Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




IZVOARELE DREPTULUI PROPRIETATII INTELECTUALE

Drept


IZVOARELE DREPTULUI PROPRIETATII INTELECTUALE

1. Categorii de izvoare

Dreptul de proprietate intelectuala cuprinde doua categorii de izvoare:

a) izvoare interne; b) izvoare internationale.

a) Izvoare interne. Īn sistemul nostru de drept, principalele acte

normative care reglementeaza drepturile de proprietate intelectuala sunt:



Legea nr. 64/1991 21321s186v privind brevetele de inventie, cu modificarile si

completarile ulterioare; Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si

modelelor industriale; Legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile

geografice; Legea nr. 16/1995 privind protectia topografilor de circuite

integrate; Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.

b) Izvoare internationale. Pe plan international, protectia proprietatii

industriale se realizeaza prin Conventia de la Paris, din 1883, iar protectia

dreptului de autor, prin Conventia de la Berna din 1886.

2. Conventia de la Paris din 1883 pentru protectia proprietatii

industriale

Legislatia destul de diferita a diverselor tari ale lumii, riscul ca o

inventie publicata īntr-o tara sa distruga noutatea inventiei īn alte tari,

dezvoltarea tot mai accentuata a unui flux de tehnologie cu caracter

international, cresterea comertului international au reprezentat cei mai

importanti factori care au determinat cursul armonizarii legilor industriale

la nivel international.

Absenta unei protectii adecvate a proprietatii industriale a devenit

vizibila cu ocazia unei expozitii internationale de inventii, care a avut loc la

Viena, īn 1873. Din cauza protectiei legale inadecvate pentru inventiile

expuse, multi inventatori straini s-au eschivat sa-si depuna inventiile la acea

expozitie. Astfel, a fost nevoie sa se organizeze un Congres, īn cursul

aceluiasi an, tot la Viena, īn care s-a dezbatut Reforma brevetelor de inventie.

Dupa un numar de reuniuni internationale, Conferinta internationala de

la Paris din 1883 s-a īncheiat prin semnarea Conventiei pentru protectia

proprietatii industriale, care a intrat īn vigoare la 7 iulie 1884. Prin aceasta

Conventie a fost creata si Uniunea Internationala pentru Protectia

Proprietatii Industriale. Conventia de la Paris are un caracter deschis. Daca,

la adoptarea ei, Conventia a fost semnata de 11 state fondatoare, la 1 ianuarie

1999 un numar de 154 de state erau membre ale Uniunii. Conventia de la

Paris a fost supusa unor revizuiri periodice.

Romānia a aderat la Conventia de la Paris, revizuita la Bruxelles

(1897) si Washington (1911) printr-un Decret-lege din anul 1920. Ulterior, īn

anul 1963, tara noastra a aderat la textele revizuite de la Haga (1925), Londra

(1934) si Lisabona (1958), iar īn anul 1969, Romānia a ratificat forma

Conventiei revizuita la Stockholm (1967).

Tarile care au aderat la Uniunea de la Paris au obligatia de a īnfiinta un

serviciu special de proprietate industriala si un depozit central pentru

publicitatea brevetelor de inventie, modelelor de utilitate, desenelor si

modelelor industriale si a marcilor de fabrica sau de comert. Acest serviciu

specializat va edita o publicatie periodica speciala. Īn Romānia, aceste

prevederi s-au concretizat prin īnfiintarea Oficiului Special pentru Inventii si

Marci (OSIM) si prin editarea "Revistei de proprietate intelectuala".

Principalele prevederi ale Conventiei de la Paris pot fi īmpartite īn

patru mari categorii:

- prevederi care contin reglementari de drept material ce garanteaza un

drept de baza, cunoscut ca dreptul la tratament national. Principiul

tratamentului national īnseamna ca fiecare tara membra a Uniunii de la Paris

e obligata sa asigure cetatenilor celorlalte tari membre aceeasi protectie pe

care o asigura propriilor sai cetateni;

- a doua categorie de prevederi stabileste un drept de baza cunoscut ca

dreptul la prioritate. Dreptul la prioritate īnseamna ca un candidat (sau

succesorul ori succesorii sai la titlu) care si-a īnregistrat un drept de

proprietate industriala īntr-una din tarile membre ale Uniunii, trebuie sa

beneficieze de protectie īn toate celelalte tari membre;

341

- a treia categorie de prevederi cuprinde un anumit numar de

reglementari comune de drept material, care contin fie reguli privind drepturi

si obligatii ale persoanelor fizice sau juridice, fie reglementari care pretind

sau permit tarilor membre sa adopte legi potrivit acestor reglementari;

- a patra categorie de prevederi se refera la cadrul administrativ si

cuprinde clauzele finale ale Conventiei.

3. Conventia de la Berna din 1886 pentru protectia operelor

literare si artistice

La 9 septembrie 1886 s-a īncheiat, la Berna, Conventia pentru protectia

operelor literare si artistice, dupa 25 de ani de lucrari pregatitoare, la care un

rol important l-a avut scriitorul Victor Hugo. Conventia de la Berna este cel

mai vechi tratat international īn domeniul drepturilor de autor.

Romānia a aderat, cu rezerve, la Conventia de la Berna īn forma

revizuita la Berlin prin Legea nr. 152/1926, pentru ca īn 1995 sa renunte la

rezerve. Aceste rezerve priveau īn principal durata drepturilor si competenta

īn litigii avānd ca obiect interpretarea si aplicarea Conventiei. La forma

revizuita a Conventiei prin Actul de la Paris din 1971 si modificata īn 1979,

Romānia a aderat prin Legea nr. 77/1998.

Conventia de la Berna se īntemeiaza pe trei principii de baza:

- principiul tratamentului national, conform caruia operele

provenite dintr-unul din statele membre trebuie sa beneficieze īn fiecare din

tarile membre de aceeasi protectie pe care tara respectiva o acorda operelor

propriilor cetateni;

- principiul protectiei automate, potrivit caruia tratamentul national nu

este conditionat de īndeplinirea vreunei formalitati. Altfel spus, protectia este

acordata automat, fara sa fie conditionata de vreo formalitate de īnregistrare;

- principiul independentei protectiei, conform caruia beneficiul si

exercitarea drepturilor recunoscute nu depind de existenta protectiei īn tara de

origine a operei.

4. Conventia de la Stockholm, din 1967, pentru īnfiintarea

Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale (OMPI)

OMPI este o organizatie interguvernamentala cu statut de institutie

specializata. La Conferinta diplomatica de la Stockholm (1967) s-a semnat

Conventia pentru constituirea OMPI, intrata īn vigoare īn anul 1970.

Activitatile OMPI sunt de trei tipuri, si anume:

- activitati de īnregistrare, care implica servicii directe pentru

solicitanti sau detinatori de proprietate intelectuala. Activitatile de acest gen

privesc primirea si procesarea cererilor internationale si sunt, de regula,

finantate din taxele solicitantilor, care reprezinta circa trei sferturi din bugetul

OMPI;

- activitati de cooperare interguvernamentala, care vizeaza

administrarea proprietatii intelectuale, administrarea colectiilor de documente

privind brevetele de inventie folosite pentru cercetare si comparatii, precum si

identificarea mijloacelor pentru facilitarea accesului la informatii, īntretinerea

si actualizarea sistemelor de clasificare internationale etc.;

- activitatile de substanta sau programate ale OMPI, care cuprind

promovarea acceptarii mai largi a tratatelor existente, actualizarea acestor

tratate, precum si īncheierea de noi tratate si participarea la activitati de

cooperare pentru dezvoltare.


Document Info


Accesari: 5747
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )