IZVOARELE DREPTULUI CIVIL
Sensurile expresiei "izvor de drept civil"
Intr-un prim sens, prin izvor de drept civil întelegem conditiile materiale de existenta - în sens material.
In cel de al doilea sens, juridic, expresia "izvor de drept civil" desemneaza formele specifice de exprimare a normelor de drept civil - în sens formal.
Prima notiune priveste actele normative , cea de a doua se refera la actele si faptele juridice (individuale) (Belein).
Formele de exprimare a izvoarelor dreptului
In dreptul civil, normele sale îmbraca forma - generica - de acte normative, adica acte ce emana de la organele de stat investite cu prerogativa legisferarii.
Legea fundamentala - Constitutia - stabileste prerogativele legisferarii.
Astfel, în art.64 se prevede ca: "Camera deputatiilor si Senatul adopta legi, hotarâri si motiuni în prezenta majoritatii deputatilor"
- art.72(1) dispune "Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare".
art.78: "Legea se publica în Monitorul Oficial al României si intra în vigoare la data prevazuta în textul ei".
- sau art.7 din aceiasi lege se dispune "Guvernul adopta hotarâri în exercitarea atributiilor proprii, si regulamente de aplicare a legilor, când prin lege s-a prevazut aceasta - acestea se publica în M.O".
- art. 107 (1) (2) sI (3) Constitutie "Guvernul adopta hotarâri si ordonante".
Constitutia si L.69/1991 privind autoritatile administratiei publice locale sunt : - a) consiliile locale
- b) primarii alesi si
- c) prefectii numiti de guvern
a) adopta hotarâri
b), c) emite dispozitii, respectiv ordine
Deci principalele forme juridice în care se exprima izvoarele de drept civil sunt:
- legile - acte normative adoptate de Parlamentul României si
- hotarârile Guvernului României.
Amintim ca potrivit art.99(1) din Constitutie "In exercitarea atributiilor...., Presedintele României emite decrete " (sunt izvoare de drept acele decrete care contin norme generale ( nu si decrete individuale) si daca are ca obiect relatii sociale care intra în "obiectul dreptului civil".
- Caracter de izvor al dreptului civil îl are si actul normativ adoptat de - ministru ori
- seful unui alt organ al administratiei de stat - indiferent de denumire: ordin, instructiune, regulament etc. (daca are ca obiect de reglementare rel. sociale ce intra în "obiectul dreptului civil".
- Constituie izvoare ale dreptului civil si actele normative anterioare Revolutiei din 1989 în masura în care n-au fost abrogate - care reglementau raporturi civile : legi, decrete, oridne, instructiuni.
- In categoria izvoarelor de drept civil trebuie încadrate si reglementarile internationale - conventii, pacte, acorduri, etc. - cu conditia ca România sa fie parte la ele ( prin aderare sau ratificare) si binenteles sa priveasca relatii sociale ce intra în obiectul dreptului civil român.
- Pactul international privind drepturile civile si politice ale omului (ratificat prin Decretul nr.212/1974 si Conventia cu privire la drepturile copilului (aprobata prin Decretul 47/1990 si ratificata prin Legea nr.18/1990).
Daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.
Acte normative în vigoare care sunt izvoare de drept civil
1. Legile
2. Decretele
3. Hotarârile si ordonantele Guvernului
4. Acte normative emise de conducatorii organelor centrale ale administratiei de stat si
Acte normative adoptate de organele locale executive.
1. Legile
a) Constitutia
In doctrina se face deosebire între legea fundamentala care este Constitutia si legile celelalte numite ordinare, care includ si codurile (Belein)
Desi este principalul izvor de drept constitutional, Constitutia este si izvor important pentru dreptul civil.
b) Codul civil român
- Are ca model Codul civil francez din 1804 (numit si Codul Napoleon)
- A fost adoptat în 1864 si a intrat în vigoare la 1 Decembrie 1865,
- Acesta reprezinta principalul izvor al dreptului civil.
Ca structura, Codul civil este alcatuit dintr-un titlu preliminar "Despre efectele si aplicarea legilor în genere" si trei carti
- Cartea I "Despre persoane (în prezent abrogata)"
- Cartea II - "Despre bunuri si despre deosebitele modificari ale proprietatii (ce are 4 titluri)".
- Cartea III - "Despre diferitele moduri prin care se dobândeste proprietatea (cu XX titluri)".
Codul civil a suferit unele abrogari (exprese sau implicate) sau modificari, în decursul celor 128 ani.
c. Alte legi civile
- Codul familiei (L.nr.4/1954, cu modificarile suferite).
- L.nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor ec.de stat ca R.A sI S.C cu modificarile ulterioare (M.Of.98/90).
- L.nr.31/90 privind soc.com.republicata (M.Of.33)
- L. fondului funciar 18/1991 republicata (m.Of.1/1998)
- L. privind brevetele de inventie, nr.64/1991
d) Decrete legi - cu titlu de exemplu
- Decretul 66/1990
- Decretul 61/1990
- Decretul 100/1990
2. Decretele
- Stricto sensu - termenul Lege desemneaza actul normativ ce emana de la puterea legislativa - Parlamentul României.
- Lato-sensu, prin lege se desemneaza si celelalte acte normative: decrete, hotarâri ale Guvernului, ordine ale ministrilor etc.
Ex. de decrete:
D.31/1954 privitor la PF si PJ
D.32/1954 de punere în aplicare a Codului familiei si Decretul nr.31/1954
D.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva
D.975/1968 cu privire la nume
D.212/1974 de ratificare a Pactelor internationale privind drepturile omului.
3. Hotarârile si Ordonantele Guvernului României
Cu titlu de exemplu, mentionam:
a) H.nr.280/1990 privind vânzarea de marfuri, prestarea de servicii si executarea de lucrari, cu plata în rate (M.Of.46/1990).
- H.nr.216/1990 pentru aprobarea normelor metodologice - cadru de aplicare a Legii nr.219/1998 privind regimul consecintelor (M.Of.140/1999).
H.nr.525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism (M.Of.149/1996).
b) Ordonante ale Guvernului României
- pot fi simple (în temeiul unei legi abilitate)
- sau de urgenta (în lipsa unei legi de abilitare emise de Parlament, în cazul ivirii unor împrejurari exceptionale).
- Ord.68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national, cu modificarile ulterioare (M.Of.247/1994).
- Ord.de urgenta 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, cu modificarile ulterioare (M.Of.120/1991).
4. Acte normative
- Ordinul 710/C./1995 al ministrului justitiei pentru adoptarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr.36/1995 (M.Of.176/1995).
Problema altor izvoare de drept civil
In mod concret, problema care se pune este aceea daca s-ar atribui sau nu calitatea de izvoare ale dreptului civil : - obiceiului
- moralei
- jurisprudentei
- doctrinei si
- principiilor de drept
1. Obiceiul (cutuma) reprezinta o regula de conduita stabilita în practica vietii sociale si respectata un timp îndelungat, în virtutea deprinderii, ca o norma socotita obligatorie (Belein) (Longa, inveterata, diuturna consuetudo, opinia necessitatis).
Trebuie sa se faca urmatoarea distinctie:
- obiceiurile la care trimit anumite texte din acte normative în mod expres, nu pot fi socotite ca izvoare de drept distincte de aceste acte normative, ele fac prin încorporare parte din dispozitia normelor juridice respective.
- obiceiurile la care normele juridice cuprinse în acte normative nu fac trimitere, dar au valoare de izvor de drept, distinct si pot fi folosite în interpretarea unor acte juridice.
Exemple de obiceiuri din prima categorie se gasesc în legislatia ceruta în vigoare (Codul civil).
Dintre acestea amintim:
- art.970 alin.2 C.civil conventiile "obliga nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa".
- art.980 C.civil, "Dispozitiile îndoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a încheiat contractul".
- în privinta gardului si zidului comun, art.600 C.civil, precizeaza ca înaltimea se hotareste dupa "regulamentele particulare".
Exemple de obiceiuri din a doua categorie - adica cele care au valoare de izvor de drept - se gasesc, îndeosebi în, dreptul maritim si se numesc "uzuri interpretative". Acestea din urma se manifesta în doua moduri :
- fie prin explixarea expresiilor si termenilor din contract
- fie prin completarea clauzelor contractului cu ceea ce în mod obisnuit se presupune ca partile au voit.
2. Morala (regulile de convietuire sociala) urmeaza solutia de la obicei. Nu sunt izvor de drept distinct, dar în masura în care legea face trimitere la ele, atunci sunt încorporate sau notificate de actul normativ respectiv (Belein).
3. In principiu nici jurisprudenta nu reprezinta izvor al dreptului civil, deoarece organul de judecata nu are atributia de a edicta norme ci de a solutiona cauza cu care a fost sesizat prin aplicarea normelor de drept.
Hotarârile judecatoresti produc efecte numai între partile din proces, potrivit principiului relativitatii, pe când izvorul de drept reprezinta o norma generala, opozabila tuturor.
Dar un judecator poate sa ia în consideratie, în speranta pe care o judeca, o solutie pronuntata anterior de aceeasi instanta, într-un proces analog, însa aceasta solutie, nu se transforma într-o norma obligatorie.
4. Doctrina - este formata din lucrarile scrise prin care se comenteaza sau interpreteaza normele juridice, sunt opinii formulate de specialisti de tehnicieni ai dreptului care contribuie la perfectionarea normelor de drept.
5. Principiile de drept - în general, iar cele de drept civil în special, nu pot fi considerate izvoare de drept, ele se aplica în calitatea lor de dispozitii ale actelor normative.
|
