UNIVERSITATEA " DUNÃREA DE JOS"- GALATI
FACULTATEA DE DREPT
IZVOARELE DREPTULUI FINANCIAR
IZVOARELE DREPTULUI FINANCIAR
Dreptul este alcatuit dintr-un ansamblu de norme generale de conduita prin care suntreglementate relatiile social-economice ale unei societati. Ĩn esenta, dreptul este un element de suprastructura, alcatuit din conceptii juridice,precum si din institutiile si raporturile juridice corespunzatoare lor.
Dreptul- ca ansamblu coerent de norme generale de conduita- se form 717c29h eaza prin incidenta izvoarelor de drept.
Ĩn sens juridic, prin izvor de drept se intelege forma specifica de exprimare a normei juridice.
Normele juridice sunt reguli de conduita generale cu caracter obligatoriu, a caror aplicare este garantata de autoritatea de stat, sunt exprimate intr-odiversitate de forme, proprii dreptului, care poarta denumirea generica de acte normative.
Izvoarele dreptului financiar sunt alcatuite din totalitatea actelor normative care reglementeaza raporturi juridice financiare.
Astfel, pe langa Constitutie au existat si exista alte legi, precum ordonante si hotarari ale Guvernului, decizii ale orgamelor administrativ-teritoriele, institutii, ordine si alte reglementari cu caracter normativ, emise de Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationala a Romaniei.
In perioada Romaniei socialiste, erau de asemenea izvoare de drept financiar instructiuni si circulare ale Bancii de Investitii,Bancii Agricole, Bancii Romane de comert exterior, Casei de Economii si Consemnatiuni si Administratiei Asigurarilor de Stat.
In raport de gradul de generalitate sau specificitate, se disting :
izvoare comune ale dreptului financiar
izvoare specifice ale dreptului financiar
Izvoare comune ale dreptului financiar cu alte ramuri de drept
In ierarhia izvoarelor de drept, primul loc il ocupa, desigur, legea fundamentala a tarii- Constitutia. Aceasta determina prin normele sale structura statului, formei de guvernamant, competenta autoritatilor publiceesentiale ale statului, drepturile si obligatiile cetatenilor.
Dan Drosu-Saguna, Drept financiar si fiscal-Tratat, Editura Eminescu, Bucuresti 2000, pagina 81
Ioan Gliga, Drept financiar, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970, pagina 28
Constitutia Romaniei adoptata in 1991 si revizuita in 2003, ca lege fundamentala a statului, cuprinde si reglementeaza in materia relatiilor financiare, cum sunt cele din Titlu IV intitulat " Economia si finantele publice" :
-art. 135- "ECONOMIA"
-art. 137- "SISTEMUL FINANCIAR"
-art. 139- "IMPOZILE,TAXE SI ALTE CONTRIBUTII"
-art. 140- "CURTEA DE CONTURI"
De asemenea, legile ordinare ale Parlamentului, decretele prezidentiale, hotarari ale Guvernului reprezinta alte izvoare de drept financiar, ca si ale altor ramuri de drept.
Izvoare specifice ale dreptului financiar
Astfel de izvoare sunt considerate actele normative care contin dispozitii referitoare la relatiile financiare. Intre acestea citam in primul rand Legea finantelor publice (Legea nr. 72/1996, M. Of. nr. 152/17 iulie 1996), care defineste sfera de cuprindere a finantelor publice si anume: elaborarea, aprobarea si executia bugetului public national, stabilirea si perceperea impozitelor, taxelor si altor venituri ale statului, utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative, judecatoresti si executive, ca si controlul modului de folosire a mijloacelor materiale si banesti apartinand institutiilor publice, regiilor autonome , precum si a capitalului social investit de stat in societatile comerciale.
In lege este prezentata aria de cuprindere a institutiilor publice care cuprind Presedintele Romaniei, Guvernul, ministerele, celelalte organe ale administratiei de stat, precum si institutiile de stat de subordonare centrala sau locala. Sub acest aspect legea finanttelor publice cuprinde principiile si normele de baza ale activitatii financiare a statului, constituind cadrul legislativ general al finantelor publice.
Referitor la reglementarea relatiilor financiare ale statului, in urma unei intense activitati legislative, Parlamentul a adoptat o serie de legi privind:
-activitatea bancara (Legea nr.58/1998 );
-Statutul Bancii Nationale a Romaniei (Legea nr.101/1998 );
-impozitul pe profit (O.G. nr.27 din 31 august 1994);
-organizarea si functionarea controlului financiar si a Garzii Financiare (Legea nr. 30 din 22 martie 1991);
-impozitul pe salarii (Legea nr.32 din 29 martie 1991 );
In ce priveste procedura bugetara se asigura pentru prima data dupa 40 de
Ioan Condor, Radu Stancu, Silvia Cristea, Drept financiar, bugetar si fiscal, Editura S.C. "Condor consulting & taxation" S.R.L.,Bucuresti,2003, pagina 55
ani, autonomia bugetelor locale, adica ale unitatilor administrativ-teritoriale prin
stabilirea competentei de aprobare a bugetului de catre consiliile locale, ca organe deliberatoare (judet, municipiu, oras, comuna); inlaturarea metodei regularizarilor intre bugetele locale, constituirea de fonduri de tezaur la nivelul judetului si Municipiului Bucuresti. In acelasi timp se prevede autonomia domeniului finantelor asigurarilor sociale de stat, prin elaborarea si adoptarea unui buget separat de bugetul de stat si de bugetul local. Legate de restructurarea procedurii bugetare sunt instituirea emiterii bonurilor de tezaur, in caz de necesitate reglementarea fondurilor speciale, ca anexe la bugetul de stat, constituirea fondului de tezaur al statului si restrangerea virarilor de credite bugetare corespunzatoare cresterii rolului de decizie a Parlamentului in domeniul finanttelor publice.
Legea finantelor publice statueaza foarte clar caracterul legal al veniturilor publice, care nu pot fi stabilite decat prin lege. In acest sens, anual se stabileste lista impozitelor si taxelor si a celorlaltor venituri ale statului care urmeaza sa se perceapa. Totodata se interzice perceperea cu orice titlu sau denumire de contributtii directe saun indirecte, altele decat cele prevazute de lege.
Veniturile publice sunt stabilite prin legi ordinare, care prevad principalele elemente ale fiecarui venit si masurile necesare pentru determinarea cuantumului acestuia si, incasarea lui.
De asemenea, in sistemul izvoarelor dreptului financiar, sunt cuprinse si hotararile consiliilor judetene, municipale, orasenesti sau comunale care cuprind reglementari in materia finantelor locale.
Bugetul propriu al fiecarei unitati administrativ-teritoriale care are personalitate juridica (comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet, respectiv municipiul Bucuresti), se aproba anual prin hotarari ale consiliilor acestor unitati. Tot prin astfel de hotarari se stabilesc masurile pentru executarea bugetelor locale si se aproba conturile anuale cu exceptie ale bugetului respectiv. De asemenea, consiliile au unele competente in ce priveste stabilirea unor taxe si majoritatea cotelor unor taxe si impozite locale, precum si de acordarea unor inlesniri fiscale.
Alte acte normative ale organizatiilor centrale ale autoritatii executive sunt ordonantele Guvernului, prin care se reglementeaza unele venituri publice pe baza delegarii de competenta data de Parlament prin lege.
Potrivit art. 61 din Constitutia Romaniei "unica autoritate legiuitoare a tarii" este parlamentul. In baza art.115 din Constitutia Romaniei, Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite in domenii care nu fac obiectul legii organice.
Din prevederile Constitutiei Romaniei rezulta ca delegarea legislativa ce se acorda Guvernului este o exceptie de la regula ca unica autoritate legiuitoare, in baza principiului separarii puterilor in stat, este Parlamentul. Numai ca
Emil Balan, Drept financiar, Editura All Beck, Bucuresti,1999, pagina 8
aceasta exceptie s-a transformat in regula, in sensul ca, incepand din 1992, in fiecare an, Parlamentul a promulgat lege de abilitare a Guvernului de a emite
ordonante in timpul vacantei parlamentare. Pe baza acestor acestor legi au fost emise zeci de ordonante ale Guvernului , care au fost reglementate probleme financiare deosebit de importante, mai ales in domeniul bugetelor, fiscal si al creditului public.
O astfel de guvernare este daunatoare mai ales democratiei, dar si stabilitatii legislative deoarece, ordonanta Guvernului fiind elaborata in graba si fara o dezbatere parlamentara, ampla si contradictorie a fost nevoie sa fie modificate frecvent, mai ales cele din domeniul fiscal.
Astfel din 5700 acte normative de baza adoptate dupa decembrie 1989 si pana la finele anului 1998 , circa o treime din ele (1900) au fost deja abrogate, iar aproximativ 900 au suferit una sau mai multe modificari, unele din ele intervenite la foarte scurt timp de la adoptarea actului initial.
In cadrul domeniului financiar-fiscal mentionam cateva legi modificate:
Legea 32/1991 privind impozitul pe salarii a cunoscut 20 de modificari si completari;
Ordonanta Guvernului 3/1992 privind taxa pe valoare adaugataa cunoscut 30 de modificari si completari, 6 numai in 1998;
Ordonanta Guvernului 70/1994 privind impozitul pe profit - 15 modificari
Este, in mod evident, necesara o mai temeinica elaborare a solutiilor normative si evaluare a implicatiilor acestora, pentru eliminarea incoerentelor intre normele juridice si pentru a nu eroda autoritatea legii.
De asemenea prin hotarari ale Guvernului se stabilesc masuri pentru executarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat, dupa ce acestea au fost adoptate de catre Parlament. De altfel, Guvernul exercita conducerea generala a activitatii executive in domeniul finantelor publice in care scop are indatorirea de a examina situatia financiara pe economie, executia bugetului de stat si a bugetului fondurilor speciale si de a stabili masuri pentru mentinerea sau imbunatatirea echilibrului financiar.
Prin decizii ale organelor locale ale puterii executive se stabilesc unele taxe si masuri pentru realizarea veniturilor publice , executarea bugetului local si se pot acorda unele inlesniri fiscale.
Instructiunile, ordinele si celelalte acte cu caracter normativ ale Ministerul Finantelor Publice, emise in baza si pentru aplicarea legii, ordonantelor si hotararilor Guvernului, stabilesc masuri pentru aplicarea unitara si uniforma a acestora.
Potrivit Legii 58/1998, Banca Nationala stabileste reglementari in domeniile monetar, de credit, valutar si de plati. In exercitarea acestei competente, BNR emite regulamente, norme si alte acte cu caracter normativ cum sunt spre exemplu:
-Normele nr.2/1999 privind autorizarea bancilor;
-Normele nr.16/2002 privind capitalul social minim al bancilor si sucursalelor bancare straine.
Astfel, prin analiza izvoarelor de drept ale unei ramuri se poate observa evolutia acesteia de-a lungul timpului precum si carentele care au aparat in cadrul sistemului, incercandu-se mereu perfectionarea acestuia.
BIBLIOGRAFIE
Emil Balan, Drept financiar, Editura All Beck, Bucuresti,1999
Ioan Condor, Radu Stancu, Silvia Cristea, Drept financiar, bugetar si fiscal, Editura S.C. "Condor consulting & taxation" S.R.L.,Bucuresti,2003
Dan Drosu-Saguna, Drept financiar si fiscal-Tratat, Editura Eminescu, Bucuresti 2000
Ioan Gliga, Drept financiar, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970
|
