiu.

n speta comentata ntreaga echipa operativa de cercetare (alcatuita din procurori, ofiteri judiciaristi, criminalisti si medico-legisti) a fost nstiintata telefonic n dimineata de 17.09.1995, ora 10,00 de catre Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, care a comunicat ca n seara zilei de 16.09.1995 la ora 20,35 fusese adus decedat din corn. Gradistea numitul G.P, pe cadavrul caruia s-a evidentiat multiple semne de violenta

Examinarea minutioasa a cadavrului aflat la prosectura spitalului a evidentiat existenta unei plagi delabrante de forma patru-latera cu eschile osoase la nivelul regiunii frontale dreapta, mobilitatea anormala a cutiei craniene, o plaga contuza pe fata dor­sala a bratului drept, n treimea medie a acestuia, zone echimotice pectoral st nga de forma patrulatera, mobilitate anormala a bratului st ng, lividitate pe partile dorsale, o plaga contuza n zona parieto-occipitala st nga dehiscenta, precum si escoriatii la nivelul genunchiului st ng si echimozare difuza n treimea medie a gambei drepte.

Dupa efectuarea examenului medico-legal extern, am dispus ridicarea si transportarea cadavrului la sediul Institutului de Medicina Legala "Mina Minovici", n vederea necropsiei si a stabilirii felului si a cauzei medicale a mortii.

n continuarea activitatilor stiintifice, ntreaga echipa de cercetare s-a deplasat n corn. Gradistea la locul sav rsirii infractiunii, localitatea fiind situata la 45 km de Capitala

Organul local de politie a raportat ca n seara de s mbata 16.09.1995, ora 19,30 inculpatii l-au surprins pe G.P pe islazul comunal si pe fondul unor vechi raporturi de dusmanie, i-au aplicat multiple lovituri unul cu o sc ndura grea prevazuta cu un piron ndoit, iar celalalt cu muchia unui topor n cap, torace, abdomen si membre, provoc ndu-i leziuni traumatice care au generat moartea persoanei chiar acolo pe c mp.

Trebuie sa precizam ca organele politiei locale dispusesera retinerea la postul Gradistea a ambilor agresori, dar nu luasera p na la aparitia echipei de cercetare nici o masura de protejare a urmelor, asa cum impuneau regulile de tactica si metodica criminalistica

Desi actele de violenta fusesera comise pe islazul comunal, animalelor prin natura sa, din fericire nu a avut loc nici o schimbare a pozitiei obiectelor si nici alterarea ori distrugerea urmelor faptei.

Sarcina cercetarii la fata locului n fazele sale statica si dinamica ne-a fost facilitata si de mprejurarea ca n seara de 16.09.1995, aproximativ ora 19,30, c nd cei doi agresori l-au atacat simultan cu corpurile contondente descrise mai sus pe con­sateanul lor G.P. pe islazul comunal, n apropierea victimei, s-au aflat si doi martori oculari, identificati de organele politiei.

Aceste persoane au si fost convocate de procuror si au participat la cercetarea propriu-zisa a locului faptei, ele fiind acelea care au relatat, evident cu respectarea regulilor de tactica a ascultarii, ca au vazut c nd agresorii au lovit victima unul cu o sc n­dura grea, iar celalalt cu muchia toporului.

La locul faptei, pe islaz, au fost adusi cei doi inculpati precum si sotia defunctului activitatile procesuale si criminalistice av nd loc n prezenta a doi martori asistenti.

ntruc t martorii oculari percepusera "ex propriis sensibus" mprejurarile concrete n care s-au comis actele de violenta, fiecare dintre ei ne-a indicat pe teren doua pete brun roscate, de forma circulara, care au fost marcate, masurate si, respectiv fixate si prin fotografii judiciare color.

n apropierea celor doua pete, a fost descoperit pe solul islazului un fragment de sc ndura grea cu patru muchii, prevazuta cu un piron ndoit pe care se aflau dispersati stropi de culoare brun-roscata. Aceasta sc ndura a fost marcata, fixata, masurata si fotografiata pe islaz n prezenta inculpatilor, a martorilor asistenti si a martorilor oculari.

Descoperirea si ridicarea celor doua urme biologice s-au efectuat n prezenta acelorasi persoane, operatiuni care au fost fixate si prin fotografii judiciare color.

De la solul islazului comunal s-a ridicat corpul delict, respectiv sc ndura cu patru muchii, operatiunea fiind fixata prin fotografii judiciare color si imagini video.

n raport cu sustinerile inculpatilor, potrivit carora toporul corp-delict a fost adus imediat dupa consumarea actelor de violenta în seara de 16.09.1995 n locuinta inculpatului l.l. echipa de cercetare s-a deplasat la acest imobil, nsotita de martorii asistenti si martorii oculari.

n conformitate cu prevederile art. 98-98 si 107-108, s-a procedat la descoperirea si ridicarea acestui corp delict din bucataria imobilului locuintei.

Toporul astfel descoperit a fost prezentat inculpatilor, martorilor asistenti si oculari spre recunoastere, activitatile procesuale fiind fixate prin fotografii judiciare si imagini video.

Urmele biologice ridicate de pe sol si cele doua corpuri vulnernte (s-au evidentiat stropi de culoare brun-roscata si pe coada toporului), constituind mijloace de proba, dupa fotografierea si descrierea detaliata a acestora n cuprinsul procesului-verbal de cercetare au fost trimise mpreuna cu ordonanta de dispunere a expertizei biocriminalistice, Institutului de Medicina Legala "Prof. Dr. Mina Minovici".

Medicul legist a stabilit cu ocazia necropsiei cadavrului ca moartea lui G.P a fost violenta si s-a datorat hemoratiei si dilacerarii,

meningo-cerebrale ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral cu multiple fracturi de craniu produse n cadrul unui politraumatism.

Leziunile de violenta descrise detaliat n raportul de necropsie nr. A.3/2123/1995 au fost produse prin loviri repetate cu cor­puri dure neregulate si corp dur cu muchii n conditiile unei agresiuni.

S ngele prelevat de la cadavru a avut grupa sanguina "0", iar pe corpurile contondente folosite la sav rsirea faptei s-au iden­tificat urme de s nge uman apartin nd grupei "0".

Concluziile raportului de necropsie au fost avizate de Comisia de avizare si control, prin avizul E.2/3694.

Din coroborarea acestor probe testimoniale cu probele obiectiv stiintifice, a rezultat forma de participatie a coautorului, ntruc t n seara de 16.09.1995 c nd l-au agresat pe consateanul lor a existat o unitate indivizibila a actiunilor violente a celor doi agresori si o cooperare subiectiva a acestora.

Stabilind astfel vinovatia inculpatilor sub forma intentiei directe, prin rechizitoriul din 2.02.1996 am dispus trimiterea n jude­cata a inculpatilor - n stare de arest preventiv pentru sav rsirea infractiunii de omor prevazuta de art. 174 Cp.

Tribunalul Bucuresti, retin nd aceeasi situatie de fapt, i-a condamnat pe inculpati la o pedeapsa de 17 ani nchisoare fiecare, sentinta ram n nd definitiva prin respingerea recursurilor acestora de catre Curtea Suprema de Justitie.