Infractionalitatea in randul minorilor
Criminalitatea - fenomen alarmant al lumii contemporane, datorita intensitatii si extinderii cu care se manifesta, nu este doar un epifenomen al societatii umane de astazi, ci constituie o trasatura a acesteia, avandu-se in vedere permanenta ei in configuratia fiecarei epoci
Desemnand ansamblul incalcarilor normelor sociale sanctionate penal savarsite de minori, delincventa juvenila constuituie un fenomen social complex si grav prin consecintele sale negative, nu numai pentru societate, dar si pentru destinul ulterior al minorului.
In cadrul cercetarii infractionalitatii juvenile, se retine ca a crescut grupa de minori in cadrul structurii pe varsta a populatiei si in acelasi timp se constata o tendinta ascendenta a delincventei in randul minorilor, paralel cu gravitatea faptelor savarsite. In acest context s-au formulat si utilizat variate metode si procedee in scopul prevenirii si combaterii acestui fenomen.
Delincventa juvenila este un produs istoric rezultat din interactiunea unor procese sociale relativ autonome cu procese psiho-morale proprii in formare l 343g67d a minori.
Explicarea si intelegerea justa a cauzelor savarsirii unei infractiuni concrete este conditionata de persoana infractorului, a factorilor de ordin subiectiv care au actionat in situatia concreta data.
Anumite studii in criminologie permit observarea actiunii unui anumit numar de evenimente din viata asupra activitatii infractionale, deoarece la varsta adolescentei, viata spirituala a minorului este in curs de dezvoltare, el nu a dobandit inca o experienta sociala suficienta si anumite imprejurari pot contribui la formarea necorespunzatoare a personalitatii sale.
Factorii care influenteaza comportamentul minorului in legatura cu faptele infractionale pot fi de natura familiala, scolara, sociala.
1.2.1. Disfunctionalitatile familiei
In ceea ce priveste factorii din mediul familiei de origine, s-a constatat ca au influente negative asupra comportamentului deviational al minorilor, anumite imprejurari, cum ar fi: ambianta amorala, lipsa unui parinte, lipsa de autoritate parinteasca, neintelegerile intre soti, comportamentul necorespunzator al parintilor, egoismul familial, cinismul etc.
Lipsa legaturilor afective dintre parinti si copii sau intre parinti au drept consecinta destramarea legaturii familiale si stabilirea unor relatii tensionate in mediul familial, dezorganizarea vietii familiale asociata cu incapacitate educativa si cu neindeplinirea unor roluri educative, ca: organizarea timpului liber, cunoasterea grupului de prieteni, legatura cu scoala si cu locul de munca.
Toate acestea pot fi considerate ca indicatori predictivi pentru un comportament antisocial al minorului.
O atitudine hiperprotectoare si excesiv de afectuoasa din partea parintilor poate avea ca efect pierderea autoritatii, dar si perturbari in materializarea sociala
Autoritatea hiperautoritara manifestata in cadrul familiei de unii parinti, din dorinta de a impune o disciplina stricta si severa isi are adesea sursa in firea si temperamentul acestora de manifestare dominatoare.
Studiile asupra delincventei juvenile au aratat ca, in mare masura, atmosfera din familiile dezorganizate, lipsa autoritatii parintesti, a controlului, precum si a afectiunii acestora ca urmare a divortului, i-au determinat pe copii la adoptarea unor acte asociale si antisociale
Familiile caracterizate printr-un potential conflictogen ridicat si puternic carentate din punct de vedere psiho-afectiv si psiho-moral afecteaza in cea mai mare masura procesul de maturizare psihologica si psihosociala a personalitatii copiilor, datorita mai ales dezechilibrelor si dezarmoniilor resimtite in cadrul unor subcompartimente ale personalitatii si anume: atitudinal - relationala si motivational - afectiva
Fenomenele de destramare ale familiilor au determinat instalarea unor situatii tensionate permanente in care se ivesc conflicte grave, cu consecinta unor manifestari violente (scandaluri, batai) care au un impact defavorabil asupra modului de dezvoltare a minorului.
Statutul socio-cultural modest al parintilor (analfabeti proveniti din mediul rural, cu dificultati de adaptare, cu antecedente penale determina sau favorizeaza manifestarea unor carente educative in care predomina 'inegalitatea de tratament sau dezinteresul cu consecinta scaderii autoritatii'). In familiile in care se consuma alcool apar grave carente afective, concretizate uneori in instalarea unui regim, fie de severitate exagerata, fie de indiferenta, mergand pana la a lasa minorul sa-si procure singur hrana.
Exista familii care, desi sunt 'organizate', se caracterizeaza prin accentuarea starii conflictuale care pot fi de intensitate diferita si se pot intinde pe perioade diferite de timp (plecand de la forme relativ mai simple, cum ar fi cearta, neintelegerile, refuzul unor obligatii conjugale sau familiale, etc. si ajungand la forme mai complexe, grave, ca agresivitatea fizica, alungarea de la domiciliu, existenta unor relatii adulterine
In aceste conditii, in randul minorilor cercetati s-au dezvoltat sentimente contradictorii fata de parinti, scazand respectul si increderea fata de acestia, s-au accentuat sentimentele de frustrare dublate de tendinta de a-si 'dobandi o pozitie' in alta structura speciala (grup stradal), au aparut manifestari comportamentale paradoxale, labilitate psihica, ca si structurarea negativa a personalitatii, tradusa in conduite deviante si antisociale. Imitarea comportamentelor agresive ale parintilor ocupa un loc important, atat in rezolvarea conflictelor interpersonale, cat si pentru satisfacerea anumitor aspiratii.
1.2.2. Grupuri delictogene - factori de delincventa
Factorii de grup vin in completarea influentelor familiale si scolare, participand la dezvoltarea personalitatii tinerilor. Un fapt remarcabil pentru instantele educative consta in aceea ca majoritatea infractiunilor savarsite de minori si tineri se efectueaza in grup. Acestia (tinerii), in marea lor majoritate, provin din familii dezorganizate, fiind nesupravegheati si neindrumati suficient de catre parinti, avand carente socio-afective si morale.
In cadrul bandelor, delincventii cauta o recunoastere a persoanei lor de catre ceilalti, o suplimentare a puterii, din dorinta de a-si satisface egoismul.
Banda apare ca o forma de organizare sociala negativa a tinerilor datorita esecului actiunii unor institutii sociale, somajul, saracia. La nivelul bandei exista o forma de organizare intima, cu coduri, drepturi si obligatii mutuale, cu valori si norme proprii, opuse celor general acceptate de societate. Marele pericol al grupurilor stradale il constituie alcatuirea lui din tineri cu deficiente serioase si din lideri care se impun cu forta sau prin "tupeu" si prin exploatarea unor slabiciuni ale grupului.
Fuga, vagabondajul, cersetoria, cand nu devin comportamente antisociale persistente si bine structurate sunt forme de evaziune, de protectie sau chiar modalitati de procurare a celor necesare traiului.
1.2.3. Inadaptarea scolara
Alti factori ce influenteaza negativ comportamentul minorilor apartin mediului scolar: absente repetate, esecul scolar, lipsa unei legaturi corespunzatoare intre educatori si parinti, intre educatori si elevi. Daca pentru unii minori scoala este perceputa ca un mijloc de atractie in legatura cu dobandirea de noi cunostinte, pentru altii, scoala capata dimensiunile unui mediu, daca nu ostil, atunci cel putin strain, in care nu poate gasi raspuns framantarilor sale sau care nu-i poate oferi cheia imediata a satisfacerii unor aspiratii si care, cu tot cortegiul obligatiilor pe care le impune, vine sa se adauge altor insatisfactii din mediul familial si fata de care intelege sa se opuna. Se adauga si faptul ca unii minori, avand un intelect sub limita, nu pot tine pasul cu acumularea cunostintelor, imprejurari care constituie o alta piedica in adaptare.
Tratamentul discriminatoriu in asa-numitele cazuri de "copii-problema" si in special a celor proveniti din familii dezorganizate, caracterizate prin tendinte deviante necesita interventii educative sustinute si competente. Abordarea nu trebuie sa se faca la nivelul de "copii-problema", ci de "problema educativa, care sa antreneze si cadre de specialitate, de asistenta sociala si nici intr-un caz o rezolvare comoda, traditionala de "pasare" a lor de la o scoala la alta"
La momentul actual, prin intreaga atmosfera, caracterul programelor si metodelor scolare, starea de criza care a afectat considerabil calitatea instruirii si a educatiei, scoala, din pacate, nu mai contribuie la dezvoltarea unei personalitati active, creative. Cercetarile efectuate confirma ca exista o corelatie intre conduita delincventionala si nivelul pregatirii scolare, in sensul ca, delincventii minori, de regula, prezinta un nivel de pregatire scolara scazut. Unii autori indica si alte carente negative ale scolii:
- procentomania
- lipsa de diferentiere a metodelor si cerintelor.
Pentru prevenirea si combaterea fenomenului infractional, are importanta deci inlaturarea urmatoarelor deficiente care se pot manifesta in scoala: insuficienta scolarizare a unor copii, slaba calitate a continutului activitatii instructiv-educative in scoala, tolerarea cazurilor de indisciplina, ca si a absentelor repetate si comportarea necorespunzatoare fata de colegi ori fata de cadrele didactice etc., in general a aspectelor cele mai elementare privitoare la infractionalitate, savarsirea unor grave greseli de apreciere a activitatii sau a modului de comportare in general al unor elevi de catre cadrele didactice (aprecierea prea severa sau, dimpotriva, prea indiferenta) precum si mentinerea unei legaturi permanente si eficiente intre scoala si familiile elevilor
1.2.4. Factorii economici
Fenomenul infractional este atat de complex, incat poate fi generat in aceeasi masura de mai multi factori economici, cum ar fi: industrializarea, somajul, nivelul de trai, crizele economice.
Somajul si nivelul de trai sunt factori care afecteaza raporturile din familie si prin imposibilitatea asigurarii tuturor celor necesare pentru o existenta decenta a minorului si chiar pentru realizarea unor obiective legate de viitorul sau, ceea ce duce la reactia imediata a acestuia fata de aceste privatiuni printr-un comportament infractional, prin savarsirea de talharii, furturi, inselaciuni.
Minorii isi cauta modelele comportamentale ori in masura in care modelul oferit de parinti este negativ, datorita imposibilitatii asigurarii bazei materiale minorului i se ofera o imagine falsa a relatiilor interumane, fapt ce-i deformeaza personalitatea.
Fragilitatea bio-psiho-fizica a fiintei umane in primele sale stadii de evolutie trebuie sa constituie elementul fundamental de care sa se tina seama atunci cand sunt concepute si puse in aplicare masuri relative la lege si comportamentul minorului in vederea prevenirii unor actiuni antisociale. Asemenea masuri trebuie sa fie intotdeauna sustinute prin actiuni social-economice destinate sa asigure o dezvoltare normala a minorilor si orientarea acestora spre activitati constructive, de natura sa contribuie la educarea lor sanatoasa.
|
